Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Uniunea Europeană ia în calcul noi taxe pentru a-și finanța bugetul 2028–2034, iar costul ar putea ajunge în prețul biletelor de avion și al unor produse cu zahăr, potrivit Economedia. Discuțiile sunt în fază preliminară, fără un proiect legislativ și fără detalii stabilite privind nivelul taxelor sau aria exactă de aplicare, informațiile fiind citate de Economedia din Mediafax.
Miza este finanțarea viitorului buget multianual al UE pentru 2028–2034, pe care Comisia Europeană îl estimează la aproximativ două trilioane de euro. Pe lângă politicile tradiționale (agricultură și coeziune), bugetul ar trebui să acopere cheltuieli mai mari pentru apărare, competitivitate, securitatea frontierelor și rambursarea datoriei contractate prin programul european de redresare post-pandemie.
În paralel, statele contributoare nete, precum Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului, în timp ce statele beneficiare susțin menținerea fondurilor europene pentru investiții și agricultură. În acest context, sunt căutate „resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE) care să reducă presiunea pe contribuțiile naționale.
Reprezentanții statelor membre discută opțiunile în Coreper, iar Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, încearcă să identifice până în toamnă formule care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de state membre.
În acest moment, potrivit informațiilor din sursă:
Dacă ar fi adoptată, o taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată integral sau parțial în prețul plătit de pasageri, însă nu este clar dacă ar exista excepții pentru anumite zboruri sau categorii de pasageri.
Măsura ar fi separată de sistemul ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii), care deja generează costuri suplimentare pentru companiile aeriene. În sursă sunt menționați mai mulți operatori europeni – Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și IAG – care au avertizat că extinderea taxării emisiilor va duce la creșterea prețurilor biletelor.
Pentru România, o eventuală taxă europeană ar putea fi inclusă în tarifele biletelor pentru zborurile care pleacă de pe aeroporturile naționale, dar efectul depinde de forma finală a legislației.
Introducerea unor noi „resurse proprii” pentru bugetul UE necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre și ratificarea deciziei la nivel național. Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul din octombrie opțiuni care pot întruni consensul celor 27, însă, la acest stadiu, nu există garanții că taxele discutate vor fi adoptate sau în ce formă.
Recomandate
Germania își crește îndatorarea în 2027 pentru a finanța reînarmarea , într-un proiect de buget care urcă puternic cheltuielile militare și mută presiunea pe alte capitole, potrivit G4Media . Guvernul german a adoptat proiectul de buget federal pentru 2027, în care bugetul apărării ar urma să crească cu 33% față de anul trecut, până la aproape 110 miliarde de euro (aprox. 550 miliarde lei). Creșterea vine pe fondul efortului de înarmare accelerat după invazia Rusiei în Ucraina. Cheltuielile totale prevăzute pentru 2027 se ridică la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.777 miliarde lei), cu 12 miliarde de euro peste nivelul estimat inițial la prezentarea liniilor generale din aprilie. Împrumuturi mai mari, inclusiv prin fonduri speciale Proiectul prevede o creștere a recurgerii la noi credite cu aproape 8 miliarde de euro, până la 118,7 miliarde de euro (aprox. 593,5 miliarde lei). Dacă sunt incluse și fondurile speciale finanțate prin îndatorare pentru infrastructură, neutralitate climatică și armată, volumul total al noilor împrumuturi ar urma să ajungă anul viitor la 203,7 miliarde de euro (aprox. 1.018,5 miliarde lei). Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil , a invocat și războiul dintre Israel și Iran ca motiv pentru îndatorarea suplimentară, estimând că acesta a „frânat perspectivele creșterii”. În același context, conflictul și șocul energetic ulterior au afectat speranțele pentru o relansare puternică în 2026 a economiei germane, aflată în dificultate de mai mulți ani. Tăieri la dezvoltare și tensiuni pe finanțarea climatică Pe partea de realocări, proiectul include o scădere cu 6% a bugetului Ministerului Cooperării Economice și Dezvoltării, responsabil de ajutorul public pentru dezvoltare. În paralel, „mai multe miliarde de euro” ar urma să fie transferate dintr-un fond special dedicat neutralității climatice către bugetul federal obișnuit, măsură criticată de organizații de mediu. BUND a acuzat coaliția guvernamentală de la Berlin că duce „un atac contra protecției climei”. Ce urmează Dezbaterile parlamentare pe bugetul federal al Germaniei încep în septembrie, iar adoptarea finală a textului este așteptată până la finalul anului. [...]
