Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Germania cere tăieri de „câteva sute de miliarde de euro” din viitorul buget al UE, contestând direct propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, potrivit Euronews. Miza este una bugetară și de putere de negociere: Berlinul, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, împinge discuția spre un plafon mai mic al cheltuielilor, într-un dosar care necesită unanimitate.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că sunt necesare reduceri „în toate domeniile” și a respins atât propunerea Comisiei, cât și un compromis aflat pe masă care ar presupune doar tăieri minore. În același timp, el a susținut că diminuarea bugetului este „esențială”, indiferent de evoluția discuțiilor privind „noile resurse proprii” (surse suplimentare de venit la nivelul UE).
Comisia Europeană propune un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro, în termeni ajustați la inflație, la prețurile din 2025. Sumele ar urma să finanțeze proiecte precum achiziții publice în domeniul apărării, politica agricolă, fondurile structurale și programul Erasmus.
Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 sunt deja în desfășurare, iar președinția rotativă a Consiliului UE este deținută de Irlanda din iulie, cu rol de coordonare a discuțiilor. Dublinul ar urma să prezinte o nouă propunere de compromis în octombrie.
Obiectivul menționat este obținerea unui acord între statele membre până la finalul anului, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, însă această țintă este descrisă ca foarte ambițioasă din cauza diferențelor mari dintre pozițiile celor 27 de state.
Germania se aliniază cu alți contributori neți – Olanda, Suedia și Danemarca – care susțin un buget mai redus. În opoziție, statele beneficiare nete se opun unor noi tăieri și cer menținerea propunerii actuale.
În practică, orice blocaj poate deveni decisiv: CFM poate fi adoptat doar cu acordul unanim al tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că negocierile vor depinde de capacitatea președinției irlandeze de a construi un compromis acceptabil atât pentru „plătitori”, cât și pentru „beneficiari”.
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul noi taxe pentru a-și finanța bugetul 2028–2034, iar costul ar putea ajunge în prețul biletelor de avion și al unor produse cu zahăr , potrivit Economedia . Discuțiile sunt în fază preliminară, fără un proiect legislativ și fără detalii stabilite privind nivelul taxelor sau aria exactă de aplicare, informațiile fiind citate de Economedia din Mediafax . De ce apar aceste opțiuni: presiunea pe bugetul UE Miza este finanțarea viitorului buget multianual al UE pentru 2028–2034, pe care Comisia Europeană îl estimează la aproximativ două trilioane de euro. Pe lângă politicile tradiționale (agricultură și coeziune), bugetul ar trebui să acopere cheltuieli mai mari pentru apărare, competitivitate, securitatea frontierelor și rambursarea datoriei contractate prin programul european de redresare post-pandemie. În paralel, statele contributoare nete, precum Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului, în timp ce statele beneficiare susțin menținerea fondurilor europene pentru investiții și agricultură. În acest context, sunt căutate „resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE) care să reducă presiunea pe contribuțiile naționale. Ce taxe sunt discutate și ce nu se știe încă Reprezentanții statelor membre discută opțiunile în Coreper, iar Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, încearcă să identifice până în toamnă formule care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de state membre. În acest moment, potrivit informațiilor din sursă: Taxa pe biletele de avion nu are un mecanism definit: ar putea fi o sumă fixă sau ar putea varia în funcție de distanță, clasa de călătorie ori emisiile generate, însă variantele nu sunt confirmate oficial. Contribuția pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr nu are stabilit domeniul de aplicare: nu este clar dacă ar fi vizat zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau alimentele cu mult zahăr. În mai multe state membre, inclusiv România, există deja taxe naționale pentru anumite produse care conțin zahăr. Impact posibil: costuri transferate către consumatori și companii Dacă ar fi adoptată, o taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată integral sau parțial în prețul plătit de pasageri, însă nu este clar dacă ar exista excepții pentru anumite zboruri sau categorii de pasageri. Măsura ar fi separată de sistemul ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii), care deja generează costuri suplimentare pentru companiile aeriene. În sursă sunt menționați mai mulți operatori europeni – Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și IAG – care au avertizat că extinderea taxării emisiilor va duce la creșterea prețurilor biletelor. Pentru România, o eventuală taxă europeană ar putea fi inclusă în tarifele biletelor pentru zborurile care pleacă de pe aeroporturile naționale, dar efectul depinde de forma finală a legislației. Ce urmează: consens politic și ratificare națională Introducerea unor noi „resurse proprii” pentru bugetul UE necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre și ratificarea deciziei la nivel național . Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul din octombrie opțiuni care pot întruni consensul celor 27, însă, la acest stadiu, nu există garanții că taxele discutate vor fi adoptate sau în ce formă. [...]
