Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Noua lege a salarizării unitare ar putea adăuga încă 8 miliarde de lei la factura anuală a statului, într-un moment în care Guvernul discută despre înghețarea pensiilor și limitarea cheltuielilor, potrivit Adevărul. Economiști citați de publicație avertizează că, în forma actuală, reforma riscă să împingă și mai mult presiunea pe deficit, în condițiile în care o parte importantă din cheltuielile cu salariile bugetarilor este acoperită din împrumuturi.
Legea, aflată în dezbatere publică și descrisă ca posibil să fie aprobată pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027, schimbă modul de calcul al salariilor în sectorul public: valoarea de referință ar urma să crească de la 2.080 lei la 4.100 lei, iar coeficienții de salarizare să scadă de la 12 la 8. În unele cazuri, calculele publicației indică majorări ale salariului brut chiar și cu 25%, deși ministrul Dragoș Pîslaru a spus la prezentarea legii că majorările vor fi de maximum 22%.
Analistul economic Adrian Negrescu pune problema sustenabilității finanțării, în contextul în care, potrivit datelor citate, statul plătește anual 167 de miliarde de lei pentru bugetari, „în principal din împrumuturi”. În acest cadru, el avertizează că noua lege ar putea forța ulterior fie înghețări pe mai mulți ani, fie reduceri de personal pentru a ține sub control cheltuiala.
„De unde va face rost guvernul de încă 8 miliarde de lei, pe lângă cei 167 de miliarde pe care îi plătește anual pentru bugetari în principal din împrumuturi. Nu e o cheltuială sustenabilă și de aceea cred că această lege va avea o mare problemă de rezolvat – ori îngheață salariile pe mai mulți ani, până când ne revenim economic, ori va genera ample disponibilizări de personal menite să reducă factura cheltuielilor bugetare.”
Negrescu critică și faptul că reforma nu ar trata, în aceeași logică, zona companiilor de stat și a instituțiilor autonome, unde, spune el, există niveluri de salarizare foarte ridicate raportat la repere regionale.
Profesorul de economie Radu Nechita mută accentul de pe nivelul salariilor pe mărimea sectorului public, argumentând că numărul angajaților la stat este prea mare față de capacitatea economiei private de a susține aceste costuri. El mai spune că, deși au existat măsuri de control al cheltuielilor, totalul lor a continuat să crească de la an la an, inclusiv exprimat în euro.
„Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat.”
În plus, Nechita avertizează că măsurile de plafonare și restrângere a angajărilor pot fi ocolite în practică, din interiorul sistemului, ceea ce ar complica implementarea oricărei reforme.
Pe baza calculelor prezentate, aplicarea noilor grile de la 1 ianuarie 2027 ar duce la creșteri semnificative pentru demnitari și aleși, între care:
În paralel, articolul notează că Guvernul discută despre austeritate, inclusiv înghețarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, ceea ce amplifică tensiunea publică în jurul priorităților bugetare.
În acest stadiu, legea este în dezbatere publică și este prezentată ca parte a angajamentelor din PNRR. Rămâne neclar, din informațiile disponibile în material, cum va fi acoperit impactul bugetar suplimentar indicat de economiști și de calculele publicației, fără măsuri compensatorii (înghețări, restructurări sau alte tăieri de cheltuieli).
