Știri
Știri din categoria Companii
Casio a fixat prețul și calendarul de precomenzi pentru noul G-Shock GM-5600HT26-1JR, a patra colaborare cu artistul Hotei, mizând pe vânzări în regim de ediție specială și pe controlul strict al stocurilor prin limitarea comenzilor la o unitate per persoană, potrivit Notebookcheck.
Modelul este listat la 36.300 yeni (taxe incluse), echivalentul a aprox. 1.050 lei, iar lansarea este programată pentru decembrie 2026. Publicația notează că acesta este primul moment în care Casio completează două detalii lipsă din anunțurile anterioare: referința exactă (GM-5600HT26-1JR) și prețul.
Precomenzile se deschid prin magazinul propriu al lui Hotei în două ferestre, cu livrări eșalonate:
Comenzile sunt limitate la una per persoană, iar magazinul lui Hotei include două pene de chitară co-branduite (Casio și G-Shock), bonus care nu apare pe canalele Casio și G-Shock, potrivit aceleiași surse.
Baza este GM-5600, o variantă cunoscută pentru combinația dintre carcasă din rășină și ramă (bezel) din oțel inoxidabil, descrisă ca un upgrade față de DW-5600 (modelul aniversar menționat în articol), care era integral din rășină. Casio indică pentru platformă dimensiuni de 49,6 × 43,2 × 12,9 mm și o greutate de 73 g, plus rezistență la apă de 200 m, sticlă minerală și o baterie estimată la aprox. doi ani.
La nivel de design, ceasul folosește un model „Guitarhythm” gri pe curea și pe cadran (în spatele unui ecran LCD negativ), cu marcajul Guitarhythm gravat pe capacul spate și „45TH” imprimat pe keeper-ul curelei. Funcțional, rămâne un GM-5600 tipic: cronometru 1/100 secunde (până la 59:59.99), numărătoare inversă 24 de ore cu repetare automată, alarme multiple, semnal orar, calendar automat complet și iluminare EL.
Recomandate
Philip Morris International își leagă mai strâns raportarea financiară de riscurile de mediu prin publicarea primului său raport TNFD, un cadru care urmărește cum dependențele de natură pot influența reziliența și deciziile de business, potrivit news.ro . Raportul TNFD (Taskforce on Nature-related Financial Disclosures – Grupul operativ pentru raportarea informațiilor financiare legate de natură) este prezentat drept cea mai cuprinzătoare evaluare realizată de companie până acum asupra dependențelor, impactului, riscurilor și oportunităților legate de natură, pe întreg lanțul valoric global. De ce contează pentru companii: natura intră în zona de risc financiar PMI spune că a adoptat timpuriu recomandările TNFD și că raportul are rolul de a consolida înțelegerea modului în care „capitalul natural” (resurse și servicii ale ecosistemelor, precum soluri fertile, apă curată sau polenizare) poate afecta în timp performanța afacerii și procesul decizional. În același timp, compania plasează raportarea de acest tip în zona practicilor emergente, pe fondul evoluției standardelor de transparență privind riscurile de mediu. În document, „natura” este încadrată ca una dintre cele șase priorități strategice ale Planului de Valoare 2030+ al companiei, alături de Consumatori, Circularitate, Climă, Angajații noștri și Forța de muncă din lanțul valoric. Legătura cu raportarea climatică și ce acoperă evaluarea Publicarea raportului TNFD vine după prezentarea Planului de tranziție climatică 2025 al PMI, elaborat în conformitate cu cadrul TCFD (Grupul de lucru pentru raportările financiare legate de schimbările climatice), fiind descrisă ca un pas de extindere a evaluării și raportării de mediu. Compania indică drept zone potențial afectate de dependența de ecosisteme producția agricolă, activitățile de producție și accesul la materii prime esențiale. „Evaluările care stau la baza Raportului nostru TNFD ne oferă o imagine clară asupra domeniilor în care dependența de ecosisteme ar putea afecta producția agricolă, activitățile de producție și accesul la materii prime esențiale”, a declarat Scott Coutts, Global Chief Operations Officer, Philip Morris International. „Acest raport reflectă o alegere deliberată: aceea de a trata relația noastră cu natura ca pe un factor strategic care susține crearea de valoare pe termen lung, nu ca pe un simplu exercițiu de conformitate”, a declarat Jennifer Motles, Chief Sustainability Officer, Philip Morris International. Unde trimite compania cititorii pentru context Raportul include și o serie de „Povești de impact”, cu exemple de inițiative locale, menționate ca fiind legate de: gestionarea responsabilă a apei; biodiversitate; refacerea solurilor; circularitatea produselor. PMI precizează că raportul TNFD ar trebui consultat împreună cu Planul de Valoare 2030+ , cu Raportul anual de valoare al PMI și cu raportările nefinanciare ale companiei , pentru o imagine completă asupra performanței și progreselor raportate. [...]
