Știri
Știri din categoria Companii
Blocul Național Sindical acuză Oracle că a blocat negocierile colective și a concediat lideri sindicali, într-un caz care poate atrage verificări ale autorităților de muncă și riscuri de litigii pentru angajator, potrivit Mediafax.
Într-un comunicat transmis luni, BNS susține că Oracle Global Services Romania S.R.L. (entitatea locală a grupului Oracle) ar fi refuzat, în practică, să deschidă negocierile pentru contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, deși sindicatul nou înființat ar fi cerut acest lucru în mod repetat începând din iulie 2025.
Potrivit BNS, pe parcursul a aproape un an au fost trimise șase notificări formale pentru inițierea negocierii, fără ca angajatorul să convoace părțile, să propună o dată pentru prima ședință sau să furnizeze informațiile necesare negocierii colective.
Sindicatul mai reclamă că, în toamna anului 2025, compania ar fi făcut concedieri colective de peste 400 de angajați, „în lipsa unor garanții negociate”. În locul unui cadru colectiv, BNS susține că ar fi fost folosite acorduri individuale condiționate de semnătură, practică pe care o consideră incompatibilă cu principiile dialogului social.
BNS afirmă că a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă București, iar ulterior Inspecția Muncii. De asemenea, cazul a fost adus în atenția vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mânzatu.
În plus, organizația sindicală susține că președintele și vicepreședintele Sindicatului Angajaților Oracle din România ar fi fost concediați la șase zile după înregistrarea sindicatului, existând litigii pe rolul instanțelor în legătură cu aceste concedieri.
Din perspectiva companiilor, disputa ridică o problemă de conformare cu obligațiile legale privind dialogul social (negocierea colectivă, informarea și consultarea angajaților, libertatea sindicală). BNS cere Inspecției Muncii și Ministerului Muncii să verifice situația și să ia măsurile necesare și solicită companiei să își respecte obligațiile prevăzute de legislația română și europeană.
BNS compară situația din România cu alte state din UE (inclusiv Spania, Franța, Italia, Germania, Austria, Olanda și Belgia), unde, potrivit sindicatului, angajații Oracle ar beneficia de contracte colective negociate, unele fiind publice.
Recomandate
Extinderea flotei Animawings la opt aeronave deschide spațiu pentru creșterea capacității și lansarea de rute noi în Europa, potrivit Economica . Compania a recepționat al șaselea avion nou de tip Airbus A220-300 și ajunge astfel la o flotă totală de opt avioane. Noua aeronavă, Airbus A220-300 cu înmatricularea YR-DUN, are o configurație de 148 de locuri. Compania spune că, de săptămâna viitoare, va inaugura rute noi către Rotterdam, Viena, Frankfurt și Copenhaga. Ținta: 18 aeronave până la finalul lui 2027 Planul de extindere indicat de operator prevede: încă patru aeronave care „ar urma” să fie primite anul viitor; atingerea unui total de 18 aeronave până la sfârșitul lui 2027. În flota actuală se află și două Airbus A320, cu vechimi de 11 ani, respectiv 17 ani. Context: schimbări în acționariat Animawings este o companie aeriană românească, lansată în 2020, parte a Memento Group , alături de touroperatorul Christian Tour. În primăvara acestui an, compania a anunțat vânzarea a 50% din acțiuni către BT Asset Management SAI (parte din Grupul Financiar Banca Transilvania), Winners Holding Investments și Evergent Investments, conform unui material anterior al Economica . [...]
