Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua, ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews.
Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul.
Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit.
În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”.
Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor, astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”.
Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv:
În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”).
Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie.
El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul.
Recomandate
Ministerul Finanțelor leagă credibilitatea bugetului pe 2027 de evitarea unui downgrade de rating și spune că lucrul efectiv la construcția bugetului începe abia după ce toate ministerele și instituțiile își încarcă datele într-o nouă aplicație electronică, potrivit Economedia . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a avertizat că un buget necredibil ar putea alimenta riscul unei retrogradări în primele luni ale anului. Nazare a spus că „timerul” pentru bugetul pe 2027 pornește în momentul în care ordonatorii principali de credite (ministere și instituții) finalizează încărcarea datelor în platformă, termenul indicat fiind „săptămâna aceasta”. După integrarea datelor, „probabil pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”, Ministerul Finanțelor ar putea începe proiecțiile. De ce contează: ratingul influențează costul finanțării și stabilitatea economică Ministrul a insistat că bugetul pe 2027 trebuie să fie „credibil” pentru a evita un potențial downgrade în ianuarie–martie, subliniind consecințele unei eventuale pierderi a calificativului de investiții. „Prin protejarea ratingului, practic, protejăm fiecare român în parte. (…) o pierdere a calificativului de investiție ar avea efecte catastrofale pentru economie.” În logica prezentată de Nazare, semnalele de credibilitate se traduc în dobânzi mai mici, iar dobânzile mai mici, împreună cu un deficit mai redus, ar lăsa „mai mulți bani în piață” și ar susține relansarea economică. Ce se schimbă în pregătirea bugetului: aplicație nouă și justificarea programelor Potrivit ministrului, 2027 este primul an în care bugetul este construit într-o aplicație electronică în care fiecare ordonator: încarcă datele necesare bugetării; prezintă programele de finanțare; justifică fiecare program de finanțare și investiții. Nazare a susținut că instrumentul oferă „o mult mai mare vizibilitate asupra cheltuielilor statului”, dar a admis că procesul de introducere a datelor este încă în desfășurare. PNRR , deficit și spațiul fiscal: presiuni care intră în ecuația bugetului Ministrul a legat construcția bugetului de nevoia de a păstra spațiu fiscal pentru plăți legate de PNRR și de respectarea țintei de deficit. El a afirmat că nu există cereri de plată pentru PNRR care să nu fie onorate și a indicat că, în cazul Ministerului Dezvoltării, după rectificare a fost făcută „o primă plată de peste un miliard”. În același timp, Nazare a spus că recuperarea banilor din Cererea 5 și Cererea 6 este „vitală”, dar a admis că nu toate sumele vor putea fi recuperate, invocând o „penalizare certă” pe fondul neadoptării legii salarizării. În acest context, a indicat ca obiectiv să nu fie pusă în pericol ținta de deficit pentru 2026. Taxe vs. cheltuieli: mesaj de evitare a creșterilor de taxe în 2026 Nazare a declarat că nu își dorește o creștere de taxe în 2026, argumentând că obiectivul este susținerea creșterii economice. În schimb, a cerut măsuri „concrete” pe partea de cheltuieli, inclusiv acte normative care să fundamenteze reducerea lor, pentru ca bugetul pe 2027 să fie credibil. El a mai spus că premierul a cerut ministerelor propuneri de economii, iar Ministerul Finanțelor așteaptă „probabil în cursul săptămânii viitoare” să vadă toate propunerile primite, procesul fiind în desfășurare. Ce urmează, pe calendarul indicat de ministru Din declarațiile citate rezultă două repere operaționale, fără o dată fermă pentru finalizarea bugetului: finalizarea încărcării datelor de către ordonatori: în cursul acestei săptămâni; începerea proiecțiilor bugetare: după integrarea datelor, „pe final de săptămână, începutul săptămânii viitoare”. Nazare a mai spus că își dorește ca pregătirea bugetului pentru 2027 „să se întâmple în 2026” și că este „bine” ca actele normative care fundamentează bugetul să fie adoptate înainte de aprobarea acestuia. [...]