City Grill Group își mută centrul de greutate spre expansiune și investiții , după ce Daniel Mischie a trecut din rolul de CEO în cel de președinte executiv, iar conducerea operațională a fost preluată de Carmen Polcovnicu, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea vine într-un an în care grupul și-a extins portofoliul și a anunțat bugete consistente de investiții, cu o țintă de creștere a veniturilor. Carmen Polcovnicu este CEO din august, după ce a fost director de operațiuni, iar Daniel Mischie, care a condus compania din ianuarie 2017, se va concentra pe strategia de dezvoltare, achiziții și parteneriate cu antreprenori din industrie. În paralel, Ionuț Ceban, angajat al grupului din 2007, devine director de operațiuni. De ce contează: schimbarea de management vine pe fondul unui val de investiții Rotirea rolurilor la vârf are loc într-un moment de accelerare a proiectelor și a cheltuielilor de capital. În 2026, City Grill Group a: deschis o cafenea-bistro în Cazinoul din Constanța; anunțat o investiție de 7 milioane de euro (aprox. 35,7 milioane lei), eșalonată pe doi ani, într-o unitate de producție pentru „ready meals” (mâncare gata preparată); alocat un buget de investiții de 6,5 milioane de euro (aprox. 33,2 milioane lei) pentru extinderea și modernizarea restaurantelor. Grupul a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri consolidată de 90 de milioane de euro și are ca țintă pentru 2026 pragul de 100 de milioane de euro, conform aceleiași surse. Noua structură: operațiuni la echipa internă, strategie la cofondator Dragoș Petrescu, președinte neexecutiv al City Grill Group, descrie schimbarea ca parte a unei tranziții către o „nouă generație de leadership” și spune că strategiile de creștere includ și M&A (fuziuni și achiziții). „Împreună cu Daniel, alegem cu atenţie strategiile de creştere, inclusiv cele de M&A.” Daniel Mischie motivează trecerea către un rol strategic prin dimensiunea atinsă de grup și prin experiența operațională a noii echipe de conducere. „La dimensiunea la care am ajuns, e momentul ca grupul să fie condus de ei, iar eu să mă concentrez pe direcţiile strategice de termen lung ale grupului.” Carmen Polcovnicu, 43 de ani, este în companie din 2005 și spune că schimbarea profilului clienților influențează direcția conceptelor și a adaptărilor în locații, menționând că generațiile Y și Z reprezintă circa 35% dintre clienți. „Clienţii noştri s-au schimbat, iar generaţiile Y şi Z reprezintă deja circa 35% dintre ei.” Context: extindere accelerată a rețelei și noi numiri în brandurile din portofoliu City Grill Group a crescut de la 17 restaurante și cafenele în 2017 la 44 de locații în prezent, iar cifra de afaceri este „aproape triplă” față de acel moment, potrivit informațiilor citate. În brandurile intrate în ultimii ani în portofoliu, Marty și Aubergine, au fost făcute numiri în management: Cosmin Chiorean este managing director la Marty, iar Jan Stoian a preluat poziția de managing director la Aubergine. Ronen Meri, fondatorul Aubergine, rămâne implicat, cu focus pe inovație culinară și dezvoltarea experienței pentru publicul tânăr. City Grill Group, fondat în 2004, operează restaurante și cafenele sub mai multe branduri, inclusiv Caru’ cu Bere, Hanu’ lui Manuc, Pescăruș, Hanu’ Berarilor, Buongiorno.Italian, City Grill și altele, iar în portofoliu se află și hotelul La Boheme, plus proiecte precum complexul de evenimente Zooma din Corbeanca. [...]
