Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Germania cere tăieri de „câteva sute de miliarde de euro” din viitorul buget al UE, contestând direct propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, potrivit Euronews. Miza este una bugetară și de putere de negociere: Berlinul, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, împinge discuția spre un plafon mai mic al cheltuielilor, într-un dosar care necesită unanimitate.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că sunt necesare reduceri „în toate domeniile” și a respins atât propunerea Comisiei, cât și un compromis aflat pe masă care ar presupune doar tăieri minore. În același timp, el a susținut că diminuarea bugetului este „esențială”, indiferent de evoluția discuțiilor privind „noile resurse proprii” (surse suplimentare de venit la nivelul UE).
Comisia Europeană propune un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro, în termeni ajustați la inflație, la prețurile din 2025. Sumele ar urma să finanțeze proiecte precum achiziții publice în domeniul apărării, politica agricolă, fondurile structurale și programul Erasmus.
Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 sunt deja în desfășurare, iar președinția rotativă a Consiliului UE este deținută de Irlanda din iulie, cu rol de coordonare a discuțiilor. Dublinul ar urma să prezinte o nouă propunere de compromis în octombrie.
Obiectivul menționat este obținerea unui acord între statele membre până la finalul anului, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, însă această țintă este descrisă ca foarte ambițioasă din cauza diferențelor mari dintre pozițiile celor 27 de state.
Germania se aliniază cu alți contributori neți – Olanda, Suedia și Danemarca – care susțin un buget mai redus. În opoziție, statele beneficiare nete se opun unor noi tăieri și cer menținerea propunerii actuale.
În practică, orice blocaj poate deveni decisiv: CFM poate fi adoptat doar cu acordul unanim al tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că negocierile vor depinde de capacitatea președinției irlandeze de a construi un compromis acceptabil atât pentru „plătitori”, cât și pentru „beneficiari”.
Recomandate
Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027 , printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană , pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek . Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările. De ce cere un moratoriu și ce invocă pentru 2027 Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.” Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici. Presiunea dobânzilor și „soluția de finanțare alternativă” Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți. „Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...” Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
România își leagă poziția pe viitorul buget al UE de investiții și de reforma colectării , în condițiile în care președintele Nicușor Dan a discutat la Bruxelles cu șeful Eurogrupului despre un „buget european ambițios” și despre digitalizarea administrației fiscale , potrivit Adevărul . Întâlnirea a avut loc vineri, 11 septembrie, cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis . Într-o postare pe X, șeful statului a spus că România susține un buget al Uniunii Europene care „să răspundă priorităților comune și nevoii de investiții în dezvoltarea Europei”. În același mesaj, Nicușor Dan a indicat ca temă de discuție și digitalizarea administrației fiscale , cu accent pe măsuri pentru creșterea eficienței colectării și reducerea evaziunii, menționând că experiența altor state membre și cooperarea europeană pot accelera progresele. De ce contează: bugetul UE și colectarea fiscală, în aceeași agendă Mesajul politic leagă două dosare cu impact direct asupra finanțelor publice: poziționarea României în negocierile privind viitorul buget european (care influențează volumul și direcția investițiilor finanțate la nivel UE) și modernizarea colectării interne, unde digitalizarea este prezentată ca instrument pentru eficiență și combaterea evaziunii. Context: ce este Eurogrupul și cum funcționează Potrivit Consiliului Europei , Eurogrupul este un organism informal al UE în care miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro discută chestiuni legate de moneda unică și coordonează politicile economice. Printre atribuții se numără coordonarea politicilor economice, promovarea creșterii și identificarea de soluții comune la provocări economice. Eurogrupul se reunește, de regulă, o dată pe lună, înaintea reuniunii ECOFIN, și pregătește summit-urile zonei euro și acțiunile ulterioare acestora. [...]