Xiaomi își strânge coordonarea dintre camera phone-urilor și ingineria hardware , după ce Ge Weiyan , fost director general al regiunii Shenzhen, a preluat conducerea departamentului de camere al diviziei de telefoane, potrivit CNMO . Numirea a fost comunicată intern și este descrisă ca o rotație normală de posturi. Ge Weiyan a fost numit director general al departamentului de camere și va raporta către vicepreședintele diviziei de telefoane și directorul general al departamentului de inginerie hardware, Xu Chunli. În această structură, departamentul de camere ar urma să lucreze mai strâns cu ingineria hardware, ceea ce poate influența direct direcția tehnică a dezvoltării camerelor pe viitoarele modele. CNMO notează că Xu Chunli este un nume-cheie în ecosistemul hardware al Xiaomi, fiind asociat cu proiecte precum designul mecanic al Xiaomi MIX Fold 2 și îmbunătățirea capabilităților foto pe Xiaomi 12S Ultra. Raportarea directă a noului șef al camerei către această zonă sugerează o integrare mai puternică între dezvoltarea camerei și restul arhitecturii hardware. Cine este Ge Weiyan și de ce contează mutarea Ge Weiyan are un doctorat în inginerie electronică și a lucrat anterior în SUA la Qualcomm și Apple, acumulând experiență în comunicații și testare. S-a alăturat Xiaomi în 2014, unde a trecut prin roluri de testare și inginerie, contribuind la construirea echipelor de testare pentru comunicații și pentru piețele internaționale. Ulterior, a condus departamentul de testare al telefoanelor (din 2021), cu responsabilitate pe testarea software, iar în jurul anului 2023 a trecut în management regional, ca director general al sediului regional Xiaomi din Shenzhen și, în paralel, director al Institutului de Cercetare pentru Telefoane din Shenzhen. Un angajat Xiaomi citat de CNMO spune că revenirea dintr-un rol regional la conducerea camerei înseamnă „întoarcerea pe linia întâi a cercetării și dezvoltării de produs”, o tranziție rapidă și rară intern. Context: a patra conducere de la înființarea departamentului Departamentul de camere al Xiaomi a devenit o structură separată în 2018, iar Ge Weiyan este al patrulea lider al acestei unități, conform informațiilor din material: Zhu Dan (2018–2021) : fost Motorola, considerat un veteran hardware în Xiaomi; ulterior a ajuns să coordoneze cercetarea și dezvoltarea telefoanelor la nivel mai larg. Yi Yan (2021–2023) : expert în sisteme de imagine; a condus dezvoltarea bazei de algoritmi și pregătirile inițiale pentru colaborarea cu Leica; ulterior a trecut la un rol de expertiză software în grup. Wang Xuanyan (2023–sfârșit de 2024) : „angajatul 26” al Xiaomi, cu master la Tsinghua; a condus o echipă de circa 2.000 de oameni și a fost și adjunct la institutul optic Xiaomi–Leica; din noiembrie 2024 a intrat în concediu, iar activitatea curentă a fost gestionată de doi directori adjuncți. CNMO mai precizează că Xiaomi nu a comunicat public, până acum, numele noului director general al departamentului de camere, deși schimbarea ar fi fost deja transmisă intern. [...]
Protestul angajaților Samsung din divizia de electrocasnice scoate la suprafață o fractură internă cu potențial de costuri operaționale și de negociere : mii de oameni ar urma să iasă în stradă după ce bonusurile din 2026 au fost alocate masiv către divizia de semiconductori, potrivit The Next Web . Sindicatul spune că între 2.000 și 3.000 de angajați care lucrează la telefoane, televizoare și mașini de spălat se vor aduna pe 16 iulie lângă sediul companiei din Suwon , pentru a protesta față de diferența de tratament față de colegii din zona cipurilor. Nemulțumirea s-a acumulat după acordul salarial din mai pentru semiconductori, negociat separat. Diferența de bonusuri: de la milioane la sute de milioane de woni Miza imediată este discrepanța dintre bonusurile anunțate pentru 2026: angajații din Device eXperience (divizia care produce produse de consum) ar urma să primească un bonus de circa 6 milioane woni (aprox. 3.900 dolari , plătit în acțiuni de trezorerie); angajații din semiconductori ar urma să încaseze până la 600 milioane woni . Publicația notează că diferența ajunge astfel la aproximativ 100 la 1 între două divizii ale aceluiași angajator, iar explicația „pe hârtie” este greu de acceptat în fabrici. De ce au câștigat semiconductorii și ce cer ceilalți Bonusurile mari din semiconductori vin dintr-un acord considerat neobișnuit în istoria relațiilor de muncă din Coreea de Sud: Samsung a acceptat în scris să pună deoparte o cotă fixă din profitul operațional al diviziei de semiconductori, în jur de 10,5% , pentru bonusuri speciale — doar a doua oară când o companie majoră coreeană își asumă contractual un astfel de angajament de împărțire a profitului. Contextul economic invocat este că divizia de semiconductori generează „majoritatea covârșitoare” a profitului Samsung, alimentată de cipurile de memorie cu lățime mare de bandă folosite în centrele de date pentru inteligență artificială. În același timp, angajații din electrocasnice și electronice de consum nu au aceeași putere de negociere, iar mitingul ar urmări tocmai să evidențieze această asimetrie. Revendicarea protestatarilor: o alocare revizuită, care să trateze câștigurile asociate boomului din AI ca rezultat al întregii companii, nu ca „premiu” al unei singure divizii. Impactul probabil: nu schimbă bonusul din 2026, dar poate complica următoarea rundă Potrivit articolului, mitingul este puțin probabil să modifice plata din 2026, considerată în mare parte stabilită. Miza este, mai degrabă, poziționarea pentru următoarea negociere și semnalul că o forță de muncă „pe două niveluri” devine o problemă de management, nu doar de buget. Disputa a atras atenție și dincolo de companie: factorii de decizie au semnalat dimensiunea bonusurilor din semiconductori ca posibil risc inflaționist într-o țară în care masa salarială a Samsung poate influența indicatorii macroeconomici. În paralel, sindicatul Donghaeng (care reprezintă angajații din afara semiconductorilor) a încercat deja o cale juridică, mergând în instanță la Suwon pentru a opri un vot la nivelul companiei privind aranjamentul de bonusuri; demersul nu a blocat acordul, iar demonstrația este următorul pas. [...]
