Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public, dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro, care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan.
Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale
Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate, în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori.
Alte sectoare afectate:
- MAI (Poliție și Jandarmerie): -2.020 posturi
- Primării (autorități locale): -1.782 posturi
- Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă: -433 posturi
Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții:
| Instituție | Posturi în plus |
|---|---|
| Ministerul Mediului | +78 |
| Curtea de Conturi | +76 |
| Curtea Constituțională | +20 |
| Ministerul Afacerilor Externe | +20 |
| Administrația Prezidențială | +12 |
| Secretariatul General al Guvernului | +1 |
Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine, însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare.
Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi
În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane, un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI.
În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ.
Măsuri importante adoptate:
- Înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026
- Eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare
- Limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare
Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar
Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative.
| Guvern | Evoluție posturi ocupate | Durată mandat | Medie lunară |
|---|---|---|---|
| Bolojan (începând iunie 2025) | -25.000+ | ~6 luni | ~-4.000 |
| Ciolacu 2 / Predoiu | -1.298 | câteva luni | - |
| Ciolacu 1 | +23.184 | 19 luni | +1.220 |
| Ciucă | +24.899 | 18 luni | +1.383 |
| Cîțu | +9.186 | 11 luni | +835 |
| Orban I și II | +13.835 | 14 luni | +988 |
| Grindeanu, Tudose, Dăncilă | +45.423 | 34 luni | +1.336 |
Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă.
Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile
Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public.
