Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Bugetul pe 2027 va fi construit pe prioritizare, nu pe „lista de dorințe” a ministerelor, iar miza este să fie ținute sub control deficitul și datoria fără tăierea investițiilor, potrivit Digi24, care relatează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, de la Bruxelles.
Nazare spune că România trebuie să pregătească bugetul pentru 2027 astfel încât să răspundă presiunilor economice și bugetare „fără să genereze noi dezechilibre”. În acest cadru, ministrul indică drept priorități pentru închiderea anului și pregătirea bugetului următor: atragerea fondurilor europene, finanțarea prin instrumentul SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar.
Ministrul Finanțelor susține că încasarea banilor europeni din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru respectarea țintei de deficit. În următoarele săptămâni, autoritățile ar urmări finalizarea evaluării cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și atragerea finanțării europene disponibile.
În mesajul citat de Digi24, Nazare avertizează că orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, pune presiune suplimentară pe resursele bugetare și pe necesarul de finanțare. În acest context, el cere mobilizarea ministerelor și instituțiilor responsabile pentru a răspunde complet și la timp solicitărilor de clarificare ale Comisiei Europene.
Un alt subiect discutat la Bruxelles a fost prima cerere de plată a României în cadrul instrumentului SAFE, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro (aprox. 6 miliarde lei). Nazare consideră realistă încasarea până la finalul anului, „sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”.
Potrivit ministrului, SAFE ar permite finanțarea unor investiții strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene „în condiții avantajoase”. El mai spune că este necesară corelarea calendarului investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, pentru a limita presiunea pe finanțarea din piețe.
Nazare avertizează că anul viitor va aduce presiuni bugetare importante, de la menținerea investițiilor și finanțarea serviciilor publice până la cheltuielile cu pensiile și salariile, plus creșterea necesarului de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE.
„Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli.”
În viziunea sa, este nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, urmată de decizii de prioritizare și de măsuri adoptate înainte de aprobarea bugetului. Ministrul mai afirmă că discuțiile despre cheltuielile de personal, politica salarială și pensii ar trebui închise din timp, pentru a fi incluse într-un cadru bugetar „predictibil și sustenabil”.
Ministrul Finanțelor leagă consolidarea fiscală de credibilitatea României în fața partenerilor europeni, investitorilor și agențiilor de rating. El susține că reducerea deficitului trebuie continuată fără sacrificarea investițiilor și fără afectarea finanțării serviciilor publice esențiale, iar consecvența ar fi importantă pentru protejarea ratingului de țară și menținerea accesului la finanțare, inclusiv cu efect asupra costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private.
În același timp, Nazare cere ca majorarea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea SAFE să fie incluse într-o planificare multianuală, care să ia în calcul impactul asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare.
Recomandate
România își leagă credibilitatea fiscală de negocierile UE privind noul cadru bugetar , iar ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , merge luni la Bruxelles pentru reuniunile ECOFIN și Eurogrup , potrivit Economica . Miza declarată: folosirea progreselor în reducerea deficitului ca argument în dialogul cu instituțiile europene, pentru menținerea accesului la finanțare și pentru un cadru economic mai predictibil. Ministerul Finanțelor arată, într-un comunicat citat de Agerpres, că participarea urmărește susținerea intereselor economice ale României în negocierile privind cadrul fiscal european, reducerea poverii administrative și utilizarea eficientă a resurselor disponibile pentru investiții și dezvoltare. „Progresele în reducerea deficitului bugetar oferă României argumente solide în dialogul cu instituţiile europene şi cu celelalte state membre. Continuarea consolidării fiscale şi respectarea angajamentelor asumate sunt esenţiale pentru întărirea credibilităţii ţării, protejarea accesului la finanţare şi susţinerea unor soluţii europene adaptate nevoilor economiei româneşti.” Ce dosare intră pe agenda Eurogrup și ECOFIN În Eurogrup, în format inclusiv, Alexandru Nazare va participa la discuțiile privind finanțarea apărării, alături de miniștrii de finanțe din statele membre ale UE. Dezbaterile vizează utilizarea eficientă a resurselor publice și oportunitățile oferite de achizițiile comune; la discuții este anunțată și participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte. Pe agenda ECOFIN, una dintre temele centrale este simplificarea legislației europene și evaluarea efectelor acesteia asupra economiei, cu accent pe reducerea obligațiilor administrative redundante, care ar putea diminua costurile companiilor și ar facilita investițiile, inclusiv „într-un context de constrângeri bugetare”, potrivit comunicatului. Impozitarea tutunului și PNRR, cu impact bugetar și de implementare O altă temă menționată este pachetul legislativ privind impozitarea tutunului, care urmărește actualizarea cadrului european și adaptarea la evoluția pieței, inclusiv la noile produse din tutun și nicotină. România susține un cadru „coerent și aplicabil”, care să țină cont atât de obiectivele de sănătate publică, cât și de condiții „realiste” de implementare pentru piața locală. Miniștrii de finanțe din UE vor discuta și aplicarea cadrului european de guvernanță economică, precum și stadiul implementării Mecanismului de redresare și reziliență. În privința PNRR, Ministerul Finanțelor precizează că sprijină, în limitele competențelor sale, demersurile Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, instituția responsabilă de coordonarea planului și de dialogul cu Comisia Europeană privind cererile de plată. Încasarea fondurilor aferente investițiilor și reformelor realizate este prezentată ca importantă pentru finanțarea proiectelor și respectarea parametrilor bugetari. Întrevedere bilaterală cu comisarul european Wopke Hoekstra În marja ECOFIN, ministrul Finanțelor va avea o întâlnire bilaterală cu Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, emisii zero și creștere economică durabilă. Potrivit comunicatului, discuțiile vor viza teme de interes comun de pe agenda europeană și prioritățile României privind consolidarea finanțelor publice și dezvoltarea economică sustenabilă. „România trebuie să fie prezentă, activă şi bine reprezentată la masa deciziilor europene. Participarea la reuniunile ECOFIN şi Eurogrup este importantă pentru a ne susţine activ interesele, pentru a contribui la definirea direcţiilor de politică economică şi financiară la nivel european şi pentru a ne asigura că vocea României este auzită în dosarele care ne influenţează direct economia.” [...]