Nvidia își ține costurile de birou sub control, dar își leagă angajații de creșterea acțiunilor , într-un model care contrastează cu „perks”-urile (beneficiile) clasice din Silicon Valley, potrivit HotNews , care citează o analiză Fortune . Deși compania a ajuns la o evaluare de aproape 5 trilioane de dolari (aprox. 23.000 miliarde lei), angajații plătesc mâncarea la cantina din Santa Clara, California. Diferența față de rivalii din tehnologie este vizibilă în detalii: gustările și cafeaua nu sunt neapărat gratuite, a relatat pe X Gergely Orosz, inginer software și autor al newsletterului „The Pragmatic Engineer”, după o vizită la sediul Nvidia. El spune că practica ar fi neobișnuită pentru marile companii tech, dar nu pare să fie o problemă pentru dezvoltatorii de acolo. Foști angajați citați de Business Insider au descris mesele ca fiind subvenționate, nu gratuite. În timp ce cafeaua este, în general, gratuită, angajații ar plăti pentru unele băuturi îmbuteliate și pentru produsele din cafenelele din incintă. Politica ar exista de peste un deceniu: un blog al unui fost stagiar din 2014 indica un cost mediu de 6 dolari (aprox. 28 lei) pe masă. De ce contează: beneficii mai puține, compensație mai mult „în acțiuni” În locul beneficiilor gratuite, Nvidia mizează pe recompense legate de bursă. Compania are un plan de achiziție de acțiuni pentru angajați care oferă o reducere de 15%, cu o perioadă de referință de doi ani — ceea ce, potrivit articolului, înseamnă că angajații pot cumpăra acțiuni cu 15% sub cel mai mic preț înregistrat în ultimii doi ani. Contextul este important: acțiunile Nvidia au crescut cu aproximativ 1.400% în ultimii cinci ani, iar angajații care și-au păstrat acțiunile ar fi câștigat, ca valoare, mai mult decât ar fi valorat un prânz gratuit. Un semnal mai larg din Silicon Valley Materialul plasează această abordare într-o tendință mai amplă: „era beneficiilor nelimitate” se apropie de final. Meta ar fi trecut la tichete de masă în locul meselor gratuite și a concediat în 2024 două duzini de angajați care au abuzat de acestea, iar X ar fi redus opțiunile culinare după preluarea din 2022 de către Elon Musk. În cazul Nvidia, frugalitatea (o cultură de cheltuieli prudente) este legată și de filosofia CEO-ului Jensen Huang , care a spus că este motivat de teama că Nvidia ar putea da faliment și a descris o stare permanentă de vulnerabilitate. Într-un discurs la Stanford în 2024, el le-a transmis studenților: „Vă doresc doze generoase de durere și suferință.” Pentru piața muncii din tehnologie, mesajul implicit este că tot mai multe companii pot prefera să reducă beneficiile „de confort” și să compenseze prin instrumente financiare, mai ales acolo unde creșterea acțiunilor rămâne principalul magnet de retenție. [...]