Recomandate
O indexare de 7% a pensiilor și salariilor din 2027 ar adăuga peste 23 mld. lei la cheltuielile statului , într-un moment în care Guvernul trebuie să coboare deficitul bugetar la 5% din PIB, potrivit Euronews . Decizia este lăsată viitorului Executiv, iar discuția se poartă între presiunea socială pentru recuperarea pierderilor din inflație și riscul unor noi taxe. După doi ani de înghețări, pensiile și salariile „ar putea crește” din 2027 cu 7%, prin indexare cu inflația. Sindicatele avertizează că vor protesta dacă veniturile nu sunt majorate, în timp ce economiștii atrag atenția că o astfel de indexare nu înseamnă neapărat o creștere reală, ci mai degrabă o compensare a scumpirilor. Ce ar însemna 7% pentru venituri Euronews dă două exemple de impact la nivel individual: pentru o pensie de 2.800 lei, o indexare ar aduce un plus de aproape 200 lei; pentru un bugetar cu un venit de aproape 4.700 lei net, creșterea ar fi de peste 300 de lei. Reprezentantul BNS, Horațiu Raicu, susține că refuzul indexării cu inflația ar împinge „milioane de oameni activi și pensionari” spre sărăcie, prin erodarea puterii de cumpărare. Nota de plată pentru buget și riscul de taxe Costul bugetar al măsurii este estimat la peste 23 miliarde lei în anul următor, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe finanțele publice. În acest context, experții fiscali citați avertizează că ar putea urma majorări de taxe, inclusiv la accize, impozit pe venit și impozit pe profit. „Accize, impozit pe venit, impozit pe profit. Vedem o preocupare destul de redusă pentru reducerea evaziunii, chiar dacă ANAF face eforturi și au rezultate bune pe colectare în special la TVA, nu e suficient.” — Gabriel Biriș, expert fiscal Deficitul de 5% din PIB și negocierile cu Comisia Europeană În 2027, Guvernul are ținta de reducere a deficitului bugetar la 5% din PIB. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, spune că problema nu este dacă România poate indexa, ci cum construiește un buget care să permită aceste creșteri. Vicepremierul Tanczos Barna avansează ideea unui moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană, pentru a rămâne la deficitul din acest an, argumentând că o reducere suplimentară cu încă un punct procentual ar fi „extrem de dureroasă”. În România sunt peste 4,5 milioane de pensionari și mai mult de un milion de bugetari, ceea ce face ca orice decizie de indexare să aibă un impact bugetar major și să devină, inevitabil, o miză centrală pentru viitorul Guvern. [...]
Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027 , printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană , pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek . Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările. De ce cere un moratoriu și ce invocă pentru 2027 Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.” Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici. Presiunea dobânzilor și „soluția de finanțare alternativă” Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți. „Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...” Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul. [...]
România poate atinge în 2027 deficitul de 5,8% din PIB fără noi taxe și fără înghețarea veniturilor , dacă ține sub control creșterea cheltuielilor și face o indexare „rațională” a salariilor și pensiilor, susține Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Antena 3 . Miza, în lectura sa, este credibilitatea finanțării deficitului și a datoriei publice în fața piețelor, nu doar respectarea unei ținte negociate cu Comisia Europeană. România are de redus deficitul în 2027, iar presiunea bugetară rămâne ridicată inclusiv din cauza nevoii de a finanța investiții care nu vor mai putea fi acoperite prin PNRR , pe lângă alte obligații de plată. În acest context, Dăianu spune că ajustarea poate continua fără măsuri drastice asupra veniturilor populației, dacă ritmul cheltuielilor este calibrat la dinamica economiei. De ce „pauza” de la Bruxelles nu rezolvă problema finanțării Întrebat despre ideea ca România să ceară Comisiei Europene o „pauză” în reducerea deficitului (idee atribuită în material lui Tánczos Barna), Dăianu afirmă că o astfel de soluție nu se poate obține „pur și simplu” prin negociere, pentru că decizia relevantă se vede în reacția piețelor financiare. „Comisia Europeană nu este un dictator pentru piețele financiare” El explică faptul că România își finanțează deficitul și își refinanțează datoria publică atât intern, cât și extern, iar acolo contează percepția investitorilor, a băncilor și a agențiilor de rating. „Sunt fonduri mari care fac plasamente în obligațiunile suverane, sunt bănci și care ascultă de agențiile de rating, ele nu ascultă de Comisia Europeană” Condițiile invocate: fără înghețări, dar