Bugetul pe 2027 va fi construit pe prioritizare, nu pe „lista de dorințe” a ministerelor , iar miza este să fie ținute sub control deficitul și datoria fără tăierea investițiilor, potrivit Digi24 , care relatează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , de la Bruxelles. Nazare spune că România trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 astfel încât să răspundă presiunilor economice și bugetare „fără să genereze noi dezechilibre”. În acest cadru, ministrul indică drept priorități pentru închiderea anului și pregătirea bugetului următor: atragerea fondurilor europene, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar. Fondurile europene și PNRR , legate direct de execuția bugetară Ministrul Finanțelor susține că încasarea banilor europeni din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru respectarea țintei de deficit. În următoarele săptămâni, autoritățile ar urmări finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și atragerea finanțării europene disponibile. În mesajul citat de Digi24, Nazare avertizează că orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, pune presiune suplimentară pe resursele bugetare și pe necesarul de finanțare. În acest context, el cere mobilizarea ministerelor și instituțiilor responsabile pentru a răspunde complet și la timp solicitărilor de clarificare ale Comisiei Europene. SAFE: 1,2 miliarde de euro, posibil până la finalul anului, cu condiții Un alt subiect discutat la Bruxelles a fost prima cerere de plată a României în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). Nazare consideră realistă încasarea până la finalul anului, „sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”. Potrivit ministrului, SAFE ar permite finanțarea unor investiții strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene „în condiții avantajoase”. El mai spune că este necesară corelarea calendarului investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, pentru a limita presiunea pe finanțarea din piețe. Presiunile din 2027: investiții, servicii publice, pensii, salarii, apărare Nazare avertizează că anul viitor va aduce presiuni bugetare importante, de la menținerea investițiilor și finanțarea serviciilor publice până la cheltuielile cu pensiile și salariile, plus creșterea necesarului de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE. „Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli.” În viziunea sa, este nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, urmată de decizii de prioritizare și de măsuri adoptate înainte de aprobarea bugetului. Ministrul mai afirmă că discuțiile despre cheltuielile de personal, politica salarială și pensii ar trebui închise din timp, pentru a fi incluse într-un cadru bugetar „predictibil și sustenabil”. De ce contează: deficitul, ratingul și costul de finanțare Ministrul Finanțelor leagă consolidarea fiscală de credibilitatea României în fața partenerilor europeni, investitorilor și agențiilor de rating. El susține că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor și fără afectarea finanțării serviciilor publice esențiale, iar consecvența ar fi importantă pentru protejarea ratingului de țară și menținerea accesului la finanțare, inclusiv cu efect asupra costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private. În același timp, Nazare cere ca majorarea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea SAFE să fie incluse într-o planificare multianuală, care să ia în calcul impactul asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare. [...]
Ministerul Finanțelor promite un raport „credibil” despre execuția bugetară , pe fondul riscului de creștere a costurilor de finanțare , după ce în spațiul public au apărut acuzații privind o posibilă „gaură” în buget. Potrivit Kyiv Independent , ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că raportul privind finanțele țării va fi prezentat în a doua jumătate a săptămânii, după centralizarea datelor de la toate ministerele. Nazare a spus, luni seară, într-o intervenție la Antena 3, că documentul este într-o fază avansată de pregătire, însă publicarea depinde de raportările fiecărui minister, care urmează să fie integrate în forma finală. „Pot să vă asigur că pregătim un raport asupra situaţiei financiare a ţării, care va fi un raport complet, un raport credibil, un raport echilibrat, pe care, aşa cum ne-a cerut şi prim-ministrul Luca Niculescu, îl vom prezenta în următoarele zile.” De ce contează: dobânzile, „oglinda” percepției pieței Ministrul a legat direct discuțiile despre execuția bugetară de costurile la care România se împrumută, avertizând că orice îndoială asupra datelor bugetare poate avea efecte negative. „Execuţia bugetară a României e un bun naţional. (…) De ea depind costurile de finanţare ale ţării, care sunt foarte mari. Orice umbră pusă pe execuţia bugetară a României reprezintă un pericol pentru noi toţi.” În același context, Nazare a indicat nivelul dobânzilor drept principal indicator al situației în care se află România, susținând că acestea reflectă „performanța” țării, după eliminarea efectelor crizelor internaționale. Contextul politic al solicitării Raportul a fost cerut atât de PSD, cât și de premierul Luca Niculescu. Conform informațiilor din articol, PSD a acuzat existența „unei găuri” în buget, pe care ar fi lăsat-o Guvernul Bolojan. Nazare a precizat că raportul va fi prezentat public în a doua jumătate a acestei săptămâni, cu obiectivul de a „elucida” discuțiile legate de situația financiară a țării, după ce vor fi primite și integrate datele de la toate ministerele. [...]
