Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
O serie de achiziții și tentative de preluări în sectoare strategice din România – de la energie și bănci la industria alimentară și imobiliare – au fost făcute în ultimii ani de companii maghiare asociate cercului de influență din jurul premierului Viktor Orbán, într-un context în care la Budapesta se anunță schimbări politice majore, potrivit unei analize Economedia. Miza pentru piața locală ține de controlul asupra unor active sensibile și de filtrul de reglementare (inclusiv pe securitate națională) care poate bloca astfel de tranzacții.
Ungaria și-a ales duminică noul Parlament, iar partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut cele mai multe voturi, în timp ce Viktor Orbán a recunoscut înfrângerea Fidesz. În acest cadru, analiza trece în revistă mișcări de business asociate unor oameni de afaceri și companii considerate apropiate de Orbán, inclusiv entități controlate de ginerele său, István Tiborcz.
Cea mai vizibilă achiziție din zona bunurilor de consum este preluarea operațiunilor Royal FrieslandCampina din România de către grupul maghiar Bonafarm, anunțată în 2025. Acordul a vizat participația în entitatea românească ce deține brandul Napolact, două unități de producție (Cluj-Napoca și Târgu Mureș) și aproximativ 400 de angajați. Bonafarm este deținut de Sándor Csányi, fost președinte și director general al OTP Bank timp de 33 de ani.
În imobiliare, un fond de investiții asociat lui Tiborcz a cumpărat în aprilie 2025, pentru 52 milioane de euro (aprox. 265 milioane lei), prima clădire de birouri a complexului Equilibrium din București (zona Barbu Văcărescu). Cumpărătorul a fost Gordiusz Private Equity Fund, administrat de Granit Asset Management (Ungaria), societate controlată de István Tiborcz, potrivit analizei.
Cazul cu cea mai puternică componentă de reglementare este tentativa grupului energetic maghiar de stat MVM de a cumpăra divizia de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România. Economedia scrie că în septembrie 2024 publicația anunța „pe surse” un acord cu E.ON, iar ulterior Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), invocând teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale, inclusiv relația companiei maghiare cu Rusia.
La finalul lui 2025, MVM a renunțat la achiziție după ce CEISD a respins vânzarea furnizorului E.ON către MVM.
În construcții, compania ungară Duna Aszfalt Zrt a anunțat în februarie 2025 că va achiziționa Euro Strada SRL (Brașov), firmă specializată în construcția de drumuri și poduri.
Separat, compania maghiară de construcții KÉSZ a inaugurat în martie 2025 prima sa unitate de producție din România, în satul Moldovenești (lângă Turda). La eveniment, Levente Magyar, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, a vorbit despre o serie de proiecte implementate de companii maghiare cu sprijinul Guvernului Ungariei în România și a indicat o valoare totală de 130 miliarde forinți (326 milioane euro) pentru astfel de proiecte.
Pe segmentul financiar, Granit Bank – instituție maghiară al cărei acționar principal este István Tiborcz – a început să opereze în România în iulie 2024, ca primă extindere externă a băncii digitale, potrivit Economedia. În context, analiza notează că holdingul imobiliar ungar BDPST (deținut de Tiborcz) a cumpărat în 2021 o participație de 57% în Granit Bank, potrivit Reuters.
În auto, compania maghiară AutoWallis a preluat în 2025 drepturile de distribuție pentru marca Nissan în România; grupul derulează local și operațiuni de import și distribuție pentru SsangYong, precum și piese și accesorii pentru această marcă.
Analiza reamintește că OTP Bank s-a retras din România în 2024 și a vândut afacerea către Banca Transilvania, după ce nu a reușit să primească aprobarea pentru achiziții. Totodată, Sándor Csányi a declarat că OTP s-ar putea întoarce în România „ca bancă mai mare”, prin achiziția unei bănci mari, potrivit Bloomberg, conform Economedia.
În paralel, materialul menționează și achiziții de clădiri istorice realizate de entități maghiare, citând Republica.ro pentru rolul companiilor Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási în astfel de tranzacții.
În ansamblu, tabloul descris de Economedia indică o prezență economică maghiară care a vizat active cu relevanță strategică, dar care, în cazuri precum energia, a intrat direct în zona de control a statului român prin mecanismele de examinare a investițiilor străine.