Fără venituri noi, bugetul UE 2028–2034 riscă tăieri de 40% dacă statele membre nu acceptă nici creșterea contribuțiilor naționale, nici introducerea de „resurse proprii” (venituri directe ale UE din taxe), potrivit Economica . Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a avertizat că, în lipsa acestor soluții, ajustarea ar însemna compensarea a aproximativ 66 de miliarde de euro pe an prin reduceri, ceea ce ar echivala cu o scădere de 40% față de propunerea Comisiei. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Cork, alături de premierul Irlandei, Micheal Martin, în contextul presiunilor venite din partea unor state – Germania, Olanda, Austria și țările nordice – care cer reduceri abrupte ale bugetului. Miza: cum se finanțează un buget mai mare, fără să crească contribuțiile Von der Leyen a evitat să avanseze idei concrete de taxe, dar a indicat direcțiile deja discutate la nivel european pentru a crea venituri suplimentare la bugetul UE. Bruxelles-ul a propus anterior taxe pe emisiile poluante, inclusiv pe deșeurile electronice nereciclate, precum și taxe pe tutun și noi taxe corporative. În paralel, a amintit că Parlamentul European a venit cu inițiative care nu au fost aprobate de statele membre, precum impozite asupra: multinaționalelor din sectorul digital; activelor cripto; jocurilor de noroc online. Germania cere o reducere de 400 de miliarde de euro și contestă sustenabilitatea propunerii În același context, un document guvernamental intern consultat de Reuters arată că Germania solicită o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro din bugetul UE de peste 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028–2034, pe care Berlinul îl consideră „nesustenabil”. Comisia propune un buget de peste 2.000 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.300 de miliarde de euro în actualul cadru financiar 2021–2027. Potrivit poziției Berlinului, „așa cum este formulat, un acord este imposibil”, iar chiar și cu reducerea cerută, bugetul ar rămâne cu 27% mai mare decât cel actual. În acest scenariu, contribuția anuală a Germaniei ar ajunge la peste 50 de miliarde de euro. Următorul pas: discuții la summitul din octombrie și presiune pentru acord în 2026 Șefii de stat și de guvern ai UE urmează să discute o nouă propunere de buget la summitul din octombrie, iar von der Leyen le-a cerut să ajungă la o poziție comună privind finanțarea viitorului cadru financiar multianual. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut un acord asupra bugetului încă din acest an, pentru ca planificarea să fie făcută înainte de intrarea în vigoare în ianuarie 2028, invocând riscul de „paralizie instituțională” în 2027, pe fondul unor alegeri importante în Franța, Polonia și Italia. Premierul irlandez Micheal Martin a spus că președinția irlandeză a Consiliului UE vizează finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului, tocmai pentru a evita blocajele legate de ciclul electoral din 2027. [...]