Guvernul a aprobat cheltuieli salariale de 22,94 milioane lei pentru 22 de operatori locali, inclusiv 380 de posturi noi , într-o decizie cu impact direct asupra bugetelor companiilor și regiilor aflate sub autorități locale din 18 județe, potrivit Biziday . Executivul a avizat un act normativ care permite atât ocuparea unor posturi vacante, cât și creșterea numărului de personal și a cheltuielilor de natură salarială „ca urmare a dezvoltării activității” pentru 22 de operatori economici din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea administrației publice locale. Din totalul de 22.942.218 lei , Guvernul detaliază următoarea structură a costurilor: 5.062.675 lei : majorări salariale pentru 16 operatori (indexări cu inflația, conform titlului materialului); 4.390.593 lei : cheltuieli aferente celor 103 posturi vacante (în cazul a 13 operatori ); 13.488.948 lei : cheltuieli aferente pentru 380 de posturi nou-înființate . În justificare, Guvernul arată că operatorii vizați desfășoară „activități esențiale” în servicii publice locale – de la utilități, transport public și salubrizare, până la apă-canal, administrarea domeniului public și energie termică – iar continuitatea acestor servicii depinde de capacitatea de a asigura personalul necesar și de respectarea obligațiilor contractuale. Lista celor 22 de operatori include, între alții, companii și regii din zona de apă-canal, transport public, salubritate și administrare locală, precum Apa Service SA, Gascon SA Miercurea-Ciuc , Publitrans 2000 SA, Transport Urban Reșița SRL, Modern Calor SA Botoșani, Societatea APA CTTA SA Alba, SC Transport Public SA Bacău și SC Salubrizare și Servicii Publice Focșani SA. [...]
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
O indexare de 7% a pensiilor și salariilor din 2027 ar adăuga peste 23 mld. lei la cheltuielile statului , într-un moment în care Guvernul trebuie să coboare deficitul bugetar la 5% din PIB, potrivit Euronews . Decizia este lăsată viitorului Executiv, iar discuția se poartă între presiunea socială pentru recuperarea pierderilor din inflație și riscul unor noi taxe. După doi ani de înghețări, pensiile și salariile „ar putea crește” din 2027 cu 7%, prin indexare cu inflația. Sindicatele avertizează că vor protesta dacă veniturile nu sunt majorate, în timp ce economiștii atrag atenția că o astfel de indexare nu înseamnă neapărat o creștere reală, ci mai degrabă o compensare a scumpirilor. Ce ar însemna 7% pentru venituri Euronews dă două exemple de impact la nivel individual: pentru o pensie de 2.800 lei, o indexare ar aduce un plus de aproape 200 lei; pentru un bugetar cu un venit de aproape 4.700 lei net, creșterea ar fi de peste 300 de lei. Reprezentantul BNS, Horațiu Raicu, susține că refuzul indexării cu inflația ar împinge „milioane de oameni activi și pensionari” spre sărăcie, prin erodarea puterii de cumpărare. Nota de plată pentru buget și riscul de taxe Costul bugetar al măsurii este estimat la peste 23 miliarde lei în anul următor, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice. În acest context, experții fiscali citați avertizează că ar putea urma majorări de taxe, inclusiv la accize, impozit pe venit și impozit pe profit. „Accize, impozit pe venit, impozit pe profit. Vedem o preocupare destul de redusă pentru reducerea evaziunii, chiar dacă ANAF face eforturi și au rezultate bune pe colectare în special la TVA, nu e suficient.” — Gabriel Biriș, expert fiscal Deficitul de 5% din PIB și negocierile cu Comisia Europeană În 2027, Guvernul are ținta de reducere a deficitului bugetar la 5% din PIB. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că problema nu este dacă România poate indexa, ci cum construiește un buget care să permită aceste creșteri. Vicepremierul Tanczos Barna avansează ideea unui moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană, pentru a rămâne la deficitul din acest an, argumentând că o reducere suplimentară cu încă un punct procentual ar fi „extrem de dureroasă”. În România sunt peste 4,5 milioane de pensionari și mai mult de un milion de bugetari, ceea ce face ca orice decizie de indexare să aibă un impact bugetar major și să devină, inevitabil, o miză centrală pentru viitorul Guvern. [...]