Achiziția de 15.000 ha de pădure de către șeful Palantir schimbă imediat drepturile de vânătoare în zonă , după ce terenul a trecut la o companie nou-înființată controlată de Alexander Karp , potrivit Focus . Tranzacția, de peste 21 milioane euro (aprox. 105 milioane lei), a stârnit îngrijorare în rândul localnicilor din regiunea Jämtland, inclusiv din cauza influenței pe care o poate căpăta un proprietar cu resurse financiare foarte mari. Terenul a fost cumpărat în jurul localității Storsjö Kapell, în comuna Berg, iar suprafața este comparată ca mărime cu orașul Malmö. Vânzătorul este grupul forestier suedez SCA (Svenska Cellulosa AB), iar cumpărătorul este Cladonia Skog, o societate nou creată, în spatele căreia se află Karp, cofondator și director general al Palantir Technologies . Efect operațional: vânătorii locali își pierd accesul Impactul imediat pentru comunitate a apărut în vară. În iulie, asociațiile locale de vânătoare ar fi aflat că își pierd drepturile de vânătoare pe terenurile respective. În Suedia, drepturile de vânătoare aparțin, în principiu, proprietarului terenului. Cât timp pădurea a fost deținută de SCA, asociațiile locale puteau vâna acolo; odată cu schimbarea proprietarului, situația s-a modificat. Ce spune noul proprietar despre planuri: nu ar fi vorba de centru de date Întrebarea centrală pentru localnici este ce intenționează Karp să facă pe teren. În spațiul public au apărut speculații privind construirea unui centru de date, însă compania respinge această variantă. Cladonia Skog a declarat pentru SVT că vrea să folosească zona pe termen lung pentru activități forestiere și că ar putea exista și alte activități compatibile cu administrarea terenului. Într-o poziție separată, compania a susținut că va gestiona proprietatea „cu mare respect față de natură” și tradițiile suedeze legate de pădure și teren, menționând importanța vânătorii și a schiului pentru regiune. De ce există reticență: mărimea tranzacției și profilul Palantir Postul public suedez de radio P4 a relatat despre scepticismul din comunitate față de faptul că un miliardar american din tehnologie cumpără o suprafață atât de mare. Bo-Göran Lund, șeful asociației sătești din Storsjö Kapell, a transmis, în esență, că cine deține multă putere financiară și mult teren capătă inevitabil influență, iar miza este cum va fi folosită aceasta. În același timp, un reprezentant al SCA a spus, potrivit SVT, că zona nu este un teren forestier obișnuit, fiind potrivită și pentru recreere, vânătoare, schi și drumeții — elemente care ar fi putut conta și pentru cumpărător. Focus amintește că Palantir este cunoscută pentru relațiile comerciale cu armata, autorități de securitate și poliție (detalii în materialul Focus ), iar criticii acuză compania de apropiere de tehnologii de supraveghere; P4 o descrie în acest context drept o „companie de supraveghere”. [...]
Implicarea directă a lui John Ternus în design schimbă centrul de greutate al deciziilor la Apple , într-un moment în care compania încearcă să-și stabilizeze echipele după plecări importante și fără să caute un „Chief Design Officer” în stilul Jony Ive , potrivit 9to5Mac . Informația se bazează pe relatarea lui Mark Gurman de la Bloomberg, care susține că Ternus – devenit CEO „în urmă cu aproximativ o lună” – s-a implicat semnificativ în ambele echipe de design ale Apple: design industrial și interfață (human interface). Contextul este unul sensibil: după plecarea lui Jony Ive în 2019, Apple nu a mai avut un lider de design „în sensul clasic”, iar pentru o perioadă responsabilitatea a fost la fostul COO Jeff Williams, până la retragerea acestuia anul trecut. Ce se schimbă operațional: CEO-ul intră în „atelier” Potrivit Bloomberg, Ternus nu se limitează la supraveghere, ci lucrează „practic” cu echipele în studio de mai multe ori pe săptămână, uneori cu vizite repetate în aceeași zi. De când a devenit CEO, s-a implicat profund în echipele de design industrial și interfață. Mai multe persoane familiarizate cu departamentul spun că lucrează practic în studio de câteva ori pe săptămână, uneori vizitând de mai multe ori într-o singură zi. Această abordare ar contrasta cu stilul lui Tim Cook, care, conform aceleiași surse, ar fi trecut pe la studio „aproximativ o dată pe lună”. De ce contează: Apple nu caută un nou „Jony Ive”, dar întărește controlul de sus Materialul notează că Apple ar fi pierdut talente către alte companii, inclusiv prin plecarea lui Alan Dye la Meta și prin recrutări făcute de OpenAI. În acest context, Ternus ar fi acordat atenție refacerii echipei: promovări din rândul designerilor mai tineri și angajări din exterior. În paralel, Bloomberg afirmă că nu ar exista o căutare în desfășurare pentru un înlocuitor de tip Jony Ive (un „Chief Design Officer”). În locul unei astfel de poziții, Apple i-ar fi evidențiat pe Molly Anderson și Steve Lemay ca lideri pentru cele două arii (design industrial, respectiv interfață), în timp ce Ternus ar fi „decidentul” de ansamblu pe design. Context: tranziția de la Cook la Ternus și repoziționarea designului 9to5Mac arată că această poveste ar fi început înainte ca Ternus să devină CEO, odată cu plecarea lui Jeff Williams din rolul de COO. Atunci, Apple anunțase că echipele de design vor raporta către Tim Cook, însă, potrivit relatării citate, în practică ar fi raportat către Ternus, ca parte a tranziției către noul rol. Rămâne de văzut dacă implicarea directă a CEO-ului va accelera deciziile de produs și va reduce fricțiunile interne într-o zonă unde Apple a fost percepută, în ultimii ani, ca având un leadership mai difuz. În acest moment, informațiile sunt prezentate ca raportate de Bloomberg și preluate de 9to5Mac, fără detalii suplimentare despre schimbări formale de organigramă sau calendar. [...]