Presiunea competitivă a Chinei erodează rapid baza industrială a Germaniei , iar producătorii din „Mittelstand” – companii medii specializate în utilaje și componente – ajung să taie comenzi, să trimită oameni în șomaj tehnic și, în unele cazuri, să mute producția, inclusiv în China, potrivit Economedia , care citează o analiză din Wall Street Journal . Miza depășește o simplă pierdere de piață: este pus sub presiune chiar modelul economic care a susținut prosperitatea Germaniei în ultimele decenii. De ce contează: „Mittelstand” intră în defensivă, inclusiv pe piața internă Segmentul „Mittelstand” (rețeaua de producători de dimensiuni medii, orientați spre export, în special bunuri de capital și intermediare) a prosperat pe baza unui avantaj tradițional: calitate greu de egalat. Acest avantaj se reduce, pe măsură ce China „închide” decalajul de calitate și vine cu prețuri care pot fi chiar la jumătate față de cele ale concurenților europeni. Un semnal de schimbare structurală este că, pentru prima dată în ultimele decenii, Germania importă din China mai multe bunuri de capital avansate decât exportă către această țară. În acest context, companiile germane nu mai pierd doar în China sau pe alte piețe externe, ci sunt presate și acasă. Efecte operaționale: comenzi în scădere, șomaj tehnic și relocări Pe fondul „panicii” descrise în rândul producătorilor, apar concedieri și măsuri de reducere a activității în comunități industriale care nu au mai traversat un declin de generații. Multe firme își trimit angajații în șomaj tehnic, reduc locuri de muncă sau își mută producția. Un exemplu din industrie este Aura , producător de utilaje din sud-vestul Germaniei. Directorul general Patric Burkhart spune că presiunea concurenței chineze a crescut puternic în ultimele șase luni, iar comenzile s-au redus drastic, după intrarea pe piață a unui concurent chinez care a intensificat presiunea pe prețuri. Indicatori: locuri de muncă pierdute și deteriorarea balanței pe bunuri de capital Materialul citează mai multe repere care sugerează o deteriorare accelerată: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună, potrivit unui raport EY publicat în mai; producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum intensiv de energie au înregistrat un declin de peste 15%; balanța comercială a Germaniei cu China la bunuri de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între jumătatea lui 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni), potrivit Apollo Global Management; exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului precedent. Ce urmează: presiune pentru măsuri europene mai ferme În analiză apare și un risc de accelerare a declinului dacă Europa nu întărește răspunsul de politică industrială și comercială. Noah Barkin (Rhodium Group) avertizează că, fără măsuri mai ferme de protejare a industriei, „am putea asista la un declin foarte rapid al Mittelstand-ului german”. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice noi pentru a răspunde Chinei, pe fondul creșterii exporturilor chineze: livrările totale de bunuri ale Chinei către Germania au urcat cu 17% în acest an până în mai, iar către Uniunea Europeană cu 16%, potrivit datelor în dolari ale autorităților vamale chineze. Contextul mai larg, potrivit aceleiași analize, este pivotarea Chinei spre industrie pentru a susține creșterea economică după prăbușirea pieței imobiliare, ceea ce a dus la intensificarea vânzărilor externe și la un excedent comercial record de 1.200 de miliarde de dolari anul trecut (aprox. 5.520 de miliarde de lei). [...]
O posibilă scumpire cu 20% a DRAM de la Samsung în T3 ar putea împinge în sus costurile pentru smartphone-uri și alte electronice de consum , după ce producători de terminale spun că au primit deja notificări verbale, potrivit IT Home . Informația a fost confirmată pentru presa chineză de un responsabil dintr-o companie de electronice de consum, care a spus că Samsung a discutat cu ei încă din iunie și că între timp a venit o notificare verbală privind majorarea prețurilor. Un alt profesionist din industrie a indicat, de asemenea, că mesajul este real și că unii clienți au fost deja informați prin oferte verbale. De ce contează pentru producătorii de terminale DRAM (memorie cu acces aleatoriu dinamic, folosită pe scară largă în telefoane, PC-uri și alte dispozitive) este un cost direct în „lista de materiale” a unui produs. O creștere de preț la nivel de componentă se poate traduce în: presiune pe marjele producătorilor, dacă nu cresc prețurile finale; scumpiri la raft, dacă firmele încearcă să transfere costul către consumatori; ajustări de producție și achiziții mai prudente, dacă cererea finală slăbește. Context: deficit de ofertă, dar cerere de consum mai slabă Publicația amintește și o analiză TrendForce , potrivit căreia în trimestrul al treilea din 2026 oferta de DRAM rămâne „strânsă”, însă creșterea prețurilor din contracte ar urma să se tempereze pe fondul reducerii cererii din aplicațiile de consum și al unei baze ridicate de comparație. TrendForce estimează o creștere trimestrială a prețurilor de contract de 13%–18% față de trimestrul al doilea. În același timp, TrendForce avertizează că brandurile de smartphone-uri ar putea fi nevoite să majoreze prețurile produselor finale pentru a compensa costurile mai mari ale LPDRAM (memorie cu consum redus, folosită frecvent în telefoane), ceea ce ar putea afecta vânzările de dispozitive. Pe acest fond, planurile de producție și strategiile de achiziții ar deveni mai conservatoare, iar cererea de LPDRAM ar putea slăbi. Pe partea de ofertă, TrendForce indică faptul că producătorii își pot realoca producția în funcție de cererea legată de aplicații de inteligență artificială, iar asta ar menține oferta de LPDRAM tensionată și ar continua să susțină creșterea prețurilor de contract. [...]