Aderarea Muntenegrului riscă să forțeze o rescriere a regulilor de finanțare în viitorul buget multianual al UE , pentru că discuția nu se oprește la costul estimat, ci la precedentul pe care îl poate crea pentru următoarele extinderi, potrivit Economedia , care citează Euronews. Comisia Europeană a prezentat luna trecută pachetul financiar pentru Muntenegru, țara care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare. Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, statul ar urma să primească sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,2 miliarde lei). Oficialii Comisiei susțin că impactul asupra bugetului UE ar fi redus, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil din Uniune. De ce contează: precedentul pentru următoarele extinderi Deși suma este mică raportat la bugetul multianual al UE , de aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde lei), diplomați europeni avertizează că adevărata miză este „chestiunea de principiu”: cum va fi finanțată aderarea și ce reguli se vor aplica ulterior altor candidați. „Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului. Procesul de extindere a fost relansat după ani de stagnare de la aderarea Croației în 2013, iar Comisia Europeană susține că în ultimele șase luni s-au făcut mai multe progrese decât în întregul deceniu anterior. În paralel, mai multe state membre cer reformarea procesului de aderare și introducerea unor condiții suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina. În acest context, Muntenegru este văzut ca primul test al unui „nou model” de extindere, mai ales că redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni. De unde ar putea veni banii și ce tensiuni apar între statele membre Una dintre cele mai dificile decizii rămâne sursa fondurilor: statele membre trebuie să aleagă între redistribuiri din bugetul actual și identificarea unor resurse suplimentare. Discuția este complicată și de priorități divergente: statele din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune; statele din nord vor reorientarea bugetului către competitivitate și apărare. După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, adică ar primi mai mult decât ar contribui. Conform propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să fie acoperită din sume care ar fi fost alocate anterior prin programul Europa Globală. În același timp, bugetele pentru apărare și competitivitate ar urma să crească, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă finanțare. Rămâne însă neclar de unde vor veni fondurile suplimentare: între opțiunile analizate sunt noi surse de venit la nivelul UE sau majorarea contribuțiilor statelor membre. „Muntenegru creează un precedent. Uniunea Europeană va trebui să fie consecventă și în cazul viitoarelor aderări. De unde vor veni banii va fi una dintre cele mai controversate întrebări”, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile. [...]
Germania își crește îndatorarea în 2027 pentru a finanța reînarmarea , într-un proiect de buget care urcă puternic cheltuielile militare și mută presiunea pe alte capitole, potrivit G4Media . Guvernul german a adoptat proiectul de buget federal pentru 2027, în care bugetul apărării ar urma să crească cu 33% față de anul trecut, până la aproape 110 miliarde de euro (aprox. 550 miliarde lei). Creșterea vine pe fondul efortului de înarmare accelerat după invazia Rusiei în Ucraina. Cheltuielile totale prevăzute pentru 2027 se ridică la 555,4 miliarde de euro (aprox. 2.777 miliarde lei), cu 12 miliarde de euro peste nivelul estimat inițial la prezentarea liniilor generale din aprilie. Împrumuturi mai mari, inclusiv prin fonduri speciale Proiectul prevede o creștere a recurgerii la noi credite cu aproape 8 miliarde de euro, până la 118,7 miliarde de euro (aprox. 593,5 miliarde lei). Dacă sunt incluse și fondurile speciale finanțate prin îndatorare pentru infrastructură, neutralitate climatică și armată, volumul total al noilor împrumuturi ar urma să ajungă anul viitor la 203,7 miliarde de euro (aprox. 1.018,5 miliarde lei). Ministrul finanțelor, Lars Klingbeil , a invocat și războiul dintre Israel și Iran ca motiv pentru îndatorarea suplimentară, estimând că acesta a „frânat perspectivele creșterii”. În același context, conflictul și șocul energetic ulterior au afectat speranțele pentru o relansare puternică în 2026 a economiei germane, aflată în dificultate de mai mulți ani. Tăieri la dezvoltare și tensiuni pe finanțarea climatică Pe partea de realocări, proiectul include o scădere cu 6% a bugetului Ministerului Cooperării Economice și Dezvoltării, responsabil de ajutorul public pentru dezvoltare. În paralel, „mai multe miliarde de euro” ar urma să fie transferate dintr-un fond special dedicat neutralității climatice către bugetul federal obișnuit, măsură criticată de organizații de mediu. BUND a acuzat coaliția guvernamentală de la Berlin că duce „un atac contra protecției climei”. Ce urmează Dezbaterile parlamentare pe bugetul federal al Germaniei încep în septembrie, iar adoptarea finală a textului este așteptată până la finalul anului. [...]