România își leagă credibilitatea fiscală de negocierile UE privind noul cadru bugetar , iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , merge luni la Bruxelles pentru reuniunile ECOFIN și Eurogrup , potrivit Economica . Miza declarată: folosirea progreselor în reducerea deficitului ca argument în dialogul cu instituțiile europene, pentru menținerea accesului la finanțare și pentru un cadru economic mai predictibil. Ministerul Finanțelor arată, într-un comunicat citat de Agerpres, că participarea urmărește susținerea intereselor economice ale României în negocierile privind cadrul fiscal european, reducerea poverii administrative și utilizarea eficientă a resurselor disponibile pentru investiții și dezvoltare. „Progresele în reducerea deficitului bugetar oferă României argumente solide în dialogul cu instituţiile europene şi cu celelalte state membre. Continuarea consolidării fiscale şi respectarea angajamentelor asumate sunt esenţiale pentru întărirea credibilităţii ţării, protejarea accesului la finanţare şi susţinerea unor soluţii europene adaptate nevoilor economiei româneşti.” Ce dosare intră pe agenda Eurogrup și ECOFIN În Eurogrup, în format inclusiv, Alexandru Nazare va participa la discuțiile privind finanțarea apărării, alături de miniștrii de finanțe din statele membre ale UE. Dezbaterile vizează utilizarea eficientă a resurselor publice și oportunitățile oferite de achizițiile comune; la discuții este anunțată și participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte. Pe agenda ECOFIN, una dintre temele centrale este simplificarea legislației europene și evaluarea efectelor acesteia asupra economiei, cu accent pe reducerea obligațiilor administrative redundante, care ar putea diminua costurile companiilor și ar facilita investițiile, inclusiv „într-un context de constrângeri bugetare”, potrivit comunicatului. Impozitarea tutunului și PNRR, cu impact bugetar și de implementare O altă temă menționată este pachetul legislativ privind impozitarea tutunului, care urmărește actualizarea cadrului european și adaptarea la evoluția pieței, inclusiv la noile produse din tutun și nicotină. România susține un cadru „coerent și aplicabil”, care să țină cont atât de obiectivele de sănătate publică, cât și de condiții „realiste” de implementare pentru piața locală. Miniștrii de finanțe din UE vor discuta și aplicarea cadrului european de guvernanță economică, precum și stadiul implementării Mecanismului de redresare și reziliență. În privința PNRR, Ministerul Finanțelor precizează că sprijină, în limitele competențelor sale, demersurile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, instituția responsabilă de coordonarea planului și de dialogul cu Comisia Europeană privind cererile de plată. Încasarea fondurilor aferente investițiilor și reformelor realizate este prezentată ca importantă pentru finanțarea proiectelor și respectarea parametrilor bugetari. Întrevedere bilaterală cu comisarul european Wopke Hoekstra În marja ECOFIN, ministrul Finanțelor va avea o întâlnire bilaterală cu Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, emisii zero și creștere economică durabilă. Potrivit comunicatului, discuțiile vor viza teme de interes comun de pe agenda europeană și prioritățile României privind consolidarea finanțelor publice și dezvoltarea economică sustenabilă. „România trebuie să fie prezentă, activă şi bine reprezentată la masa deciziilor europene. Participarea la reuniunile ECOFIN şi Eurogrup este importantă pentru a ne susţine activ interesele, pentru a contribui la definirea direcţiilor de politică economică şi financiară la nivel european şi pentru a ne asigura că vocea României este auzită în dosarele care ne influenţează direct economia.” [...]
Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
