Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating, iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia. Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană.
Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară.
Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală.
Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii.
Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare.
Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante.
În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat.
În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating.
Recomandate

Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]

Guvernul se pregătește să finanțeze cereri de încă 70 mld. lei la rectificare, pe fondul datoriei în creștere , în condițiile în care a doua rectificare bugetară – considerată cea mai importantă din acest an – vine într-un moment în care statul continuă să se împrumute masiv, potrivit Digi24 . Miza imediată este spațiul fiscal: solicitările ministerelor pentru a doua rectificare ar fi urcat de la 60 de miliarde de lei la aproximativ 70 de miliarde de lei, conform unor surse din Executiv citate de publicație. În paralel, Ministerul Finanțelor trebuie să găsească bani și pentru pensii și să stabilească nivelul majorărilor. Rectificarea bugetară: calendar și presiunea cererilor Guvernul lucrează la a doua rectificare bugetară, care ar urma să fie pregătită până la finalul lunii noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat vineri, 20 noiembrie, că majoritatea ministerelor au transmis sumele de care au nevoie, iar săptămâna viitoare ar urma să fie centralizate toate datele. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , declara cu câteva săptămâni în urmă că solicitările ministerelor se ridicau la 60 de miliarde de lei și că nivelul este prea mare pentru capacitatea bugetului. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România îşi permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. Cred că trebuie să fim responsabili şi cred că în adâncul sufletului lor, toţi ordonatorii ştiu că acea sumă este un pic exagerată” Între timp, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor citate de Digi24, s-au adunat solicitări suplimentare, care împing totalul spre 70 de miliarde de lei. Efectul în lanț: bugetul pe 2027 și finanțarea pe datorie Pe lângă rectificare, Guvernul schițează și bugetul pentru 2027, care trebuie să includă creșteri de pensii și alte relaxări fiscale promise de PSD, precum reducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame. În acest context, finanțarea se face „pe datorie”, pe fondul continuării împrumuturilor statului. Până la finalul anului, Guvernul trebuie să mai atragă de pe piețele interne și externe peste 30 de miliarde de lei, notează Digi24. Publicația mai arată, citând date Profit.ro, că datoria publică este estimată să atingă un nou record: peste 1.300 de miliarde de lei, adică aproximativ 62% din PIB, după o creștere de 3% față de anul trecut. [...]

Guvernul condiționează indexarea pensiilor din 2027 de spațiul bugetar și de datoria publică , iar o primă evaluare a datelor introduse de ministere în platforma electronică va fi discutată în ședința de vineri, 20 noiembrie, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a evitat să avanseze un procent sau un calendar pentru indexare și a transmis că bugetul nu permite „viraje spectaculoase” nici la venituri, nici la cheltuieli. Nazare a spus că Executivul este în etapa finală de pregătire a bugetului, după ce ordonatorii principali de credite au introdus datele în sistem. În Guvern urmează să fie prezentate situația și un calendar, iar deciziile vor fi luate după discuțiile interne, inclusiv cu premierul. „Suntem în etapa finală de pregătire a bugetului. Ordonatorii au introdus datele și vom prezenta în ședința de Guvern situația, plus un calendar. Toate deciziile le vom lua după discuțiile în Guvern, cu premierul. Sunt decizii și nu mă antepronunț.” Presiunea datoriei publice și riscul de derogări Întrebat dacă există bani pentru indexarea pensiilor și dacă ar fi necesară o derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, ministrul a afirmat că Guvernului îi vor fi prezentate atât situația actuală, cât și implicațiile creșterii datoriei. „Vom prezenta o astfel de situație în Guvern și implicațiile pe care le are. Le vom prezenta, cum am prezentat și în cursul verii, evoluțiile și consecințele creșterii datoriei publice.” Nazare a mai indicat că bugetul va ține cont de angajamentele României privind corectarea deficitului și că autoritățile sunt în dialog cu Comisia Europeană . O misiune a Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare ar putea veni la București săptămâna viitoare. Prognoze apropiate, dar decizii sensibile pentru rating Ministrul a arătat că Guvernul trebuie să ia în calcul atât prognoza de creștere economică, cât și estimările Comisiei Europene privind deficitul. În material sunt menționate estimări apropiate pentru anul viitor: 1,8% creștere economică în proiecția Comisiei, față de 1,7% în prognoza României, cu o accelerare anticipată în 2028. În același timp, Nazare a legat explicit deciziile bugetare de evaluările agențiilor de rating, care ar urma să vină în ianuarie, februarie și martie, susținând că fiecare măsură adoptată înaintea formei finale a bugetului contează. Ajutor punctual pentru pensionari, doar după calculul costului Întrebat despre posibilitatea unui ajutor acordat o singură dată pensionarilor, care să fie inclus în bugetul pentru 2027, ministrul nu a exclus varianta, dar a condiționat-o de evaluarea impactului financiar și de spațiul bugetar limitat. „Evaluăm fiecare măsură în parte. Dacă se va regăsi printre propunerile pentru buget, o să analizăm impactul.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, în marja Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States. [...]