Fără venituri noi, bugetul UE 2028–2034 riscă tăieri de 40% dacă statele membre nu acceptă nici creșterea contribuțiilor naționale, nici introducerea de „resurse proprii” (venituri directe ale UE din taxe), potrivit Economica . Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a avertizat că, în lipsa acestor soluții, ajustarea ar însemna compensarea a aproximativ 66 de miliarde de euro pe an prin reduceri, ceea ce ar echivala cu o scădere de 40% față de propunerea Comisiei. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Cork, alături de premierul Irlandei, Micheal Martin, în contextul presiunilor venite din partea unor state – Germania, Olanda, Austria și țările nordice – care cer reduceri abrupte ale bugetului. Miza: cum se finanțează un buget mai mare, fără să crească contribuțiile Von der Leyen a evitat să avanseze idei concrete de taxe, dar a indicat direcțiile deja discutate la nivel european pentru a crea venituri suplimentare la bugetul UE. Bruxelles-ul a propus anterior taxe pe emisiile poluante, inclusiv pe deșeurile electronice nereciclate, precum și taxe pe tutun și noi taxe corporative. În paralel, a amintit că Parlamentul European a venit cu inițiative care nu au fost aprobate de statele membre, precum impozite asupra: multinaționalelor din sectorul digital; activelor cripto; jocurilor de noroc online. Germania cere o reducere de 400 de miliarde de euro și contestă sustenabilitatea propunerii În același context, un document guvernamental intern consultat de Reuters arată că Germania solicită o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro din bugetul UE de peste 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028–2034, pe care Berlinul îl consideră „nesustenabil”. Comisia propune un buget de peste 2.000 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.300 de miliarde de euro în actualul cadru financiar 2021–2027. Potrivit poziției Berlinului, „așa cum este formulat, un acord este imposibil”, iar chiar și cu reducerea cerută, bugetul ar rămâne cu 27% mai mare decât cel actual. În acest scenariu, contribuția anuală a Germaniei ar ajunge la peste 50 de miliarde de euro. Următorul pas: discuții la summitul din octombrie și presiune pentru acord în 2026 Șefii de stat și de guvern ai UE urmează să discute o nouă propunere de buget la summitul din octombrie, iar von der Leyen le-a cerut să ajungă la o poziție comună privind finanțarea viitorului cadru financiar multianual. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut un acord asupra bugetului încă din acest an, pentru ca planificarea să fie făcută înainte de intrarea în vigoare în ianuarie 2028, invocând riscul de „paralizie instituțională” în 2027, pe fondul unor alegeri importante în Franța, Polonia și Italia. Premierul irlandez Micheal Martin a spus că președinția irlandeză a Consiliului UE vizează finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului, tocmai pentru a evita blocajele legate de ciclul electoral din 2027. [...]
Două treimi din bugetul Primăriei Capitalei se duc pe subvenții , iar această structură de cheltuieli împinge municipalitatea spre „faliment”, a avertizat primarul general Ciprian Ciucu, potrivit Agerpres . În ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) , Ciucu a spus că o treime din buget merge doar pe subvenția la termoficare, iar împreună cu subvenționarea transportului public se ajunge la circa două treimi din bugetul PMB. În opinia sa, dacă sistemul rămâne neschimbat, orașul riscă să nu mai aibă bani pentru investiții și servicii publice precum spitale, parcuri sau chiar transport public. Termoficarea: „gaură” în creștere și risc de datorii istorice Primarul general a descris termoficarea drept „o gaură care crește de la an la an” și a invocat o datorie istorică de 3,5 miliarde asociată fostei RADET, aflată în litigiu, despre care a spus că ar putea împinge municipalitatea în incapacitate de plată dacă o instanță ar obliga la achitare. Totodată, Ciucu a susținut că Termoenergetica „repetă la indigo greșelile RADET” și a criticat modul de calcul din cadrul ADI (asociația de dezvoltare intercomunitară), despre care a afirmat că a contribuit la creșterea prețurilor, inclusiv la gigacalorie. Transportul public: presiune bugetară și plan de redresare întârziat Pe transportul public, Ciucu a afirmat