Evaluarea Fitch de la finalul săptămânii pune presiune pe costurile de finanțare ale României , iar o eventuală retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”) ar putea complica accesul statului la împrumuturi și ar scumpi creditarea, pe fondul unui deficit bugetar încă sensibil. Potrivit Agerpres , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că speră ca România să nu fie retrogradată după evaluarea agenției de rating Fitch programată la sfârșitul acestei săptămâni. Kelemen Hunor a afirmat, într-o intervenție la Digi24, că ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , ar avea „toate argumentele” pentru a explica agenției de rating că România nu ar trebui încadrată la „junk”. „Eu sper că nu vom trece în junk. Eu sper că Alex Nazare are toate argumentele și are și capacitatea intelectuală și profesională de a explica celor de la Fitch că nu suntem în categoria și nu trebuie să fim în categoria junk.” Ce invocă UDMR în discuția despre rating: deficitul și contextul regional Liderul UDMR susține că România și-a menținut angajamentele privind reducerea deficitului, în pofida „instabilității politice” din acest an, și că nu ar exista un element care să fie perceput de finanțatori și investitori drept „o catastrofă”. În același timp, el a indicat că evaluatorii ar urma să ia în calcul și evoluțiile din regiune, inclusiv situația din proximitatea României și din Orientul Mijlociu, care pot influența percepția de risc. „Deficitul îl reducem, deci din acest punct de vedere nu avem probleme (...) Noi în acest an nu am cheltuit peste limitele prevăzute și suntem într-un grafic acceptabil.” De ce contează pentru buget și datorie În termeni practici, o retrogradare la „junk” (rating nerecomandat investițiilor) ar însemna, de regulă, o percepție mai ridicată de risc și, implicit, condiții mai dure de finanțare pentru stat, într-un moment în care România are nevoie de acces constant la piețele de capital pentru acoperirea deficitului și refinanțarea datoriei. Agerpres nu oferă în material detalii despre scenariile Fitch sau despre nivelul actual al ratingului, astfel că impactul exact al evaluării nu poate fi cuantificat pe baza acestei surse. [...]
Deficitul bugetar a scăzut la 2% din PIB în S1/2026 , un ritm care contează direct pentru costurile de finanțare ale statului și pentru menținerea ratingului de investiții, înaintea evaluărilor Fitch și Moody’s , potrivit Ziarul Financiar , care citează date publicate vineri de Ministerul Finanțelor . Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele șase luni din 2026 cu un deficit de 41 miliarde de lei (2% din PIB), față de 69,8 miliarde de lei (3,64% din PIB) în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost susținută de creșterea veniturilor fiscale și a fondurilor europene atrase, precum și de temperarea cheltuielilor curente. Ce a împins deficitul în jos: venituri mai mari, cheltuieli ținute în frâu Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,5 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 10,3% față de S1/2025. Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, pe fondul unor încasări mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, contribuții sociale, dar și din atragerea de fonduri europene. Pe partea de cheltuieli, totalul a crescut cu doar 0,8% în termeni nominali, la 383,6 miliarde de lei, ceea ce a coborât ponderea în PIB la 18,66%, de la 19,85% în S1/2025. Ministerul Finanțelor afirmă că ajustarea s-a concentrat pe cheltuielile curente, „protejând integral” investițiile publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual. Investițiile au crescut, cu finanțare majoritar europeană Cheltuielile pentru investiții au urcat la aproape 60 de miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru din 2025. Aproape 71% din această sumă a fost finanțată din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR. În același timp, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 30,3 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR au ajuns la 37,2 miliarde de lei. Semnal pentru rating și pentru companii: TVA rambursat mai mult, presiune pe consecvență Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei ca element cu efect direct asupra mediului privat, prin lichiditate mai rapidă în companii. „Un semnal extrem de important pentru economia reală este creşterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creştere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile româneşti, eliminăm blocajele din lanţurile comerciale şi le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie.” În perspectiva evaluărilor Fitch și Moody’s, ministrul a legat menținerea ratingului de investiții de continuarea consolidării fiscale, implementarea PNRR și stabilitatea politică. „Execuţia bugetară la şase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch şi Moody’s. (...) Dar nu avem motive de relaxare: menţinerea calificativului de investiţii depinde de continuarea acestei direcţii, de finalizarea PNRR şi de stabilitatea politică.” Contextul rămâne presant: România trebuie să reducă treptat deficitul bugetar, conform angajamentelor față de Comisia Europeană, după ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar agențiile de rating au avertizat că păstrarea ratingului depinde de reducerea deficitului și continuarea reformelor. [...]
