Știri
Știri din categoria Companii
Moartea lui Claude Guillemot, cofondator Ubisoft, lasă un gol în conducerea operațională a grupului: executivul, care era și director general adjunct responsabil cu operațiunile, a murit într-un accident aviatic în Franța, potrivit HotNews.
Claude Guillemot, în vârstă de 69 de ani, se afla într-un avion de mici dimensiuni care s-a prăbușit vineri lângă orașul La Baule, pe coasta atlantică a Franței; în accident a murit și o a doua persoană. Ubisoft a confirmat decesul și a transmis, într-un comunicat, că este „profund îndurerată” de moartea cofondatorului și președinte al Guillemot Corp.
Potrivit unor surse citate de Le Figaro, Claude Guillemot își pilota propriul avion, un Cessna 421, care s-a prăbușit vineri după-amiază într-un câmp de grâu, în apropierea aerodromului La Baule. El decolase de la Rennes și se îndrepta spre aerodromul unde, în acel weekend, urmau să se adune peste o sută de avioane.
Primarul orașului La Baule, Franck Louvrier, a declarat presei că aeronava era în manevrele de aterizare când, potrivit martorilor, a virat brusc și s-a prăbușit.
Dincolo de statutul de cofondator, Guillemot avea o poziție executivă în grup: era membru al Consiliului de Administrație și director general adjunct responsabil cu operațiunile Ubisoft, ceea ce face ca dispariția sa să aibă o componentă directă de continuitate operațională și de guvernanță.
Ubisoft a fost fondată în 1986 de Claude Guillemot împreună cu cei patru frați ai săi și a devenit una dintre cele mai mari companii de jocuri video din lume. El a condus și Guillemot Corporation, companie specializată în soluții audio sub marca Hercules și accesorii pentru jocuri sub marca Thrustmaster.
Recomandate
Peste 1.400 de hoteluri pregătesc un proces colectiv care poate reduce comisioanele din turismul online , într-o dispută cu Booking ce riscă să schimbe raportul de forțe dintre platformele de rezervări și unitățile de cazare, potrivit Libertatea . Miza este în primul rând economică: hotelierii reclamă costurile ridicate ale intermedierii și vor nu doar compensații, ci și un precedent care să limiteze practicile considerate abuzive într-o piață dependentă de platforme. În paralel, presiunile de reglementare din Uniunea Europeană, prin Digital Markets Act (legea privind piețele digitale), au început să restrângă anumite clauze contractuale folosite de platforme. Ce reclamă hotelurile și ce bani spun că ar putea recupera În procesul colectiv, peste 1.400 de companii hoteliere contestă modelul de comisionare și condițiile impuse de platformă. Conform articolului, comisioanele practicate de marile platforme de rezervări (OTA – agenții de turism online) pornesc de la 15% și pot depăși, în anumite cazuri, 25% din prețul fiecărei camere. Calculele preliminare menționate indică faptul că hotelurile ar putea recupera până la 7,3% din comisioanele plătite de-a lungul anilor către Booking, ceea ce, în exemplele invocate, ar însemna „mii sau chiar zeci de mii de euro” pentru fiecare unitate de cazare. Clauza care a alimentat conflictul: „paritatea tarifelor” Principala nemulțumire este legată de clauzele de „paritate a tarifelor”, prin care hotelurile nu ar fi putut afișa pe propriile site-uri prețuri mai mici decât cele listate pe platformă. Efectul practic: limitarea discounturilor pentru clienții care rezervă direct și, implicit, menținerea dependenței de intermediar. Articolul plasează schimbarea de context în zona de reglementare, arătând că noile reguli europene încep să limiteze astfel de practici considerate anticoncurențiale. Cum se repoziționează hotelurile și ce ar putea vedea consumatorii Pe fondul acestui conflict, hotelurile își mută o parte din eforturi către canalele proprii: modernizează platformele de rezervare directă și oferă beneficii exclusive (precum mic dejun gratuit, spa sau check-out târziu) pentru clienții care evită intermediarii. În plus, turiștii sunt încurajați să rezerve direct, inclusiv prin contactarea recepției, cu promisiunea unor tarife mai avantajoase. Pentru consumatorul final, articolul indică un posibil efect: prețuri mai mici la rezervările directe și o competiție mai intensă între platforme și hoteluri, pe măsură ce puterea de negociere se „reechilibrează”. Efecte în piață: presiune și pe acțiunile Booking Libertatea notează că schimbarea de paradigmă a avut ecou și pe piețele financiare, unde investitorii privesc cu prudență noile dinamici, iar acțiunile Booking au resimțit presiunea incertitudinii. În același timp, analiștii citați în articol nu vorbesc despre dispariția platformei, ci despre o reechilibrare a puterii într-o industrie în care Booking rămâne un canal major de marketing și căutare. Materialul citează și publicația Mundiario , care descrie situația drept o „revoltă” ce ar putea sparge monopolul și rescrie regulile jocului în turismul mondial. [...]
