Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public, dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro, care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan.
Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale
Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate, în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori.
Alte sectoare afectate:
Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții:
| Instituție | Posturi în plus |
|---|---|
| Ministerul Mediului | +78 |
| Curtea de Conturi | +76 |
| Curtea Constituțională | +20 |
| Ministerul Afacerilor Externe | +20 |
| Administrația Prezidențială | +12 |
| Secretariatul General al Guvernului | +1 |
Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine, însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare.
Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi
În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane, un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI.

În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ.
Măsuri importante adoptate:
Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar
Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative.
| Guvern | Evoluție posturi ocupate | Durată mandat | Medie lunară |
|---|---|---|---|
| Bolojan (începând iunie 2025) | -25.000+ | ~6 luni | ~-4.000 |
| Ciolacu 2 / Predoiu | -1.298 | câteva luni | - |
| Ciolacu 1 | +23.184 | 19 luni | +1.220 |
| Ciucă | +24.899 | 18 luni | +1.383 |
| Cîțu | +9.186 | 11 luni | +835 |
| Orban I și II | +13.835 | 14 luni | +988 |
| Grindeanu, Tudose, Dăncilă | +45.423 | 34 luni | +1.336 |
Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă.
Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile
Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public.
Recomandate

Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]

Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]

România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE , un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media , care citează date Eurostat transmise de Agerpres. România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%. Creșterea costului de finanțare: România, între cele mai mari avansuri din UE Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale). În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale). Expunerea la valută: România, peste pragul de 50% Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%). Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%). Context: datoria ca pondere în PIB crește în majoritatea statelor UE La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%). Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale). [...]

Comisia Europeană nu cere, deocamdată, măsuri suplimentare pentru România în procedura de deficit excesiv , după ce a evaluat că autoritățile au luat „măsuri eficiente” pentru corectarea derapajului bugetar, potrivit Agerpres . Concluzia este inclusă în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și are relevanță directă pentru presiunea de reglementare asupra politicii fiscale în perioada următoare. Comisia arată că, pe lângă România, și Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Polonia și Slovacia au luat măsuri considerate suficiente la acest moment, astfel că nu se impun pași suplimentari în cadrul procedurii de deficit excesiv „la această etapă”. Ajustare bugetară pe șapte ani: evaluare pozitivă a angajamentelor Pentru statele care beneficiază de o perioadă de ajustare bugetară de șapte ani (în loc de patru) în cadrul planurilor pe termen mediu – între care se află și România – Comisia a evaluat și implementarea „etapelor-cheie” legate de reforme și investiții care justifică prelungirea. În ansamblu, Executivul comunitar consideră că toate statele vizate și-au respectat angajamentele „în mod satisfăcător”, pe baza informațiilor din rapoartele anuale de progres. Flexibilitate bugetară legată de apărare și reziliență energetică, în limite stricte Comisia indică faptul că, pe viitor, statele membre ar putea cere o flexibilitate bugetară limitată în baza clauzei derogatorii naționale pentru cheltuieli din domeniul apărării, inclusiv pentru măsuri de consolidare a securității energetice și accelerare a tranziției de la combustibili fosili. Extinderea ar putea acoperi măsuri începute din februarie 2026, care reduc dependența de combustibili fosili importați. În interiorul plafonului existent de 1,5% din PIB pentru cheltuieli suplimentare de apărare, Comisia menționează: un plafon anual pentru 2026–2028 de 0,3% din PIB pentru măsuri de reziliență energetică; un plafon cumulat pentru 2026–2028 de 0,6% din PIB pentru aceeași categorie. Executivul comunitar precizează că această abordare păstrează „pe deplin” garanțiile privind sustenabilitatea finanțelor publice. România rămâne la „dezechilibre excesive” în evaluarea macroeconomică Separat de deficit, Comisia a evaluat și dezechilibrele macroeconomice pentru statele analizate în profunzime în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2026. În timp ce Grecia, Țările de Jos și Suedia ar urma să nu mai fie considerate în dezechilibru, România este menționată ca stat care „continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive”, pe fondul unor vulnerabilități considerate „grave”. Ce urmează Documentele din pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 vor fi discutate în Eurogrup și în Consiliul Uniunii Europene, în vederea aprobării orientărilor prezentate de Comisie. [...]