Schimbarea liderului în topul averilor din Germania arată ascensiunea capitalului din farma , după ce familiile acționare ale Boehringer Ingelheim au urcat pe primul loc, depășindu-l pe fondatorul Lidl, Dieter Schwarz , potrivit Focus , care citează clasamentul „ Manager Magazin ” pentru 2026. Dieter Schwarz, fondatorul Schwarz Gruppe (cu sediul în Neckarsulm), a coborât pe locul al doilea, deși averea sa a crescut. „Manager Magazin” estimează patrimoniul lui Schwarz la circa 53,7 miliarde euro (aprox. 268,5 miliarde lei), cu aproximativ 7 miliarde euro mai mult decât în anul anterior. Pe primul loc au urcat familiile acționare ale companiei farmaceutice Boehringer Ingelheim , cu o avere estimată la peste 66 miliarde euro (aprox. 330 miliarde lei). Pe locul al treilea sunt plasate familiile Albrecht și Heister (Aldi Süd), conform aceluiași clasament. Ce compune averea lui Dieter Schwarz și unde se vede impactul Schwarz Gruppe include, între altele, Lidl , Kaufland, compania de gestionare a deșeurilor Prezero și furnizorul de servicii IT Schwarz Digits. În paralel, prin Dieter Schwarz Stiftung, miliardarul finanțează proiecte de educație și inovare în regiunea Heilbronn, inclusiv un campus educațional și un parc de inovare pentru inteligență artificială. În regiunea Heilbronn-Franken, Schwarz rămâne cel mai bogat antreprenor, iar pe următoarea poziție este menționată familia Würth, cu o avere estimată la aproape 15 miliarde euro (aprox. 75 miliarde lei), inclusiv colecția de artă, potrivit „Manager Magazin”. Investiția care ridică miza pentru Schwarz Gruppe Focus notează că Schwarz Gruppe, prin Schwarz Digits, investește 11 miliarde euro (aprox. 55 miliarde lei) într-un centru de date în Lübbenau, Brandenburg. Proiectul este descris drept cea mai mare investiție individuală din istoria grupului: un complex pe un fost amplasament de centrală, cu o putere de racordare inițială de 200 MW și spațiu pentru până la 100.000 de procesoare grafice. (Detalii suplimentare sunt trimise de Focus către materialul dedicat investiției: 11 miliarde euro într-un centru de date .) În ansamblu, noul lider al clasamentului sugerează că, în Germania, acumularea de capital în farma poate depăși retailul chiar și într-un an în care averea fondatorului Lidl continuă să crească. [...]
Aproape 5.000 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență în primele opt luni , un semnal de stres financiar care poate produce efecte în lanț în economie, potrivit Euronews , pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) . Numărul este cu aproape 5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025. Bucureștiul concentrează cele mai multe cazuri: peste 860 de insolvențe, în creștere cu 4,11% față de primele opt luni ale anului trecut. Creșteri au fost raportate și în Ilfov, unde avansul este de aproximativ 2,5%. La polul opus, Covasna, Harghita și Botoșani se numără printre județele cu cele mai puține proceduri de insolvență înregistrate în intervalul analizat. Domeniile cele mai expuse: comerț, construcții, industrie prelucrătoare Cele mai multe companii ajunse în insolvență activează în: comerț cu ridicata și cu amănuntul; construcții; industria prelucrătoare. Evoluția este pusă pe seama presiunilor tot mai mari asupra companiilor, într-un context în care costurile de operare și finanțare, concurența și nivelul ridicat al cheltuielilor apasă asupra marjelor de profit. De ce contează: risc de propagare către angajați și furnizori Datele ONRC sunt urmărite atent deoarece insolvențele pot genera efecte în lanț, cu impact asupra angajaților, furnizorilor și partenerilor comerciali, pe măsură ce blocajele de plată se pot transmite pe lanțurile de aprovizionare. [...]