Recomandate
Romgaz a finalizat cumpărarea Azomureș pentru 69 de milioane de euro (aprox. 345 milioane lei) , o tranzacție care mută un activ-cheie din industria îngrășămintelor sub controlul celui mai mare producător local de gaze și deschide discuția despre integrarea gazului românesc în producția internă cu valoare adăugată, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Energiei, Bogdan Ivan, a spus vineri, 29 mai, că operațiunea este „un pas uriaș pentru securitatea economică a României”, cu impact direct asupra industriei, agriculturii și pieței muncii. „Astăzi, Romgaz face un pas uriaș pentru securitatea economică a României: cumpără Azomureș de la compania elvețiană Ameropa, pentru 69 de milioane de euro. Este o decizie cu miză națională fantastică, cu impact fundamental pentru industrie, agricultură și fermierii români.” De ce contează tranzacția: legarea gazului de producția de îngrășăminte Miza economică invocată de ministru este integrarea producției de îngrășăminte în „lanțul energetic național”, în ideea folosirii gazului natural românesc pentru producție internă, nu doar ca materie primă vândută sau consumată fără valoare adăugată. „Gazul românesc trebuie folosit pentru industrie în România, pentru producție națională și pentru sprijinirea fermierilor români.” În această logică, preluarea Azomureș de către Romgaz ar urma să consolideze o verigă industrială considerată strategică: Azomureș este prezentat drept cel mai mare producător de îngrășăminte chimice din România, iar Romgaz este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din țară. Cine vinde și cum a decurs procesul Vânzătorul este grupul elvețian Ameropa, care deținea combinatul Azomureș. Potrivit ministrului, procesul de achiziție a fost inițiat în vara anului 2025 și a intrat ulterior în etapa de analiză și due diligence (verificare detaliată a companiei înainte de cumpărare), cu sprijinul unui consultant specializat. „În mai puțin de un an, am reușit să ducem la capăt o investiție fundamentală pentru România. Azomureș nu este o simplă companie, ci o piesă esențială a industriei românești de îngrășăminte.” În același mesaj, Ivan a afirmat că a parcurs „aproape 90% din acest proces” împreună cu conducerea Romgaz și a legat tranzacția de obiectivul de a obține „îngrășăminte mai ieftine pentru fermieri” și „industrie națională care produce la prețuri competitive”, în context geopolitic volatil. Publicația nu oferă, însă, detalii despre mecanismele prin care aceste efecte s-ar materializa sau un calendar operațional post-achiziție. [...]
Romgaz a semnat contractul de achiziție a platformei Azomureș pentru 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), o mișcare care leagă direct producția internă de îngrășăminte de viitoarea utilizare a gazului din Marea Neagră , potrivit Newsweek . Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care susține că tranzacția ar urma să stabilizeze prețurile pentru agricultori și să mențină în funcțiune o capacitate industrială considerată strategică. Bolojan afirmă că tranzacția a fost avizată în Consiliul de Administrație al Romgaz și că „astăzi s-a semnat contractul pentru achiziţia Azomureş”, într-o postare pe Facebook, informație preluată de News.ro. Cum este împărțit prețul și ce acoperă tranzacția Suma totală anunțată este de 69 milioane euro (aprox. 345 milioane lei), din care: puțin peste 46 milioane euro (aprox. 230 milioane lei) reprezintă valoarea combinatului; până la 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) reprezintă materia primă și stocurile de consumabile; maximum 13 milioane euro (aprox. 65 milioane lei) sunt costuri pentru menținerea combinatului în funcțiune și plata salariaților în următoarele două luni, până la preluarea efectivă. Miza economică: îngrășăminte, locuri de muncă și integrarea gazului Potrivit lui Bolojan, preluarea „salvează producţia de îngrăşăminte pentru agricultură din România” și ar urma să „asigure preţuri stabile pentru agricultorii noştri în anii următori”. În același timp, el indică drept obiectiv diversificarea activității Romgaz și valorificarea gazului din Marea Neagră prin procesare în industria locală. Bolojan mai arată că platforma are un impact major în județul Mureș și menționează peste 900 de angajați, calificând operațiunea drept una dintre cele mai importante tranzacții derulate în ultimii ani. Ce mai lipsește pentru finalizarea tranzacției Înainte de închiderea completă a achiziției, mai sunt necesare câteva avize, conform aceleiași surse: aprobarea Adunării Generale a Acționarilor Romgaz; avizul Consiliului Concurenței ; avizul Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEISD). [...]
Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată asupra preluării propuse a Ceconomy (proprietarul MediaMarkt și Saturn) de către JD.com, pe baza Regulamentului UE privind subvențiile străine , un semnal că tranzacțiile cu potențial sprijin de stat din afara Uniunii pot intra sub un control mai dur, chiar și după avize naționale de concurență, potrivit Profit . De ce contează: riscul ca subvențiile „din afara UE” să distorsioneze achiziția Executivul comunitar spune că are „îngrijorări preliminare” că JD.com ar fi putut beneficia de subvenții străine care pot denatura piața internă a UE. În evaluarea preliminară, Comisia indică drept exemple finanțare preferențială, stimulente fiscale și granturi acordate de entități posibil atribuibile Republicii Populare Chineze. Miza investigației este dacă astfel de sprijin ar fi permis JD.com să ofere condiții care să distorsioneze procesul de negociere pentru achiziția Ceconomy și dacă, ulterior tranzacției, entitatea rezultată ar putea adopta strategii de investiții și afaceri cu efect asupra concurenței în UE. Dimensiunea operațiunii: rețea de circa 1.000 de magazine și 50.000 de angajați Prin mărcile MediaMarkt și Saturn, JD.com ar obține acces la unul dintre cele mai mari magazine online de electronice din Europa și la o rețea de aproximativ 1.000 de magazine în mai multe țări europene. Aproximativ 50.000 de persoane lucrează la cele două lanțuri. Ceconomy a raportat vânzări anuale de 22,4 miliarde de euro (aprox. 112 miliarde lei) în anul financiar 2023/24, din care 5,1 miliarde de euro (aprox. 25,5 miliarde lei) au provenit din magazinele online. Ce verifică acum Comisia și care este calendarul În investigația aprofundată, Comisia va evalua în special: dacă potențialele subvenții străine au influențat rezultatul procesului de achiziție, permițând JD.com să ofere un preț ridicat și să susțină activitățile economice și planul de creștere al Ceconomy prin propriile capacități tehnologice și logistice; dacă subvențiile ar putea îmbunătăți poziția concurențială a entității rezultate și ar putea avea un impact negativ asupra pieței interne în activitățile de după tranzacție. Comisia are la dispoziție 90 de zile lucrătoare, până la 2 octombrie 2026, pentru a lua o decizie. Deschiderea investigației aprofundate nu anticipează rezultatul final. Context: aprobarea națională există, dar nu închide dosarul la nivel UE Tranzacția, anunțată vara trecută, a fost aprobată de Oficiul Federal german al Cartelurilor în septembrie. Investigația Comisiei este însă derulată în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine, un cadru distinct de controlul clasic al concurenței. [...]
LG ar putea ieși din producția de televizoare, iar o vânzare către Hisense ar redesena piața globală a TV-urilor , într-un context în care mărcile chineze câștigă rapid cotă de piață și comprimă marjele producătorilor tradiționali, potrivit Android Authority . Publicația scrie, citând outletul sud-coreean EBN, că LG ar fi discutat recent cu gigantul chinez Hisense un plan de restructurare a diviziei de televizoare, inclusiv posibilitatea unei vânzări integrale. Conform relatării, executivi LG ar fi mers la Beijing pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt ai Hisense. Nici LG, nici Hisense nu au confirmat existența unui acord, astfel că informația rămâne, deocamdată, dificil de verificat. De ce contează: presiunea competitivă și profitabilitatea slabă Motivul invocat pentru o astfel de mișcare ar fi profiturile slabe și concurența tot mai puternică din partea brandurilor chineze de televizoare. Dacă LG ar renunța la fabricarea TV-urilor, ar închide practic un capitol început în 1966, când predecesorul GoldStar a lansat primul televizor alb-negru din Coreea de Sud, ceea ce ar însemna aproape 60 de ani de istorie în producția de televizoare. În același timp, piața „smart TV” se schimbă accelerat. Android Authority notează că, potrivit firmei de cercetare Omdia, TCL și Hisense au ajuns la cote globale de livrări de 14% , respectiv 12,5% , ceea ce pune presiune pe jucători precum LG și Samsung. Context: un precedent în electronicele de consum O eventuală ieșire din TV ar fi încă o retragere majoră a LG din electronicele de consum, după ce compania și-a închis afacerea de smartphone-uri în 2021, pe fondul unor pierderi acumulate. Atunci, LG a spus că își va concentra resursele către domenii mai profitabile, precum componente pentru vehicule electrice, case inteligente și robotică; noul raport sugerează că o logică similară ar putea fi aplicată acum și diviziei de televizoare. Ce ar putea urma: LG, mai mult software decât hardware Chiar dacă LG ar face un pas înapoi din producția efectivă de televizoare, EBN susține că grupul ar putea rămâne prezent în zona de divertisment printr-un accent mai mare pe platforma webOS și pe servicii software pentru monitoare, sisteme auto și afișaje inteligente, în locul fabricării de TV-uri. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă discuțiile se vor concretiza într-o tranzacție și în ce formă. [...]