Fotbaliștii de top își mută tot mai mult câștigurile în afaceri, nu doar în salarii , pe măsură ce fotbalul global intră într-o nouă etapă de monetizare, arată o analiză preluată de Economedia . Miza economică este dublă: sportivii își construiesc venituri care să funcționeze și după retragere, iar industrii precum ospitalitatea, fitnessul, tehnologia sau deținerea de cluburi atrag capital și notorietate dinspre vedetele terenului. Cupa Mondială 2026 este prezentată ca un catalizator al acestei tendințe, cu venituri estimate de FIFA la aproximativ 13 miliarde de dolari (aprox. 59,8 miliarde lei). În paralel, jucătorii devin „branduri” globale, iar averile lor sunt tot mai mult influențate de afaceri și contracte comerciale, nu doar de remunerația sportivă. De la salarii la participații și branduri proprii Potrivit unei analize Business Insider bazate pe date Forbes, Cristiano Ronaldo și Lionel Messi au depășit pragul de 1 miliard de dolari avere, într-un clasament care include salarii, contracte comerciale, afaceri și participații, dar exclude „majoritatea câștigurilor din investiții financiare”. Diferențele dintre sportivi sunt explicate, în această logică, de două variabile: contractele cu cluburile și succesul proiectelor dezvoltate în afara terenului. Cine sunt „miliardarii” și ce tip de afaceri fac Cristiano Ronaldo (41 de ani) a câștigat în ultimele 12 luni aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), din care 235 de milioane de dolari (aprox. 1,08 miliarde lei) provin din contractul cu Al-Nassr, iar restul din sponsorizări și afaceri. Averea sa este estimată la circa 1,2 miliarde de dolari (aprox. 5,52 miliarde lei). Economedia menționează, între altele, brandul CR7 (produse de consum), hoteluri în parteneriat cu Pestana (Lisabona, Madrid, Marrakech, New York), o rețea de fitness cu Crunch Fitness și cofondarea Insparya (clinici de transplant de păr). Lionel Messi are o avere estimată la aproximativ 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,06 miliarde lei) și venituri de circa 140 de milioane de dolari (aprox. 644 milioane lei) în ultimele 12 luni, împărțite aproape egal între sport și comercial. Mutarea la Inter Miami este descrisă ca o decizie financiară majoră, contractul incluzând beneficii comerciale și o opțiune de a deveni acționar. În 2026, Inter Miami a devenit cel mai valoros club din MLS, cu o valoare estimată de Forbes la 1,35 miliarde de dolari (aprox. 6,21 miliarde lei), iar aprecierea este relevantă pentru valoarea participației pe care Messi ar putea-o obține. În zona de business, sunt menționate MiM Hotels (operat de Meliá), colaborări comerciale (Adidas, Lay’s, Michelob Ultra, Lowe’s), plus extinderea în media și băuturi sportive (compania 525 Rosario și marca Mas+). Noua generație: mai multă tehnologie, mai puține imobiliare Pentru jucătorii mai tineri, direcția se schimbă: mai puține investiții în imobiliare și mai mult interes pentru tehnologie și active digitale, potrivit analizei citate. Kylian Mbappé (27 de ani) a câștigat aproximativ 95 de milioane de dolari (aprox. 437 milioane lei) în ultimul an, dintre care 70 de milioane de dolari (aprox. 322 milioane lei) din contractul cu Real Madrid. Prin Coalition Capital, a devenit în 2024 acționar majoritar la Stade Malherbe Caen și a investit în SailGP și în Sorare (platformă de colecționare digitală bazată pe blockchain). Erling Haaland a încasat aproximativ 80 de milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei) în ultimele 12 luni și este asociat cu o investiție în Norway Chess, proiect care urmărește dezvoltarea unui circuit internațional de șah mai atractiv comercial pentru sponsori și televiziuni. Vinícius Júnior a obținut venituri estimate la aproximativ 60 de milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) și, pe lângă contracte comerciale (Nike, Gatorade, Pepsi, EA Sports), a intrat într-un grup de investitori care a preluat pachetul majoritar al clubului portughez FC Alverca. De ce contează pentru economie Dincolo de spectacolul sportiv, modelul descris indică o profesionalizare a gestionării averilor: vedetele încearcă să transforme notorietatea în active și participații care pot crește în valoare în timp. Pentru piețe, efectul se vede în direcționarea capitalului către sectoare precum hoteluri, fitness, media, tehnologie și în special către deținerea de cluburi , unde câștigul potențial vine din aprecierea valorii, nu doar din fluxuri curente de numerar. [...]
