Știri
Știri din categoria Fuziuni și achiziții
O serie de achiziții și tentative de preluări în sectoare strategice din România – de la energie și bănci la industria alimentară și imobiliare – au fost făcute în ultimii ani de companii maghiare asociate cercului de influență din jurul premierului Viktor Orbán, într-un context în care la Budapesta se anunță schimbări politice majore, potrivit unei analize Economedia. Miza pentru piața locală ține de controlul asupra unor active sensibile și de filtrul de reglementare (inclusiv pe securitate națională) care poate bloca astfel de tranzacții.
Ungaria și-a ales duminică noul Parlament, iar partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, a obținut cele mai multe voturi, în timp ce Viktor Orbán a recunoscut înfrângerea Fidesz. În acest cadru, analiza trece în revistă mișcări de business asociate unor oameni de afaceri și companii considerate apropiate de Orbán, inclusiv entități controlate de ginerele său, István Tiborcz.
Cea mai vizibilă achiziție din zona bunurilor de consum este preluarea operațiunilor Royal FrieslandCampina din România de către grupul maghiar Bonafarm, anunțată în 2025. Acordul a vizat participația în entitatea românească ce deține brandul Napolact, două unități de producție (Cluj-Napoca și Târgu Mureș) și aproximativ 400 de angajați. Bonafarm este deținut de Sándor Csányi, fost președinte și director general al OTP Bank timp de 33 de ani.
În imobiliare, un fond de investiții asociat lui Tiborcz a cumpărat în aprilie 2025, pentru 52 milioane de euro (aprox. 265 milioane lei), prima clădire de birouri a complexului Equilibrium din București (zona Barbu Văcărescu). Cumpărătorul a fost Gordiusz Private Equity Fund, administrat de Granit Asset Management (Ungaria), societate controlată de István Tiborcz, potrivit analizei.
Cazul cu cea mai puternică componentă de reglementare este tentativa grupului energetic maghiar de stat MVM de a cumpăra divizia de furnizare de gaze și energie electrică a E.ON din România. Economedia scrie că în septembrie 2024 publicația anunța „pe surse” un acord cu E.ON, iar ulterior Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), invocând teme de analiză aprofundată privind impactul asupra securității naționale, inclusiv relația companiei maghiare cu Rusia.
La finalul lui 2025, MVM a renunțat la achiziție după ce CEISD a respins vânzarea furnizorului E.ON către MVM.
În construcții, compania ungară Duna Aszfalt Zrt a anunțat în februarie 2025 că va achiziționa Euro Strada SRL (Brașov), firmă specializată în construcția de drumuri și poduri.
Separat, compania maghiară de construcții KÉSZ a inaugurat în martie 2025 prima sa unitate de producție din România, în satul Moldovenești (lângă Turda). La eveniment, Levente Magyar, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, a vorbit despre o serie de proiecte implementate de companii maghiare cu sprijinul Guvernului Ungariei în România și a indicat o valoare totală de 130 miliarde forinți (326 milioane euro) pentru astfel de proiecte.
Pe segmentul financiar, Granit Bank – instituție maghiară al cărei acționar principal este István Tiborcz – a început să opereze în România în iulie 2024, ca primă extindere externă a băncii digitale, potrivit Economedia. În context, analiza notează că holdingul imobiliar ungar BDPST (deținut de Tiborcz) a cumpărat în 2021 o participație de 57% în Granit Bank, potrivit Reuters.
În auto, compania maghiară AutoWallis a preluat în 2025 drepturile de distribuție pentru marca Nissan în România; grupul derulează local și operațiuni de import și distribuție pentru SsangYong, precum și piese și accesorii pentru această marcă.
Analiza reamintește că OTP Bank s-a retras din România în 2024 și a vândut afacerea către Banca Transilvania, după ce nu a reușit să primească aprobarea pentru achiziții. Totodată, Sándor Csányi a declarat că OTP s-ar putea întoarce în România „ca bancă mai mare”, prin achiziția unei bănci mari, potrivit Bloomberg, conform Economedia.
În paralel, materialul menționează și achiziții de clădiri istorice realizate de entități maghiare, citând Republica.ro pentru rolul companiilor Manevi ZRT și Comitatus-Energia Beruházási în astfel de tranzacții.
În ansamblu, tabloul descris de Economedia indică o prezență economică maghiară care a vizat active cu relevanță strategică, dar care, în cazuri precum energia, a intrat direct în zona de control a statului român prin mecanismele de examinare a investițiilor străine.