Comisia Europeană propune un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat prin datorie comună a UE , într-un moment în care costul de finanțare pe piețe crește, iar nota de plată ar urma să ajungă, sub forma dobânzilor, la statele membre, potrivit Euronews . Miza economică imediată pentru Uniune este dublă: accesarea rapidă a banilor pentru Kiev și stabilirea modului în care vor fi acoperite costurile cu dobânzile în bugetul european. Propunerea a fost prezentată miercuri de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și ar urma să completeze împrumutul de 90 de miliarde de euro convenit anterior de liderii europeni. Fondurile ar fi acordate treptat pe parcursul anului 2027, pentru a susține economia ucraineană și efortul de război, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii. Cum ar fi împărțiți banii și de ce contează structura Din totalul de 45 de miliarde de euro, Comisia propune două componente distincte, inclusiv pentru a răspunde statelor care se opun livrărilor de armament: 20 de miliarde de euro pentru sprijin financiar (componentă civilă); 25 de miliarde de euro pentru achiziții de armament, inclusiv drone, rachete și interceptoare pentru apărare antiaeriană (componentă militară). Separarea este relevantă politic și operațional, deoarece permite statelor membre să își poziționeze participarea în funcție de sensibilitățile interne legate de sprijinul militar. Costul finanțării: dobânzi mai mari, presiune pe bugetele statelor Una dintre problemele centrale rămâne costul împrumutului . Comisia ar urma să atragă cele 45 de miliarde de euro de pe piețele internaționale, într-un context în care dobânzile au crescut în acest an, pe fondul prețurilor ridicate la energie, al tensiunilor geopolitice, al incertitudinii investitorilor și al investițiilor masive în inteligență artificială. Chiar dacă UE păstrează ratingul maxim AAA , împrumutul ar genera costuri importante cu dobânzile, care ar trebui acoperite de statele membre. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a spus că bugetul multianual al Uniunii va trebui reanalizat pentru a stabili dacă dobânzile anuale vor fi acoperite prin mecanismele existente de sprijin pentru Ucraina sau separat. Opoziție în Consiliu și legătura cu negocierile pe bugetul UE Von der Leyen s-a declarat „foarte încrezătoare” că toate cele 27 de state membre vor susține propunerea, însă Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria au transmis deja că nu intenționează să participe la noul mecanism. Discuțiile despre împrumut se suprapun cu negocierile privind viitorul buget multianual al UE. Cancelarul german Friedrich Merz a amenințat că va bloca următorul buget european, inclusiv fondurile de coeziune, dacă ajutorul suplimentar pentru Kiev nu va fi aprobat de toate cele 27 de state membre. Premierul slovac Robert Fico a calificat această poziție drept „șantaj”. Prima discuție a liderilor europeni pe marginea propunerii este programată săptămâna viitoare, la Bruxelles, iar negocierile paralele pe buget pot complica obținerea unui acord. Rambursarea: condiționată de despăgubiri de război și active rusești blocate Mecanismul propus prevede că Ucraina ar urma să ramburseze principalul împrumutului doar după ce Rusia plătește despăgubiri de război . Dacă Moscova refuză, Bruxelles-ul își rezervă dreptul de a utiliza activele rusești imobilizate în UE, estimate la aproximativ 210 miliarde de euro . Von der Leyen a precizat că propunerea include explicit posibilitatea folosirii soldurilor financiare rusești blocate pentru rambursare, astfel încât Ucraina nu ar urma să suporte din propriul buget plata principalului. De ce apare acum: deficitul de finanțare al Ucrainei în 2027 Comisia Europeană estimează că Ucraina se confruntă cu un deficit de finanțare de aproximativ 70 de miliarde de euro în 2027 , după ce ipoteza inițială a încheierii războiului în 2026 nu s-a confirmat, iar atacurile asupra infrastructurii au afectat economia, veniturile bugetare și funcționarea serviciilor publice. În această logică, împrumutul de 45 de miliarde de euro ar acoperi aproximativ două treimi din necesarul estimat pentru 2027, iar restul ar urma să vină de la alți aliați ai Kievului, inclusiv Marea Britanie, Norvegia, Canada și Japonia. Bruxelles-ul ar permite și statelor partenere cu rating AAA să contribuie cu încă 5 miliarde de euro la împrumut. [...]

Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]

Ministerul Finanțelor leagă credibilitatea bugetului pe 2027 de evitarea unui downgrade de rating și spune că lucrul efectiv la construcția bugetului începe abia după ce toate ministerele și instituțiile își încarcă datele într-o nouă aplicație electronică, potrivit Economedia . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avertizat că un buget necredibil ar putea alimenta riscul unei retrogradări în primele luni ale anului. Nazare a spus că „timerul” pentru bugetul pe 2027 pornește în momentul în care ordonatorii principali de credite (ministere și instituții) finalizează încărcarea datelor în platformă, termenul indicat fiind „săptămâna aceasta”. După integrarea datelor, „probabil pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”, Ministerul Finanțelor ar putea începe proiecțiile. De ce contează: ratingul influențează costul finanțării și stabilitatea economică Ministrul a insistat că bugetul pe 2027 trebuie să fie „credibil” pentru a evita un potențial downgrade în ianuarie–martie, subliniind consecințele unei eventuale pierderi a calificativului de investiții. „Prin protejarea ratingului, practic, protejăm fiecare român în parte. (…) o pierdere a calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie.” În logica prezentată de Nazare, semnalele de credibilitate se traduc în dobânzi mai mici, iar dobânzile mai mici, împreună cu un deficit mai redus, ar lăsa „mai mulți bani în piață” și ar susține relansarea economică. Ce se schimbă în pregătirea bugetului: aplicație nouă și justificarea programelor Potrivit ministrului, 2027 este primul an în care bugetul este construit într-o aplicație electronică în care fiecare ordonator: încarcă datele necesare bugetării; prezintă programele de finanțare; justifică fiecare program de finanțare și investiții. Nazare a susținut că instrumentul oferă „o mult mai mare vizibilitate asupra cheltuielilor statului”, dar a admis că procesul de introducere a datelor este încă în desfășurare. PNRR , deficit și spațiul fiscal: presiuni care intră în ecuația bugetului Ministrul a legat construcția bugetului de nevoia de a păstra spațiu fiscal pentru plăți legate de PNRR și de respectarea țintei de deficit. El a afirmat că nu există cereri de plată pentru PNRR care să nu fie onorate și a indicat că, în cazul Ministerului Dezvoltării, după rectificare a fost făcută „o primă plată de peste un miliard”. În același timp, Nazare a spus că recuperarea banilor din Cererea 5 și Cererea 6 este „vitală”, dar a admis că nu toate sumele vor putea fi recuperate, invocând o „penalizare certă” pe fondul neadoptării legii salarizării. În acest context, a indicat ca obiectiv să nu fie pusă în pericol ținta de deficit pentru 2026. Taxe vs. cheltuieli: mesaj de evitare a creșterilor de taxe în 2026 Nazare a declarat că nu își dorește o creștere de taxe în 2026, argumentând că obiectivul este susținerea creșterii economice. În schimb, a cerut măsuri „concrete” pe partea de cheltuieli, inclusiv acte normative care să fundamenteze reducerea lor, pentru ca bugetul pe 2027 să fie credibil. El a mai spus că premierul a cerut ministerelor propuneri de economii, iar Ministerul Finanțelor așteaptă „probabil în cursul săptămânii viitoare” să vadă toate propunerile primite, procesul fiind în desfășurare. Ce urmează, pe calendarul indicat de ministru Din declarațiile citate rezultă două repere operaționale, fără o dată fermă pentru finalizarea bugetului: finalizarea încărcării datelor de către ordonatori: în cursul acestei săptămâni; începerea proiecțiilor bugetare: după integrarea datelor, „pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”. Nazare a mai spus că își dorește ca pregătirea bugetului pentru 2027 „să se întâmple în 2026” și că este „bine” ca actele normative care fundamentează bugetul să fie adoptate înainte de aprobarea acestuia. [...]