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
Ministerul Finanțelor promite un raport „credibil” despre execuția bugetară , pe fondul riscului de creștere a costurilor de finanțare , după ce în spațiul public au apărut acuzații privind o posibilă „gaură” în buget. Potrivit Kyiv Independent , ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a anunțat că raportul privind finanțele țării va fi prezentat în a doua jumătate a săptămânii, după centralizarea datelor de la toate ministerele. Nazare a spus, luni seară, într-o intervenție la Antena 3, că documentul este într-o fază avansată de pregătire, însă publicarea depinde de raportările fiecărui minister, care urmează să fie integrate în forma finală. „Pot să vă asigur că pregătim un raport asupra situaţiei financiare a ţării, care va fi un raport complet, un raport credibil, un raport echilibrat, pe care, aşa cum ne-a cerut şi prim-ministrul Luca Niculescu, îl vom prezenta în următoarele zile.” De ce contează: dobânzile, „oglinda” percepției pieței Ministrul a legat direct discuțiile despre execuția bugetară de costurile la care România se împrumută, avertizând că orice îndoială asupra datelor bugetare poate avea efecte negative. „Execuţia bugetară a României e un bun naţional. (…) De ea depind costurile de finanţare ale ţării, care sunt foarte mari. Orice umbră pusă pe execuţia bugetară a României reprezintă un pericol pentru noi toţi.” În același context, Nazare a indicat nivelul dobânzilor drept principal indicator al situației în care se află România, susținând că acestea reflectă „performanța” țării, după eliminarea efectelor crizelor internaționale. Contextul politic al solicitării Raportul a fost cerut atât de PSD, cât și de premierul Luca Niculescu. Conform informațiilor din articol, PSD a acuzat existența „unei găuri” în buget, pe care ar fi lăsat-o Guvernul Bolojan. Nazare a precizat că raportul va fi prezentat public în a doua jumătate a acestei săptămâni, cu obiectivul de a „elucida” discuțiile legate de situația financiară a țării, după ce vor fi primite și integrate datele de la toate ministerele. [...]
Ministerele au cerut suplimentări de 60 mld. lei, dar Finanțele spun că nu e sustenabil : ministrul Alexandru Nazare a indicat că Guvernul se pregătește și pentru o a doua rectificare bugetară , însă nivelul solicitărilor venite din ministere depășește ceea ce „România își permite”, potrivit News . Nazare a spus că planul pentru finalul anului include două rectificări bugetare și că Ministerul Finanțelor este „pregătit” și pentru a doua, idee pe care a susținut că a anunțat-o încă de la audiere. În același timp, ministrul a precizat că ministerele au cerut, cumulat, 60 de miliarde de lei, sumă pe care o consideră prea mare pentru spațiul bugetar disponibil. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România își permite să aloce sume de o asemenea magnitudine.” Nazare a adăugat că, în opinia sa, chiar și ordonatorii principali de credite (instituțiile care gestionează bugete, în principal ministerele) ar conștientiza că nivelul cererilor este peste ceea ce poate fi acoperit realist. „Cred că în adâncul sufletului lor, toți ordonatorii știu că acea sumă este un pic exagerată.” Miza economică a mesajului transmis de Finanțe este că rectificarea (și eventual a doua rectificare) va trebui să prioritizeze alocările, în condițiile în care solicitările agregate ale ministerelor depășesc capacitatea bugetului de a le acomoda integral. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre sumele care ar putea fi aprobate efectiv sau despre distribuția pe ministere. [...]
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027 , după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres . Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor. Ce a transmis Nazare despre evaluarea Moody’s Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni: deficitul „cash” a coborât la 2,9% din PIB la opt luni; față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare. De ce contează calendarul bugetului pe 2027 Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”. În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating. Ce urmează, în logica prezentată de minister Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică. [...]