Recomandate
Tranzacția prin care grupul ungar Bonafarm intenționează să preia brandul românesc Napolact a intrat într-o etapă decisivă , fiind analizată în prezent de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). Decizia finală ar putea fi luată în primul semestru al acestui an, iar rezultatul va clarifica soarta unuia dintre cele mai cunoscute branduri lactate din România. Potrivit informațiilor publicate de Economica.net , achiziția FrieslandCampina România de către Bonafarm Zrt. se află în faza de cercetare detaliată la nivelul CEISD, structură aflată în subordinea Guvernului României. Tranzacția, analizată din perspectiva securității naționale Oficialii Cancelariei Prim-Ministrului au confirmat că dosarul este în evaluare și că analiza ar putea fi finalizată în prima jumătate a anului 2026. În urma acestei etape, Comisia poate decide: autorizarea tranzacției, autorizarea condiționată, respingerea investiției. Interesant este faptul că evaluarea are loc „din perspectiva securității naționale”, fără ca autoritățile să ofere, deocamdată, detalii suplimentare. Informațiile sunt considerate confidențiale în această etapă. CEISD analizează investițiile străine directe care depășesc pragul de 2 milioane de euro și care vizează domenii considerate sensibile, printre care se află și protecția agriculturii și a mediului , conform Hotărârii CSAT nr. 73/2012. Ce presupune concret tranzacția Royal FrieslandCampina N.V. a decis să vândă către Bonafarm Group participația sa în entitatea românească ce deține: brandul Napolact , două unități moderne de producție în Cluj-Napoca și Târgu Mureș , aproximativ 400 de angajați . Inițial, finalizarea era estimată pentru sfârșitul anului 2025, însă procesul de aprobare s-a prelungit din cauza procedurilor de autorizare. Pe lângă avizul CEISD, tranzacția trebuie să primească și acordul Consiliului Concurenței. De ce renunță FrieslandCampina la Napolact Grupul olandez a explicat că decizia face parte dintr-o strategie de optimizare a portofoliului european. Oficialii companiei au subliniat că Napolact este un brand puternic și apreciat pe piața locală, însă reorganizarea activităților europene impune concentrarea resurselor în alte direcții. Pentru FrieslandCampina, tranzacția reprezintă o realocare strategică a capitalului. Pentru Bonafarm, însă, este o mutare majoră în regiune. Cine este Bonafarm Bonafarm Group este cel mai mare producător agricol și alimentar din Ungaria și este controlat de Sándor Csányi , al doilea cel mai bogat om de afaceri maghiar, cu o avere estimată la 1,9 miliarde de dolari. Grupul este deja prezent în România din 2008 prin produsele Sole Mizo , iar în ultimii ani a extins portofoliul cu: mezelurile PICK, vinurile Teleki, semipreparatele Valdor. Sole Mizo România a raportat în 2025 afaceri de 37,8 milioane de euro, un profit de peste 600.000 de euro și 72 de angajați. Preluarea Napolact ar reprezenta un salt semnificativ pentru Bonafarm pe piața românească a lactatelor. Ce înseamnă pentru piața din România Napolact este unul dintre cele mai puternice branduri românești din sectorul lactatelor, cu o istorie solidă și o prezență extinsă în retail. O eventuală aprobare a tranzacției ar putea aduce: integrarea producției într-un grup regional puternic, investiții suplimentare în modernizare, extinderea exporturilor. Pe de altă parte, fiind vorba despre un brand alimentar strategic, analiza din perspectiva securității naționale reflectă importanța sectorului agroalimentar în context regional. Decizia CEISD va fi esențială nu doar pentru soarta Napolact, ci și pentru semnalul transmis investitorilor străini interesați de active din domeniul agroalimentar românesc. [...]