cu indexare „rațională” Președintele Consiliului Fiscal spune că nu vede necesară o nouă înghețare a salariilor și pensiilor în 2027, după măsurile din 2025 și 2026, în condițiile în care România are încă inflație ridicată, iar PIB-ul nominal ar urma să crească și în 2027. Cheia, în argumentația sa, este ca dinamica acestor cheltuieli să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. „În 2027 nu este necesar să se procedeze la o nouă înghețare a salariilor și pensiilor. (...) Dacă noi vom avea o dinamică (...) care să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, nu va fi nicio problemă” În același timp, Dăianu afirmă că Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe scenarii de indexare și că aceasta trebuie făcută astfel încât să nu pună în pericol consolidarea fiscal-bugetară și ținta de deficit. Fără taxe noi, dar cu o piesă lipsă: legea salarizării unitare Dăianu consideră că ținta de deficit de 5,8% din PIB este realizabilă și fără majorări de taxe sau impozite, însă insistă asupra nevoii de reguli mai clare privind cheltuielile cu personalul din sectorul public, prin legea salarizării unitare, pentru a crește predictibilitatea bugetară. „Fără salarizare unitară noi nu vom avea predictibilitate privind cheltuielile” El mai spune că România ar putea coborî chiar sub 5,8% dacă evoluția veniturilor fiscale rămâne bună, invocând încasări mai bune, inclusiv din TVA. Când ar putea apărea o îmbunătățire resimțită de populație Întrebat când ar putea românii să simtă o îmbunătățire a situației economice, Dăianu indică anul 2027 și estimează o creștere economică „în jur de 2% din PIB”, posibil mai mare. În opinia sa, indexarea salariilor și pensiilor ar urma să susțină consumul și cererea, dar trebuie calibrată astfel încât să nu deraieze reducerea deficitului. [...]
Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să piardă miliarde din PNRR dacă nu adoptă rapid legi restante de ani de zile, iar consecința ar fi o deteriorare accelerată a echilibrului bugetar, într-un moment în care reducerea deficitului rămâne fragilă, potrivit Economedia . Economistul Eugen Rădulescu (consilier al guvernatorului BNR) susține că „mai avem doar câteva zile” pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avertizează că, în lipsa adoptării unor legi care „trenează deja de 5 ani”, România va pierde „miliarde de euro” – bani europeni nerambursabili pe care s-a construit bugetul acestui an. În opinia sa, fără aceste fonduri, situația „se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”. De ce contează: PNRR, legat direct de traiectoria deficitului Rădulescu afirmă că singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar, pe care o cuantifică drept o scădere de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an. El consideră că această evoluție a fost un argument important pentru menținerea ratingului „recomandat pentru investiții” (investment grade) . Totuși, economistul avertizează că reducerea deficitului are „două fețe”: a fost obținută „în proporție covârșitoare” prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor sau îmbunătățirea colectării; „greul abia acum începe”, iar până în decembrie s-ar obține doar jumătate din reducerea necesară, și asta doar dacă programul PNRR „se va încheia cu bine”. Presiuni pe cheltuieli și risc de măsuri „dure” după formarea noului guvern În analiza sa, Rădulescu critică presiunile sindicale și avertizează că, dacă Parlamentul cedează, „viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește”. El spune că orice viitor guvern va fi obligat să adopte măsuri „dure” pentru reducerea în continuare a deficitului public și respinge ideea majorării taxelor pentru a acoperi creșteri salariale în sectorul bugetar. „Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.” El indică drept direcție necesară restricționarea „extracției de rente din bani publici”, pe care o vede ca parte a unui program de reforme majore. Datorie publică, valută și vulnerabilitatea la o retrogradare de rating Într-o postare anterioară citată de Economedia, Rădulescu avertizează că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe și leagă riscul de instabilitate de posibilitatea unei retrogradări sub categoria „nerecomandată investițiilor” (junk). În acest scenariu, el anticipează presiuni pe curs și ieșiri de capital. Economistul mai semnalează că jumătate din datoria publică este în valută, „circa 30% din PIB”, iar o depreciere a leului ar umfla povara datoriei în valută. Context: șocuri externe și incertitudine internă Rădulescu descrie un tablou în care economia „pare să se stabilizeze”, dar pe fondul unor condiții externe „teribile”, menționând seceta din Europa, războiul din Orientul Mijlociu și incertitudini politice în țările dezvoltate, inclusiv SUA. În acest cadru, el concluzionează că viitorul economiei românești rămâne „extrem de incert”, iar fereastra de decizie pentru PNRR este foarte scurtă. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică blochează mecanic creșteri de salarii și pensii , iar presiunea de ajustare riscă să se mute și mai mult pe taxe, cu efecte directe asupra companiilor și consumului, potrivit unei analize citate de Agerpres , care redă poziția consultantului financiar Adrian Negrescu. După primul trimestru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 miliarde de lei, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut (55,8%). Avansul este al patrulea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Pragul de 60% activează restricții legale Negrescu atrage atenția că depășirea pragului nu este doar un reper simbolic, ci declanșează constrângeri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare : Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile de personal din sectorul public sau pe cele de asistență socială. Concret, salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate cât timp datoria se menține peste 60% din PIB, consecință „deja anunțată oficial de Ministerul Finanțelor”, potrivit materialului. Costul finanțării rămâne ridicat, deși datoria e sub media UE Analiza descrie o „poziție paradoxală”: România are o datorie raportată la PIB sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, pe fondul ritmului de îndatorare și al percepției de risc politic și fiscal. În acest context, Negrescu indică randamente ridicate pentru titlurile de stat românești pe 10 ani, la aproximativ 6,7–7,4%, peste nivelurile menționate pentru Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Diferența ar ține mai puțin de mărimea datoriei și mai mult de încrederea investitorilor în traiectoria fiscală, factor urmărit și de agențiile de rating, potrivit explicațiilor sale. 2027, an cu risc de noi taxe și spațiu fiscal redus Consultantul financiar apreciază că 2027 ar putea fi „extrem de complicat” și nu exclude o creștere de taxe. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, este citat cu estimări de creștere a datoriei la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, cu o scădere treptată abia după atingerea acestui vârf, condiționată de respectarea angajamentelor din procedura de deficit excesiv (în care România se află din 2020). Negrescu argumentează că reducerea cheltuielilor (salarii, pensii, investiții) este dificilă politic și limitată de rigiditatea bugetului, ceea ce face ca majorarea taxelor să devină o cale de ajustare mai rapidă bugetar, dar cu costuri economice: frânarea consumului și presiune suplimentară pe firme. În același pasaj, el invocă „analize citate în presă” care ar indica o contracție economică a României în 2026; Agerpres nu detaliază însă sursa acelor analize. Efecte pentru companii: fiscalitate mai apăsătoare și creditare mai scumpă Pe partea de economie reală, Negrescu susține că o parte importantă din efortul de reducere a deficitului este suportată de populație prin taxe mai mari și venituri blocate, iar mediul de afaceri resimte presiunea pe mai multe canale: impozitul pe profit ar fi crescut „real”, în condițiile în care creșterea impozitării (circa 1,5%) ar fi fost depășită de inflație (circa 10%), ceea ce ar însemna o presiune fiscală mai mare pe profitul efectiv; la impozitele pe proprietăți comerciale și terenuri pentru persoane juridice, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru terenuri ar fi crescut cu aproximativ 170%; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) rămân în vigoare în 2026, cu promisiunea eliminării din 2027, ceea ce ar afecta planificarea bugetară, mai ales la companiile cu marje reduse; dobânzile ridicate la titlurile suverane tind să împingă în sus și costul creditării corporative. În plus, Negrescu afirmă că bugetul de investiții al statului ar urma să fie mai mic în 2027, cu impact indirect asupra firmelor din construcții, infrastructură și lanțurile lor de furnizori. El indică drept posibilă „veste bună” pentru anul viitor eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcțiile speciale, dar subliniază că, deocamdată, sunt promisiuni pentru 2027, nu certitudini legislative. „Avem nevoie de soluții pentru a crește colectarea (...), avem nevoie de soluții outside the box pentru a reduce cheltuielile statului și a crește atractivitatea investițională a României, apropo de scăderea drastică a ISD-urilor”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook. În aceeași postare, el propune ca președintele Nicușor Dan să cheme la Cotroceni reprezentanți ai unor mari contributori privați la buget (din carburanți, construcția de mașini, tutun, retail alimentar și industria chimică) pentru a identifica alternative la creșterea taxelor. [...]