DAN Air își extinde rețeaua spre Orientul Mijlociu și Caucaz, mizând pe rute noi și pe aprobări bilaterale , într-o mișcare care poate susține creșterea traficului și a veniturilor după avansul puternic raportat în 2024, potrivit Ziarul Financiar . Compania aeriană fondată de pilotul Dan Iuhas va introduce, de la 1 iulie, zboruri către trei destinații: Amman (Iordania), Erevan (Armenia) și Tbilisi (Georgia). Extinderea vine după ce operatorul a intrat anul trecut pe o rută rară pentru companiile europene: Damasc (Siria), unde a început să zboare din iunie, iar ulterior a adăugat Alep, care „devine de anul acesta destinaţie permanentă în programul de zbor”. Ținta: rol de „punte” între UE și regiuni cu conectivitate limitată Strategia declarată este poziționarea ca operator de legătură între Uniunea Europeană și Orientul Mijlociu și Caucaz. În acest sens, compania a solicitat aprobări de la autoritățile naționale pentru a fi desemnată operator de curse regulate în baza tratatelor bilaterale pentru destinații precum: Bagdad Baku Beirut Cairo Aceste aprobări sunt relevante operațional și comercial: desemnarea pe tratate bilaterale poate condiționa accesul la rute regulate, în funcție de acordurile dintre state și de drepturile de trafic disponibile. Creștere de trafic și venituri, pe fondul schimbării bazei operaționale DAN Air a transportat anul trecut circa 272.000 de pasageri, în creștere cu peste 30% față de anul anterior. La nivel financiar, în 2024 (ultimul an cu date publice), compania a raportat venituri de 176 milioane lei, în creștere cu 76% față de anul anterior, conform datelor Ministerului Finanțelor citate de publicație. Pe partea operațională, compania și-a început zborurile regulate de pe Aeroportul Internațional Ghimbav – Brașov, însă ulterior și-a mutat operațiunile pe Aeroportul Internațional „George Enescu” din Bacău la finalul lui 2023. În prezent, DAN Air operează zboruri din Bacău și București. Context: de la ACMI la zboruri regulate sub marcă proprie Fondată în 2017 sub numele Just Us Air, compania a operat inițial zboruri în regim ACMI (Aircraft, Crew, Maintenance, Insurance – adică pune la dispoziție avionul, echipajul, mentenanța și asigurarea pentru alți operatori). Printre clienții menționați se numără Air Cote D’Ivoire, Jazeera Airways, Transavia, TUI, Air Moldova, Air Baltic, Air Serbia, Wizz Air și Anima Wings. În 2021, compania a devenit Dan Air și a trecut la operarea de zboruri regulate sub brand propriu. [...]
