Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public, dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro, care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan.
Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale
Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate, în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori.
Alte sectoare afectate:
Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții:
| Instituție | Posturi în plus |
|---|---|
| Ministerul Mediului | +78 |
| Curtea de Conturi | +76 |
| Curtea Constituțională | +20 |
| Ministerul Afacerilor Externe | +20 |
| Administrația Prezidențială | +12 |
| Secretariatul General al Guvernului | +1 |
Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine, însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare.
Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi
În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane, un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI.
În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ.
Măsuri importante adoptate:
Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar
Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative.
| Guvern | Evoluție posturi ocupate | Durată mandat | Medie lunară |
|---|---|---|---|
| Bolojan (începând iunie 2025) | -25.000+ | ~6 luni | ~-4.000 |
| Ciolacu 2 / Predoiu | -1.298 | câteva luni | - |
| Ciolacu 1 | +23.184 | 19 luni | +1.220 |
| Ciucă | +24.899 | 18 luni | +1.383 |
| Cîțu | +9.186 | 11 luni | +835 |
| Orban I și II | +13.835 | 14 luni | +988 |
| Grindeanu, Tudose, Dăncilă | +45.423 | 34 luni | +1.336 |
Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă.
Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile
Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public.
Recomandate
Guvernul a adoptat bugetul de stat pentru 2026 și majorarea salariului minim de la 1 iulie . Decizia a fost luată într-o ședință extraordinară desfășurată la Palatul Victoria, unde Executivul a aprobat toate actele aflate pe ordinea de zi, inclusiv bugetul asigurărilor sociale, prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori și un pachet de măsuri de debirocratizare care vizează investițiile mari. Proiectul bugetului urmează acum să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Parametrii economici ai bugetului pentru 2026 Premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au descris bugetul ca fiind „realist” și construit pe baze prudente, într-un context economic și geopolitic complicat. Principalii indicatori macroeconomici estimați pentru 2026 sunt: Indicator Valoare estimată Produs intern brut (PIB) 2.045,2 miliarde lei Creștere economică 1% Inflație 6,5% Deficit bugetar 6,2% din PIB Guvernul își propune reducerea graduală a deficitului în următorii ani, cu obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv până în 2029. Potrivit ministrului Finanțelor, acest lucru ar reprezenta un pas important pentru credibilitatea economică a României pe piețele financiare și în relația cu instituțiile europene. Investiții publice mai mari decât în 2025 Una dintre principalele direcții ale bugetului este creșterea investițiilor publice. Pentru 2026 sunt prevăzute aproximativ 164 de miliarde de lei pentru investiții , față de 138 de miliarde de lei în 2025 . O mare parte din aceste sume provine din fonduri europene, inclusiv din proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se apropie de final în august 2026. Creșteri importante de finanțare apar în mai multe domenii: Ministerul Energiei – 19,7 miliarde lei credite bugetare, o creștere de peste 260% Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – peste 12,6 miliarde lei Ministerul Economiei și Digitalizării – aproximativ 3,7 miliarde lei Ministerul Apărării Naționale – 49,3 miliarde lei În același timp, anumite ministere vor avea bugete mai mici pentru cheltuieli curente, printre acestea aflându-se Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii , însă în unele cazuri sunt planificate investiții mai mari pe termen lung prin credite de angajament. Salariul minim crește de la 1 iulie 2026 Guvernul a adoptat și hotărârea privind majorarea salariului minim brut pe economie. Principalele modificări: salariul minim brut crește de la 4.050 lei la 4.325 lei majorarea este de 275 lei brut , adică 6,8% salariul minim net estimat ajunge la 2.699 lei creșterea netă este de aproximativ 125 lei Ministerul Muncii estimează că peste 1,7 milioane de angajați vor beneficia de această majorare. În prezent, aproximativ 831.000 de salariați sunt plătiți exact la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Sprijin pentru transportatori Executivul a decis și prelungirea schemei de sprijin pentru transportatori , o măsură menită să atenueze efectele creșterii prețului la motorină. Caracteristicile schemei: compensare de 0,85 lei pentru fiecare litru de motorină aplicabilă până la 31 decembrie 2026 aproximativ 6.200 de operatori economici eligibili valoarea totală estimată a sprijinului depășește 650 milioane lei Potrivit ministrului Finanțelor, măsura este gândită pentru a proteja competitivitatea firmelor românești din transport și pentru a menține stabilitatea costurilor din lanțurile de aprovizionare. Măsuri de debirocratizare pentru investiții Guvernul a aprobat și o ordonanță de urgență care introduce mai multe reforme administrative pentru reducerea birocrației. Măsurile vizează trei domenii principale: 1. Autorizarea investițiilor străine pragul pentru examinarea investițiilor a fost ridicat la 5 milioane de euro mai puține companii vor trece prin procedura de verificare termenele de avizare sunt reduse 2. Proceduri de mediu simplificate termene mai scurte pentru depunerea și evaluarea documentelor introducerea unui sistem digital pentru transmiterea documentației 3. Avize pentru securitatea la incendiu eliminarea obligației de avizare pentru proiectele cu risc scăzut reducerea cu peste 40% a numărului de proiecte care necesită aviz documentația va fi depusă exclusiv electronic Executivul susține că aceste schimbări vor reduce costurile administrative pentru companii și vor accelera atragerea de investiții în România. Riscurile economice menționate de Guvern În prezentarea bugetului, oficialii au menționat și mai multe riscuri externe care pot afecta economia în 2026: volatilitatea piețelor energetice impactul conflictelor geopolitice, în special din Orientul Mijlociu posibile fluctuații ale prețurilor la combustibili Premierul Ilie Bolojan a declarat că România importă peste două treimi din petrolul utilizat și că evoluția prețurilor depinde în mare măsură de piața internațională. Următorul pas: dezbaterea în Parlament După adoptarea în Guvern, proiectul bugetului pentru 2026 va intra în procedură parlamentară. Partidele din coaliție au anunțat deja că vor depune amendamente, însă premierul a avertizat că modificările majore ar putea afecta echilibrul bugetar. Potrivit lui Ilie Bolojan, adoptarea rapidă a bugetului este esențială pentru stabilitatea economică și pentru transmiterea unui semnal de predictibilitate către companii, investitori și instituțiile europene. [...]