Statul român vrea să preia 100% din operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești , potrivit Mediafax , printr-o tranzacție derulată prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) Constanța, care ar urma să cumpere pachetul de acțiuni deținut de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Operațiunea vizează achiziția unei participații de 100% în ICS Danube Logistics SRL. Autoritățile spun că toate aprobările guvernamentale și corporative necesare pentru tranzacție au fost deja obținute. Ce se cumpără și cum este structurată tranzacția Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că Portul Constanța va prelua Portul Internațional Liber Giurgiulești după finalizarea procesului inițiat de BERD pentru identificarea unui investitor strategic. În această logică, CNAPM Constanța ar urma să preia pachetul de acțiuni deținut de BERD în portul din Republica Moldova. Șerban a argumentat că Giurgiulești are o importanță strategică pentru regiunea Mării Negre, fiind „singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova” și un punct de legătură la intersecția Dunării cu spațiul Mării Negre. De ce contează pentru Portul Constanța și coridorul Dunăre–Marea Neagră Potrivit ministrului, integrarea Portului Giurgiulești într-o viziune comună cu Portul Constanța ar consolida coridorul logistic Dunăre–Marea Neagră și ar susține dezvoltarea unei platforme regionale pentru comerț, tranzit și investiții. Autoritățile prezintă preluarea activului portuar din Republica Moldova drept un pas strategic pentru întărirea poziției României în regiune și pentru extinderea influenței logistice a Portului Constanța în zona Mării Negre. Impact economic și poziționare regională Mediafax notează că preluarea operatorului portuar ar crea oportunități comerciale pentru operatorii din România și Republica Moldova, inclusiv în perspectiva sprijinirii viitoarei reconstrucții a Ucrainei. În același timp, tranzacția este prezentată ca un element de consolidare a parteneriatului strategic dintre cele două state și de stimulare a schimburilor economice bilaterale. Portul Internațional Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile pe cale navigabilă ale Republicii Moldova și este amplasat la gurile Dunării, aproape de granițele cu România și Ucraina, putând primi atât nave fluviale, cât și maritime. Portul are un terminal petrolier Dispune de două terminale de cereale Include un terminal pentru alte mărfuri și facilități pentru mărfuri generale Are un parc de afaceri Infrastructura și poziționarea fac din Giurgiulești un nod logistic relevant în regiune, iar autoritățile române leagă tranzacția de obiectivul mai larg de consolidare a fluxurilor de transport și a capacităților logistice pe axa Dunăre–Marea Neagră. [...]
Romcim preia Wopfinger și își extinde prezența pe piața betoanelor din România , potrivit Ziarul Financiar , într-o tranzacție care consolidează poziția grupului CRH în sectorul materialelor de construcții și marchează o nouă etapă de consolidare a pieței. Producătorul de ciment Romcim, controlat de grupul irlandez CRH, a preluat compania Wopfinger Transportbeton, un jucător activ pe piața betonului, cu operațiuni în orașe importante precum București, Cluj-Napoca, Brașov și Constanța. Wopfinger operează șase stații de producție și a raportat afaceri de peste 113 milioane de lei în 2025, chiar dacă în scădere față de anul anterior. De ce este importantă tranzacția Achiziția face parte din strategia CRH de a-și consolida prezența locală și de a acoperi mai bine cererea pentru proiecte majore: infrastructură construcții industriale și non-rezidențiale segmentul rezidențial În același timp, tranzacția deschide calea pentru extinderea soluțiilor de construcție cu emisii reduse de carbon, un segment tot mai căutat în industrie. Ce înseamnă pentru piață Prin integrarea Wopfinger, Romcim își întărește poziția în marile centre urbane și își extinde capacitatea operațională. Reprezentanții companiei subliniază că proximitatea față de clienți devine un avantaj competitiv esențial într-un sector unde logistica și viteza de livrare sunt critice. Grupul CRH are deja o prezență extinsă în România, prin mai multe companii și peste 2.600 de angajați, operând 52 de unități la nivel național. Romcim, una dintre principalele entități ale grupului, a raportat în 2024 o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de lei și un profit de aproape 248 milioane de lei. Contextul pieței Achiziția vine într-un moment în care piața construcțiilor din România este în continuă transformare, cu presiuni legate de costuri, cerere și tranziția către materiale mai sustenabile. Consolidările de acest tip indică o tendință clară: marii jucători își extind portofoliile pentru a oferi soluții integrate, de la ciment la beton și prefabricate. În lipsa unor detalii financiare despre valoarea tranzacției, impactul exact rămâne de evaluat, însă mișcarea confirmă interesul crescut al investitorilor internaționali pentru sectorul construcțiilor din România. [...]
Amazon ar fi în discuții pentru achiziția operatorului satelitar Globalstar , un furnizor important pentru Apple, potrivit ITHome , care citează un articol publicat pe 1 aprilie de „Financial Daily”. Conform materialului, Amazon negociază preluarea companiei de comunicații prin satelit Globalstar, care furnizează infrastructura de rețea pentru funcția „SOS de urgență prin satelit” disponibilă pe iPhone și Apple Watch. Globalstar este astfel un element-cheie în serviciile de siguranță ale Apple, în special pentru utilizarea în zone fără acoperire celulară. IT之家 menționează că Apple a cumpărat în 2024 o participație de 20% în Globalstar și a investit 1,1 miliarde de dolari în infrastructura satelitară a companiei. Rețeaua Globalstar este folosită de seria iPhone 14 și modelele ulterioare, precum și de noul Apple Watch Ultra 3, potrivit aceleiași surse. Articolul citat mai arată că, datorită angajamentelor financiare timpurii ale Apple, funcția de urgență a rămas gratuită pentru utilizatorii noi până acum. Pe site-ul Apple este indicat în continuare că, după activarea dispozitivului, sunt oferite doar doi ani de acces gratuit la serviciul de urgență prin satelit, însă compania nu a comunicat detalii despre eventualele tarife după expirarea perioadei. Analiza publicată de „Financial Daily”, preluată de IT之家, susține că Apple nu ar fi interesată să preia integral o companie de sateliți, pentru a nu-și asuma operațiunile curente. În scenariul în care Amazon ar deveni proprietar, acesta ar trebui să respecte angajamentele existente ale Globalstar față de Apple, iar o înțelegere ar fi facilitată și de faptul că Apple este deja un client important al serviciilor de cloud ale Amazon. [...]