Comisia Europeană ia în calcul o derogare care ar permite statelor UE, inclusiv România, să finanțeze măsuri de sprijin pentru energie fără ca o parte din aceste cheltuieli să apese direct în calculele fiscale europene , într-un context de scumpiri alimentate de escaladarea conflictului din Iran, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare bugetară: Bruxelles-ul caută un echilibru între disciplina fiscală și nevoia de intervenție rapidă într-un șoc energetic. Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste sume să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. În practică, ar fi un „spațiu” suplimentar de cheltuieli pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor și companiilor. Ce presupune „portița” fiscală și de ce contează Mecanismul ar putea fi folosit pentru finanțarea unor intervenții precum: scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili; ajutoare pentru industriile afectate; măsuri de stabilizare a costurilor energetice. În același timp, scoaterea acestor cheltuieli „în afara” cadrului fiscal european poate ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate, în condițiile în care regulile fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile pe traiectorii sustenabile după anii de cheltuieli excepționale (pandemie, criza energetică, creșterea cheltuielilor de apărare). Contextul: scumpiri la energie și presiune pe inflație Creșterea prețurilor la energie a revenit în prim-plan după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente încă de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie. Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, criticând anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, pe motiv că sunt costisitoare și pot slăbi stimulentele de reducere a consumului. Ce ar însemna pentru România Pentru București, o eventuală derogare ar putea conta într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. În material se arată că România are angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026. România a folosit anterior mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili. O flexibilizare a regulilor europene ar putea oferi spațiu suplimentar pentru finanțarea unor astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese imediat asupra țintelor fiscale asumate față de Bruxelles, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată. Deocamdată, discuțiile sunt într-o etapă de analiză, iar calendarul și condițiile exacte ale unei eventuale propuneri oficiale nu sunt încă clare. [...]

România și încă 15 state UE cer majorarea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună și coeziune, avertizând că tocmai aceste capitole ar urma să fie tăiate în viitorul buget european 2028–2034 , potrivit Economica . Miza este direct bugetară: grupul încearcă să blocheze reducerea finanțărilor care alimentează investiții și plăți în statele beneficiare, inclusiv România. Inițiativa apare într-o scrisoare comună a grupului „ Prietenii Coeziunii ”, format din Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România, Slovenia și Slovacia, informație relatată de Agerpres (citată de Economica). De ce contează: presiune pe capitolele cu impact direct în economie Semnatarii susțin că, potrivit propunerii Comisiei Europene, fondurile pentru agricultură, pescuit și politicile regionale ar fi singurele capitole vizate de reduceri, „în ciuda creșterii generale a bugetului european”. În acest context, cele 16 state cer o creștere a alocărilor bugetare pe care guvernele naționale le împart între: Politica Agricolă Comună (PAC); programele de coeziune; pescuit; alte priorități. Argumentul lor este că aceste politici contribuie la obiective-cheie ale UE și sunt cele mai „vizibile” pentru cetățeni, ceea ce le conferă și o greutate politică în negocieri. Cum ar putea fi finanțată creșterea: resurse noi, refinanțare și datorie comună Pe partea de finanțare, „Prietenii Coeziunii” se declară deschiși la discuții privind noi surse de venituri la nivelul UE, cu condiția ca acestea să fie „autentice, echitabile, directe și neregresive” (adică să nu apese disproporționat pe veniturile mici). În același timp, grupul propune două direcții cu implicații pentru datoria publică europeană: refinanțarea datoriilor contractate prin fondul de redresare, indicată la „aproximativ 25 de miliarde de euro anual”, pentru a face rambursarea mai graduală; posibilitatea emiterii de noi datorii comune la nivelul UE. Semnatarii consideră aceste opțiuni „viabile” pentru finanțarea investițiilor și a bunurilor publice europene legate de autonomia strategică pe termen lung. Ce urmează în negocieri Scrisoarea a fost publicată în ziua în care secretari de stat din cele 27 de state membre dezbat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Înaintea reuniunii, secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro a spus că mai multe state semnatare au făcut „eforturi” pentru a include ideile de „rambursare graduală” și datorie comună, apreciind că aceasta este calea pentru a ridica nivelul de ambiție al bugetului UE. În același timp, Sampedro a legat discuția bugetară de finanțarea unor „bunuri publice europene” precum securitatea și apărarea, dar și tranzițiile verde, digitală și socială — ceea ce sugerează o competiție mai dură între priorități, cu risc de comprimare a finanțărilor tradiționale dacă nu se găsesc venituri suplimentare. [...]