Achiziția Globalstar de către Amazon obligă ieșirea Apple din acționariatul companiei , iar mutarea are implicații directe pentru controlul și drepturile de vot asupra infrastructurii satelitare folosite de funcțiile „via satelit” de pe iPhone și Apple Watch, potrivit AppleInsider . Amazon a convenit pe 14 aprilie să cumpere furnizorul de servicii satelitare Globalstar într-o tranzacție de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei). Achiziția ar adăuga Globalstar la portofoliul satelitar existent al Amazon, care include afacerea sa Leo (sateliți pe orbită joasă). Apple deține 20% din acțiunile Globalstar în baza unui angajament de 1,1 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde lei) din 2024, care a inclus o achiziție de acțiuni de 400 milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei). Odată cu închiderea tranzacției, Apple nu va mai păstra acțiunile și nici drepturile de vot aferente. Ce cere Amazon de la autoritatea de reglementare și cum se face transferul Într-un document depus la FCC (autoritatea americană de reglementare în comunicații) la 26 mai 2026, Amazon și Globalstar solicită aprobarea transferului de licențe și autorizații între cele două companii, un pas esențial pentru finalizarea achiziției în SUA. Conform documentului, Amazon creează o subsidiară pentru a realiza fuziunea, denumită „Grapefruit Acquisition Sub II, LLC”. Această entitate („Grapefruit”) ar urma să preia participația de 20% a Apple, inclusiv drepturile de vot. La final, Globalstar, Inc. „va înceta să existe”, iar „Grapefruit” va gestiona entitățile Globalstar USA LLC, Globalstar Licensee LLC și GUSA Licensee LLC. Ce se întâmplă cu serviciile prin satelit pentru iPhone și Apple Watch Documentul depus la FCC nu precizează ce primește Apple în schimbul transferului de acțiuni și al modificărilor de structură, „dacă primește ceva”, notează publicația. Totuși, Amazon a susținut la anunțul din aprilie că Apple nu va fi afectată și că există un acord pentru menținerea conectivității prin satelit pentru funcțiile actuale și viitoare de pe iPhone și Apple Watch. Sunt menționate explicit: „Emergency SOS via Satellite” (SOS de urgență prin satelit); „Roadside Assistance via Satellite” (asistență rutieră prin satelit). Amazon reiterează în documentul către FCC angajamentul de a furniza serviciul și de a-l îmbunătăți în viitor, dar indică și intenția de a folosi achiziția Globalstar pentru a lucra și cu alți producători de smartphone-uri și dispozitive mobile, precum și cu operatori telecom. [...]
Vodafone România va prelua integral drepturile și obligațiile Telekom Mobile de la 30 iunie 2026 , într-o fuziune care mută integrarea din zona operațională în cea juridică și administrativă, cu efect direct asupra modului în care vor fi gestionate rețeaua și relația cu clienții, potrivit Mobilissimo . Fuziunea urmează să fie implementată la finalul zilei de 30 iunie 2026 și vine după ce Vodafone a preluat Telekom România Mobile Communications în toamna anului trecut, în cadrul tranzacției din 1 octombrie 2025. Obiectivul declarat este unificarea operațiunilor, infrastructurii și serviciilor oferite clienților. Ce se schimbă operațional pentru clienți După implementare, Vodafone România va prelua drepturile și obligațiile Telekom Mobile. Compania spune că utilizatorii actuali vor continua să beneficieze de serviciile existente, în timp ce rețeaua și canalele de suport vor fi consolidate într-o structură comună. Integrarea include, conform informațiilor transmise de companie: magazinele fizice; call center-ul; platformele digitale folosite de clienți. Investiții și efecte comerciale: promisiuni, dar fără detalii Vodafone menționează investiții suplimentare în infrastructură și dezvoltarea rețelei mobile, pe fondul consolidării pieței telecom din România din ultimii ani. Operatorul afirmă că integrarea ar urma să ajute la extinderea acoperirii și la creșterea vitezelor de transfer, însă în material nu sunt prezentate detalii concrete despre posibile modificări comerciale sau schimbări de abonamente pentru clienții Telekom Mobile. Ce urmează după 30 iunie 2026 În comunicatul citat, CEO-ul Vodafone România, Nedim Baytorun , indică drept prioritate etapa de dezvoltare a rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii. „Etapa următoare va fi concentrată pe dezvoltarea rețelei și integrarea infrastructurii celor două companii.” În acest moment, integrarea a fost realizată gradual, iar compania pregătește „etapa juridică și administrativă” programată pentru sfârșitul lunii iunie 2026. Rămâne deschisă întrebarea dacă, dincolo de reorganizarea internă, procesul va aduce schimbări vizibile în ofertele comerciale și în structura serviciilor de pe piața locală. [...]