România și-a crescut constant ponderea în piața de fuziuni și achiziții (M&A) din Europa Centrală și de Est, ajungând la 18% în 2025 , conform Economica.net , care citează o analiză Deloitte. În regiune, Ungaria și Cehia ocupă locurile doi și trei, fiecare cu o pondere de 8%, în timp ce Polonia a stagnat. România este singura piață din Europa Centrală și de Est care a înregistrat o creștere constantă a ponderii în numărul total de tranzacții în ultimii cinci ani, de la 13% în 2021 la 18% în 2025. Deși Polonia rămâne lider, ponderea sa a scăzut la 39% în 2025, reducând astfel diferența față de România. În 2025, investitorii locali au dominat piața regională, dar România a avut cea mai mică pondere a investitorilor locali, de 44%. În comparație, Ungaria a înregistrat o pondere de 66%, Cehia 53% și Polonia 52%. Pentru tranzacțiile din România cu o valoare de peste 5 milioane de euro, Deloitte România a raportat 130 de tranzacții în 2025, iar valoarea totală a pieței a fost estimată între 5,5 și 5,9 miliarde de euro. Excluzând mega-tranzacțiile, valoarea medie a unei tranzacții a fost de 37 de milioane de euro, în creștere față de 34 de milioane de euro în anul anterior. „Creșterea constantă a ponderii României în piața de M&A din regiune confirmă atractivitatea țării noastre atât pentru investitorii strategici, cât și pentru fondurile de investiții.” Investitorii strategici au dominat piața în 2025, reprezentând 92% din numărul total de tranzacții. România a avut cea mai mare pondere atât ca număr de tranzacții (31%), cât și ca valoare (21%). De asemenea, ponderea tranzacțiilor cu valoare necomunicată a urcat la 73% în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. În ceea ce privește sectoarele, cele mai multe tranzacții au fost în imobiliare și construcții (19%), urmate de produse și servicii industriale (17%), energie (14%), produse de consum (10%) și tehnologie (8%). Sectorul medical a condus din punct de vedere al valorii, cu 22% din total, urmat de energie, care a scăzut la 19% față de 34% în 2024. [...]
TCL va prelua controlul operațiunilor TV ale Sony potrivit The Verge , care relatează că grupul chinez va plăti aproximativ 75,4 miliarde yeni (peste 473 milioane dolari) pentru 51% dintr-o nouă societate mixtă, Bravia Inc., în timp ce Sony va păstra 49%. Bravia Inc. va avea sediul în biroul Sony din Osaki (Tokyo) și este așteptat să înceapă operațiunile în aprilie 2027. Cele două companii au indicat că televizoarele vândute prin noua entitate vor purta atât marca Sony, cât și Bravia, urmând să folosească tehnologia de afișare a TCL și avantajele sale de scară și de lanț de aprovizionare integrat (control pe mai multe etape, de la componente la producție). Noua subsidiară deținută integral va prelua afacerea de divertisment pentru acasă a Sony, care include cercetare și dezvoltare, design, producție și suport pentru o gamă mai largă de produse. În această categorie intră televizoarele Bravia, alte ecrane plate, proiectoare, echipamente audio pentru locuință și sisteme home theater. În anunțul citat de publicație, vicepreședintele senior Sony, Kenji Tanaka, afirmă că, prin acest parteneriat strategic, Bravia Inc. va încerca „să ofere o nouă valoare pentru clienți la nivel global și să obțină o creștere suplimentară în domeniul divertismentului pentru acasă”. Tranzacția include și achiziția de către TCL a Sony EMCS (Malaysia) Sdn. Bhd., subsidiară responsabilă de fabricarea produselor de divertisment pentru acasă ale Sony. În paralel, negocierile privind o altă subsidiară de producție, Shanghai Suoguang Visual Products Co., Ltd., sunt în desfășurare, mai notează The Verge. [...]