Alvarez & Marsal își lansează operațiunile în România, aducând local servicii de restructurare și M&A , într-o mișcare care indică o cerere în creștere pentru consultanță specializată din partea companiilor și a investitorilor financiari, potrivit Ziarul Financiar . Biroul din București este deja operațional și, conform aceleiași surse, derulează proiecte în restructurare, tranzacții și transformare organizațională. A&M, firmă americană de consultanță cu peste 12.000 de profesioniști și peste 90 de birouri la nivel global, spune că va oferi în România servicii de restructurare, transformare organizațională, fuziuni și achiziții (M&A) și consultanță pentru fonduri de private equity (fonduri care investesc în companii nelistate, de regulă cu obiectiv de creștere și vânzare ulterioară). Ce servicii vizează biroul din București și cui se adresează Biroul local va deservi companii, antreprenori și investitori financiari și va beneficia de suportul platformei globale a grupului, care include și: consultanță fiscală; managementul riscului; litigii și investigații; evaluare; servicii digitale. În acest context, Dawid Rychlik, Managing Director, A&M Central Europe, leagă decizia de lansare locală de oportunitățile identificate în piață și de echipa formată în România. Cine conduce operațiunile și cum arată echipa de management Operațiunile din România sunt coordonate de: Mihai Bîrsescu , Managing Director, cu peste 15 ani de experiență în consultanță de management și transformare organizațională, inclusiv la McKinsey și BCG; Ioana Filipescu , Managing Director, cu peste 30 de ani de experiență în consultanță financiară, investment banking și tranzacții, acumulată în cadrul BERD , KPMG și Deloitte Europa Centrală și de Est. Din echipa de conducere mai fac parte George Mucibabici (Senior Advisor, fost președinte al Deloitte România și Moldova și fost președinte și CEO al Țiriac Bank) și Șerban Stoica (Senior Director, specializat în creșterea performanței companiilor din portofoliile fondurilor de private equity). De ce contează: semnal despre presiunea pe restructurare și tranzacții Mesajele transmise de conducerea locală indică faptul că A&M mizează pe nevoia de „rezultate concrete” în transformare și pe creșterea activității de tranzacții, unde accentul cade atât pe pregătirea prealabilă, cât și pe crearea de valoare după încheierea unei achiziții sau vânzări. Compania precizează că biroul din România urmează să își extindă echipa „pe măsură ce cererea pentru aceste servicii va continua să crească”. Fondată în 1983, Alvarez & Marsal este prezentată ca una dintre cele mai mari firme globale de servicii profesionale și lucrează cu aproximativ 43% dintre companiile din Fortune Global 500. [...]
Alvarez & Marsal intră pe piața locală cu un birou la București, mizând pe cererea în creștere pentru restructurări și tranzacții , într-un moment în care tot mai multe companii românești trec prin schimbări de conducere, transformări organizaționale și extinderi regionale, potrivit Economedia . Firma americană Alvarez & Marsal (A&M), cunoscută internațional pentru proiecte de redresare corporativă și restructurare, inclusiv în cazuri precum Lehman Brothers, FTX și Arthur Andersen, spune că decizia reflectă „relevanța tot mai mare a pieței locale” și capacitatea de a oferi expertiză integrată printr-o echipă formată în România. „România a devenit o piață tot mai importantă pentru antreprenori, companii și investitori din Europa Centrală. Decizia de a ne lansa local este determinată atât de oportunitățile pe care le vedem în piață, cât și de experiența și expertiza echipei pe care am format-o în România.” Ce servicii vizează biroul din București Biroul din București deservește companii, antreprenori și investitori de private equity (fonduri care cumpără participații în companii, de regulă pentru a le crește valoarea și a ieși ulterior din investiție) prin: servicii de restructurare și redresare a companiilor; transformare organizațională și îmbunătățirea performanței; fuziuni și achiziții (M&A) și consultanță pentru fonduri de private equity. La nivel global, platforma A&M include și servicii de consultanță fiscală, litigii și investigații, evaluare, consultanță în reglementare și managementul riscului, precum și servicii digitale. Cine conduce operațiunile locale Coordonarea operațiunilor din România este asigurată de: Mihai Bîrsescu , Managing Director, fost consultant cu experiență în McKinsey și BCG; Ioana Filipescu , Managing Director, consultant de fuziuni și achiziții, cu peste 30 de ani de experiență în investment banking și consultanță financiară, inclusiv în BERD, KPMG și Deloitte Europa Centrală și de Est. În echipa de conducere se află și George Mucibabici , fost președinte al Deloitte România și Moldova și fost președinte și CEO al Țiriac Bank, în rol de Senior Advisor, precum și Șerban Stoica , Senior Director, specializat în creșterea performanței companiilor din portofoliile fondurilor de private equity. „Biroul A&M din România este operațional și derulează proiecte în domeniile restructurării, tranzacțiilor și transformării organizaționale, urmând să își extindă echipa pe măsură ce cererea pentru aceste servicii va continua să crească.” Context: un jucător global de „turnaround” intră în România Fondată în 1983 în SUA, Alvarez & Marsal este una dintre firmele cunoscute în consultanța de restructurare și „turnaround management” (management de redresare). Compania are peste 12.000 de angajați în peste 90 de birouri la nivel mondial și lucrează cu aproximativ 43% dintre companiile din clasamentul Fortune Global 500, conform informațiilor din comunicatul citat de Economedia. [...]
