Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40%, până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, citat de News. Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile, iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei.
Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”.
În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare.
„Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.”
Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi.
Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”.
Recomandate
UE a impus Bulgariei plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete până în 2029 , după confirmarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce pune presiune pe politica fiscală și pe construcția bugetelor din următorii ani, potrivit G4Media . Consiliul Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând măsuri fiscale corective pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor publice. Informația este atribuită de publicație site-ului Novinite, citat de Agerpres. Ce limite de cheltuieli a stabilit UE În cadrul procedurii, UE stabilește limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând ca acestea să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029 Potrivit aceleiași surse, acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029. Calendarul de conformare și raportare Consiliul UE a stabilit și un termen-limită: Bulgaria trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Documentul trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului. Raportarea progreselor se face de două ori pe an: primăvara, până la 30 aprilie (actualizări privind progresele anuale); toamna, până la 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este „pe deplin corectat”, conform textului citat. Flexibilitate condiționată de cheltuielile de apărare Cadrul UE permite o anumită flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuieli din domeniul apărării. În acest context, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate despre cheltuielile de apărare planificate și realizate, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE , pentru transparență în raportarea fiscală. Ce arată proiectul de buget al Bulgariei Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, cu un deficit previzionat de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026–2028 prevede: deficit de 5,7% din PIB în 2026, 3,8% din PIB în 2027, 3% din PIB în 2028. [...]
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
Noua lege a salarizării unitare ar putea adăuga încă 8 miliarde de lei la factura anuală a statului , într-un moment în care Guvernul discută despre înghețarea pensiilor și limitarea cheltuielilor, potrivit Adevărul . Economiști citați de publicație avertizează că, în forma actuală, reforma riscă să împingă și mai mult presiunea pe deficit, în condițiile în care o parte importantă din cheltuielile cu salariile bugetarilor este acoperită din împrumuturi. Legea, aflată în dezbatere publică și descrisă ca posibil să fie aprobată pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027, schimbă modul de calcul al salariilor în sectorul public: valoarea de referință ar urma să crească de la 2.080 lei la 4.100 lei, iar coeficienții de salarizare să scadă de la 12 la 8. În unele cazuri, calculele publicației indică majorări ale salariului brut chiar și cu 25%, deși ministrul Dragoș Pîslaru a spus la prezentarea legii că majorările vor fi de maximum 22%. Presiunea pe buget: „de unde încă 8 miliarde de lei?” Analistul economic Adrian Negrescu pune problema sustenabilității finanțării, în contextul în care, potrivit datelor citate, statul plătește anual 167 de miliarde de lei pentru bugetari, „în principal din împrumuturi”. În acest cadru, el avertizează că noua lege ar putea forța ulterior fie înghețări pe mai mulți ani, fie reduceri de personal pentru a ține sub control cheltuiala. „De unde va face rost guvernul de încă 8 miliarde de lei, pe lângă cei 167 de miliarde pe care îi plătește anual pentru bugetari în principal din împrumuturi. Nu e o cheltuială sustenabilă și de aceea cred că această lege va avea o mare problemă de rezolvat – ori îngheață salariile pe mai mulți ani, până când ne revenim economic, ori va genera ample disponibilizări de personal menite să reducă factura cheltuielilor bugetare.” Negrescu critică și faptul că reforma nu ar trata, în aceeași logică, zona companiilor de stat și a instituțiilor autonome, unde, spune el, există niveluri de salarizare foarte ridicate raportat la repere regionale. Problema structurală: dimensiunea aparatului bugetar Profesorul de economie Radu Nechita mută accentul de pe nivelul salariilor pe mărimea sectorului public, argumentând că numărul angajaților la stat este prea mare față de capacitatea economiei private de a susține aceste costuri. El mai spune că, deși au existat măsuri de control al cheltuielilor, totalul lor a continuat să crească de la an la an, inclusiv exprimat în euro. „Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat.” În plus, Nechita avertizează că măsurile de plafonare și restrângere a angajărilor pot fi ocolite în practică, din interiorul sistemului, ceea ce ar complica implementarea oricărei reforme. Cine câștigă cel mai mult: exemple de creșteri la vârf (brut) Pe baza calculelor prezentate, aplicarea noilor grile de la 1 ianuarie 2027 ar duce la creșteri semnificative pentru demnitari și aleși, între care: președintele României: 32.800 lei brut (de la 24.960 lei), +7.840 lei; președinții Senatului și Camerei Deputaților: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; senatori și deputați: 24.600 lei (de la 18.720 lei), +5.880 lei; premierul: 30.750 lei (de la 23.920 lei), +6.830 lei; viceprim-ministrul: 27.060 lei (de la 22.256 lei), +4.804 lei; miniștri: 26.650 lei (de la 21.840 lei), +4.810 lei; secretari de stat: 22.960 lei (de la 16.640 lei), +6.320 lei. În paralel, articolul notează că Guvernul discută despre austeritate, inclusiv înghețarea pensiilor și a alocațiilor pentru copii, ceea ce amplifică tensiunea publică în jurul priorităților bugetare. Ce urmează În acest stadiu, legea este în dezbatere publică și este prezentată ca parte a angajamentelor din PNRR . Rămâne neclar, din informațiile disponibile în material, cum va fi acoperit impactul bugetar suplimentar indicat de economiști și de calculele publicației, fără măsuri compensatorii (înghețări, restructurări sau alte tăieri de cheltuieli). [...]
