Negocierile pentru bugetul multianual al UE intră într-o fază critică, pe fondul presiunii Comisiei de a introduce „resurse proprii” (taxe la nivel european) și de a crește contribuțiile statelor membre, în timp ce tabăra țărilor „frugale” cere limitarea cheltuielilor, potrivit Antena 3. Miza este un buget pe termen lung de 2 trilioane de euro, iar discuția se mută tot mai mult de la „cât cheltuim” la „de unde vin banii”.

Comisia Europeană cere guvernelor să avanseze pe tema noilor venituri, numite „resurse proprii”, adică impozite colectate la nivelul UE pentru finanțarea bugetului, în locul dependenței de contribuțiile naționale. Subiectul este sensibil politic, iar lipsa progreselor devine o problemă de calendar: țări-cheie precum Franța, Italia și Polonia intră în ciclul electoral din 2027, ceea ce crește presiunea pentru un acord până la finalul acestui an.

De ce contează: fără venituri noi, bugetul „ambițios” devine greu de finanțat

La Conferința anuală privind bugetul UE, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a criticat abordarea țărilor „frugale”, argumentând că un buget prea mic la nivel european nu înseamnă automat costuri mai mici pentru contribuabili, deoarece cheltuielile ar putea fi împinse în bugetele naționale, cu riscuri de suprapunere și ineficiență.

„Trebuie să fim conștienți de legătura dintre un buget frugal și un buget modern.”

În paralel, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a legat direct discuția bugetară de nevoile de securitate ale Europei, cerând statelor să trateze apărarea ca prioritate strategică în viitorul buget.

„Luăm în serios un potențial război?”

Faliile dintre state: „frugalii” vs „prietenii coeziunii”

Discuțiile au împărțit statele UE în două tabere:

• Țările „frugale”, care vor reducerea dimensiunii totale a bugetului și reorientarea către priorități noi;
• „Prietenii coeziunii”, care cer mai mulți bani pentru agricultură și programe regionale.

Comisia a prezentat pentru prima dată, în iulie 2025, un buget de aproape 2 trilioane de euro, cu accent pe competitivitate economică și apărare, dar cu reduceri pentru agricultură și programe regionale, potrivit materialului.

Următorul moment cu miză ridicată este Consiliul European din octombrie, unde Comisia încearcă să obțină sprijin pentru un buget mai „ambițios”, inclusiv pentru finanțarea apărării.

Ce taxe europene sunt pe masă și cine se opune

În propunerea inițială, Comisia a avansat mai multe surse potențiale de venit, între care:

• venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;
• mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon;
• taxe legate de deșeuri electronice necolectate;
• accize la tutun;
• o taxă pe profit.

Toate au întâmpinat opoziție semnificativă din partea guvernelor, notează articolul. În negocieri, Parlamentul European a venit cu idei suplimentare, inclusiv:

• taxă pe jocurile de noroc,
• taxă digitală,
• taxă pe câștigurile de capital aferente activelor în criptomonede.

Comisia a estimat că aceste taxe ar putea aduce până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei).

În tabăra scepticilor, Suedia este menționată ca fiind împotriva oricărui tip de „resurse proprii”, pe motiv că ar împinge o povară disproporționată către cele mai bogate state membre.

Ce urmează: un „pachet” de compromis

Potrivit unor surse diplomatice citate în material, o ieșire din blocaj ar putea veni sub forma unui pachet care să echilibreze interesele naționale, deoarece statele tind să susțină sau să respingă fiecare taxă în funcție de efectul asupra propriei economii și de comparația cu contribuția națională actuală.

La conferință, președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, a susținut explicit includerea resurselor proprii într-un acord final.

„De data aceasta, dacă liderii noștri vor să fie ambițioși în ceea ce privește bugetul european, vor trebui să fie hotărâți și să aprobe cu adevărat un nou pachet de resurse proprii.”