O posibilă problemă tehnică în ultimele minute ale unei licitații online ANAF pune sub semnul întrebării corectitudinea adjudecării unor ceasuri de lux , în condițiile în care regulamentul platformei prevede prelungirea automată a procedurii dacă sistemul devine indisponibil în finalul licitației, potrivit Mediafax . Un ceas Jaeger-LeCoultre Reverso Platinum Number Two Tourbillon a fost adjudecat cu 159.271 de lei, după o licitație încheiată vineri, 19 iunie 2026, la ora 08:00. Conform datelor afișate pe platforma ANAF, ultima ofertă din istoricul public a fost depusă la 07:44:09. Prețul de pornire a fost 117.975 de lei, iar evaluarea ANAF – 157.300 de lei. Diferențe mari față de reperele de piață, dar și limitări în evaluarea bunului Ceasul este descris ca Jaeger-LeCoultre Reverso Platinum Number Two Tourbillon (referință 270.6.48), cu carcasă din platină, coroană din aur, curea din piele și geam safir. Ca reper de piață, pe Chrono24 aceeași referință apare listată între 50.350 de euro (aprox. 263.527 de lei) și 68.000 de euro (aprox. 355.905 lei), la cursul de 5,2339 lei/euro. În același timp, ANAF notează în descriere că bunul era uzat, cu carcasa zgâriată, mecanism cu ulei uscat și necesita revizie. Instituția mai precizează că vizionarea efectivă nu era posibilă, ceasul fiind depus în tezaurul Trezoreriei București . Al doilea ceas: Richard Mille, cu oferte până la 257.911 lei Al doilea ceas menționat este un Richard Mille RM016. Prețul de pornire a fost 184.222,50 lei, iar valoarea de evaluare afișată de ANAF – 245.630 de lei. În istoricul public al licitației apar nouă oferte, ultima la 07:45:32, în valoare de 257.911 lei. Și aici, comparația cu piața ridică întrebări: pe Chrono24, modele Richard Mille RM016 sunt listate de la aproximativ 64.304 euro (aprox. 336.561 de lei) până la 110.000 de euro (aprox. 575.729 de lei), în funcție de variantă, stare și dotări, unele listări depășind aceste valori. Ce prevede regulamentul și de ce contează intervalul final O sursă citată de publicație susține că „site-ul ar fi fost picat în timpul licitării, iar la revenirea online a platformei produsele erau deja achiziționate”, iar participanții nu ar fi putut plasa oferte cât timp platforma nu a funcționat. Regulamentul eLicitațiiANAF prevede că, dacă apare o indisponibilitate tehnică în ultimele 15 minute ale unei licitații, procedura se prelungește automat cu 24 de ore. În cazul ceasului Jaeger-LeCoultre, ultima ofertă este la 07:44:09, iar închiderea la 08:00 – adică exact în fereastra în care o eventuală cădere a platformei ar fi trebuit, conform regulilor, să declanșeze prelungirea. Miza este una operațională și de încredere: în licitațiile online, minutele finale pot influența decisiv prețul, mai ales la bunuri rare, unde concurența poate crește rapid valoarea de adjudecare. Așteptat: poziția ANAF Mediafax notează că a solicitat ANAF un punct de vedere privind problemele semnalate în timpul licitației și clarificări despre aplicarea regulii de prelungire automată, însă până la publicare instituția nu a transmis un răspuns. [...]