România riscă o scumpire a finanțării externe dacă nu își reduce rapid deficitul bugetar , avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea , într-o intervenție citată de Adevărul . În opinia sa, combinația dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere poate împinge țara spre retrogradarea ratingului la categoria „nerecomandată investițiilor” (junk), cu efecte directe asupra accesului la capital. Lazea spune că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar însemna că România nu va mai respecta „ultimul criteriu de la Maastricht” pe care îl îndeplinea. El a făcut declarațiile la o conferință organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Miza: ratingul de țară și accesul la piețele externe Economistul-șef al BNR avertizează că indicatorii macroeconomici actuali cresc riscul unei retrogradări a României la nivelul nerecomandat investițiilor, scenariu care ar putea aduce: dificultăți de finanțare pe piețele externe de capital; „oprirea finanțărilor” din aceste piețe, potrivit lui Lazea; riscul unei „ajustări brutale a nivelului de trai”. În acest context, el propune stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guverne. Ținta indicată pentru deficit: 2,5–3% din PIB Lazea leagă stabilizarea și, ulterior, scăderea datoriei publice de reducerea deficitului bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, pe care le evaluează la aproximativ 2,8% din PIB. Concluzia sa este că deficitul ar trebui adus în intervalul 2,5–3% din PIB. Critici către mediul de afaceri: „narativă deliberată” pentru deficit În aceeași intervenție, Lazea critică o parte a mediului de afaceri pentru raportarea la concepte macroeconomice și susține că, în ultimii ani, creșterea deficitului a fost justificată printr-o „narativă deliberată” potrivit căreia cheltuielile publice ridicate ar accelera creșterea economică—abordare pe care o consideră greșită. Pentru context, Adevărul a mai tratat separat tema inflației și a deficitului bugetar , pe care Lazea le indică drept componente ale riscului macroeconomic curent. [...]
România riscă să piardă accesul ieftin la finanțare externă dacă nu vine rapid cu măsuri fiscale credibile, pe fondul combinației dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și creșterea datoriei publice, potrivit Antena 3 . Valentin Lazea , economistul-șef al BNR, avertizează că România poate ajunge la retrogradarea ratingului de țară spre categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), scenariu care ar putea duce la oprirea finanțărilor de pe piețele externe. Lazea a spus că România traversează „o perioadă complicată”, cu „cea mai mare rată a inflației” și „cel mai mare deficit bugetar” și că, în acest an, țara ar urma să depășească „pragul datoriei publice”. În lipsa unor măsuri credibile, el vede riscul retrogradării și al blocării finanțării externe, făcând apel la renunțarea la politici populiste. Ce ar trebui să urmărească Guvernul: venituri mai mari fără șocuri fiscale În opinia economistului-șef al BNR, creșterile de impozite „acum în România” sunt „nerealiste din punct de vedere social și politic”. În schimb, el indică drept prioritate reducerea evaziunii fiscale și creșterea colectării, susținând că actualul Cod fiscal permite numeroase forme de evitare a plății taxelor. „Trebuie să eliminăm evaziunea fiscală pentru a crește veniturile. Codul fiscal îți dă mii de șanse să nu îți plătești taxele.” Tot Lazea afirmă că, pentru ca datoria publică să înceapă să scadă, deficitul bugetar ar trebui redus până la „aproximativ 2,5% din PIB”. El leagă această țintă de necesitatea unui „surplus primar” — adică venituri mai mari decât cheltuielile, fără a include costurile cu dobânzile. Avertisment și din sectorul bancar: taxele mai mari nu garantează încasări mai mari Ciprian Dascălu , economistul-șef al BCR, a atras atenția că majorarea taxelor nu se traduce automat în venituri bugetare mai mari, invocând comparația cu Bulgaria, care ar avea „încasări mai bune” cu taxe mai mici. Pe partea de ciclu economic, Dascălu a avertizat asupra riscului de recesiune în 2026, dacă datele economice „nu vor fi revizuite”, precizând că ar putea fi vorba de „o recesiune, nu doar de recesiune tehnică” (două trimestre consecutive de scădere economică). În ceea ce privește datoria publică, el estimează că un vârf ar putea fi atins în 2029, la „aproximativ 68% din PIB”, condiționat de respectarea planului de reducere a deficitului bugetar. Dascălu notează însă că anul 2028 este electoral, ceea ce poate pune presiune pe disciplina fiscală. Miza imediată pentru economie rămâne credibilitatea ajustării bugetare: fără un plan convingător de reducere a deficitului și îmbunătățire a colectării, costurile de finanțare pot crește, iar accesul la capital extern se poate restrânge exact într-un moment în care statul are nevoie de refinanțare constantă. [...]