că STB reprezintă, la rândul său, „o gaură foarte mare” și a reproșat conducerii STB SA și sindicatelor întârzieri în implementarea planului de redresare. A spus că ar putea interveni direct „cu riscurile politice de rigoare”, invocând posibile greve și tensiuni publice. Primarul a anunțat și că intenționează să facă publice cheltuielile unor entități și activități din zona municipală, menționând explicit URAC, centrul de sănătate, Predealul, clubul sportiv și cantina, despre care a afirmat că generează costuri mari. Auditul ADITPBI și costuri „nesustenabile” Ciucu a pus sub semnul întrebării auditul realizat de ADITPBI la STB și a atras atenția asupra unor costuri precum cele ale „biroului directorului” sau ale centrului de sănătate, despre care a spus că are pierderi de 4–5 milioane de lei anual. În acest context, a susținut că, din cauza cheltuielilor tot mai mari, costul transportului public a devenit nesustenabil și a afirmat că STB ar costa „de două ori mai mult” decât costa RATB. Miza ELCEN : preluare condiționată de finanțarea retehnologizării Declarațiile au fost făcute în contextul în care CGMB a luat act de prevederile unui acord de principiu privind transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București, pentru înființarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Ciucu a spus că PMB ar trebui să preia ELCEN doar dacă este asigurată și sursa de finanțare pentru proiectele de retehnologizare și a criticat ritmul acestora, afirmând că proiectele „se mișcă foarte greu”. A invocat și existența a 5 miliarde alocate prin Fondul de modernizare, despre care a spus că nu se văd în progresul retehnologizării la ELCEN. Primarul a indicat că intenționează ca „spre sfârșitul verii”, posibil mai devreme sau în toamnă, să aibă o discuție „foarte serioasă” despre viitorul orașului, inclusiv cu partidele din CGMB, pe subiectele ELCEN și SACET (serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat). [...]
Veniturile bugetare au început să scadă în termeni reali , după ce ritmul de creștere la cinci luni a coborât sub inflație, un semnal care complică ecuația consolidării fiscale într-un an cu avans economic aproape nul, potrivit Ziarul Financiar . În mai 2026, veniturile bugetului consolidat au fost de 55,7 mld. lei, în scădere cu 0,7% (circa 400 mil. lei) față de mai 2025, în condițiile în care inflația a fost de 10,9%. Această inversare a fost suficientă pentru ca, pe ansamblul primelor cinci luni, veniturile nominale să urce cu 9,2% an/an, sub inflația de 10,9% (nivelul din mai), ceea ce înseamnă venituri reale cu 1,5% mai mici. Ce a tras în jos veniturile: minus la nefiscale Scăderea din mai a venit „în bună măsură” din veniturile nefiscale – încasări ale statului care nu provin din taxe sau impozite obligatorii. Concret, acestea au fost: cu 4 mld. lei mai mici în primele cinci luni din 2026 (minus 17%); cu 2 mld. lei mai mici în mai 2026 față de mai 2025 (minus 40%). Este prima dată în 2026 când „tabloul de bord” al Ministerului Finanțelor indică o creștere a veniturilor sub rata inflației, notează publicația. De ce contează: semnal pentru PIB și presiune pe buget Ziarul Financiar leagă dinamica veniturilor de tabloul macro: inflația „umflă” nominal PIB-ul și veniturile, dar nu ajută creșterea reală, iar cele mai optimiste estimări indică pentru 2026 o creștere economică de 0,1%. În T1/2026 economia s-a restrâns cu 1,2% an/an, iar pe baza evoluției veniturilor la cinci luni (care include două luni din T2), publicația sugerează că și T2 ar putea rămâne pe minus în termeni reali, dacă în iunie „nu s-a întâmplat nicio minune”. Deficitul după cinci luni: 36 mld. lei, dar cu venituri sub inflație Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol, la cinci luni veniturile consolidate au fost de 279,5 mld. lei, iar cheltuielile au ajuns la 315,5 mld. lei, rezultând un deficit de 36 mld. lei (1,75% din PIB). În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 64 mld. lei (3,35% din PIB). Chiar dacă deficitul este mai mic față de anul trecut, faptul că veniturile intră pe scădere reală ridică miza pentru a doua parte a anului: fără o accelerare a încasărilor peste inflație, ajustarea bugetară devine mai greu de susținut doar din dinamica nominală a economiei. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