OCDE avertizează că datoria României devine nesustenabilă fără reforme fiscale rapide potrivit Adevărul , care prezintă raportul recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, ce indică dezechilibre majore: deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, datorie publică în urcare accelerată și inflație alimentată de politici fiscale expansioniste. În doar câțiva ani, datoria a crescut de la 45% la 63% din PIB, iar costurile de finanțare aproape s-au dublat, semnalând o deteriorare clară a stabilității fiscale. OCDE subliniază că problema nu este doar nivelul datoriei, ci ritmul creșterii, care, fără măsuri suplimentare după 2026, va deveni greu de controlat. Raportul identifică drept cauze principale politicile de majorare a salariilor și pensiilor fără acoperire economică și o structură fiscală ineficientă. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut puternic, inclusiv cu 18,5% în 2024, fără reforme care să lege veniturile de performanță. OCDE avertizează că aceste decizii au rigidizat bugetul și au redus spațiul de manevră al statului. Principalele probleme semnalate: deficit bugetar ridicat și persistent creșterea rapidă a datoriei publice colectare fiscală slabă și evaziune ridicată presiuni inflaționiste alimentate intern cheltuieli publice rigide, dominate de salarii În același timp, politica fiscală expansionistă a contracarat eforturile BNR de reducere a inflației, care a ajuns la 9,6% în ianuarie 2026. Eliminarea plafonărilor la energie și creșterile de taxe au amplificat presiunile asupra prețurilor, iar OCDE recomandă prudență în reducerea dobânzilor. Recomandările OCDE pentru stabilizare: lărgirea bazei de impozitare digitalizarea ANAF și controale bazate pe risc reformarea impozitării muncii pentru veniturile mici control strict al cheltuielilor salariale bugetare bazată pe performanță, nu pe decizii politice Riscurile sunt considerabile: România ar putea pierde fonduri europene, ar putea suferi o retrogradare a ratingului de țară și ar putea vedea costuri mai mari de împrumut. În plus, OCDE atrage atenția asupra schemelor de garantare a creditelor, unde rata creditelor neperformante a ajuns la 9% în 2025. Pe termen scurt, economia va încetini: creșterea PIB este estimată la doar 1% în 2026, urmând o revenire modestă în 2027. Inflația ar putea reveni în ținta BNR abia atunci. În acest context, consolidarea fiscală devine inevitabilă, estimările indicând necesitatea unui efort de ajustare de peste 4% din PIB pentru stabilizarea datoriei. În paralel, miza aderării la OCDE rămâne importantă: România ar putea intra în organizație chiar în 2026, dar raportul arată clar că acest obiectiv depinde de capacitatea statului de a corecta rapid dezechilibrele actuale. Variante de titlu: Raport OCDE despre România – deficitul și cheltuielile publice împi [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul României este „maximul posibil” în contextul actual , avertizând că orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită din alte surse și că soluțiile populiste pot destabiliza economia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului Digi24 , în contextul tensiunilor politice generate de dezbaterea bugetului de stat în Parlament. Premierul a explicat că actuala construcție bugetară a fost realizată într-un context economic diferit, înainte ca tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu să escaladeze. Potrivit acestuia, conflictul din regiune a adus efecte economice imediate, inclusiv presiuni asupra dobânzilor și creșterea prețurilor la combustibili, factori care pot alimenta inflația în perioada următoare. În același timp, guvernul se confruntă cu o presiune politică majoră din partea PSD, care solicită includerea în buget a unui pachet social estimat la 3,4 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor susține însă că poate acoperi doar aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce a deschis un conflict politic în interiorul coaliției. Principalele puncte ale disputei bugetare PSD solicită fonduri suplimentare pentru măsuri sociale. Guvernul afirmă că resursele bugetare sunt limitate. Există riscul ca amendamentele PSD să fie adoptate cu sprijinul AUR. Un asemenea scenariu ar putea genera prima criză politică majoră a actualului executiv. Bolojan a criticat propunerile care nu indică și sursele de finanțare, subliniind că orice majorare de cheltuieli trebuie compensată fie prin economii, fie prin venituri suplimentare la buget. În opinia sa, populismul fiscal ar duce inevitabil la împrumuturi mai mari și la destabilizarea finanțelor publice. Premierul a respins și ideea introducerii unei taxe de 1% pe cifra de afaceri pentru companii, afirmând că mediul de afaceri a avertizat că o astfel de măsură ar descuraja investițiile și dezvoltarea economică. În locul acesteia, coaliția ar fi decis majorarea salariului minim, pentru a compensa presiunea socială. Avertismentul privind cheltuielile publice Bolojan a mai declarat că, atunci când ministerelor li s-a cerut să identifice economii pentru a acoperi noi cheltuieli, aproape toate instituțiile au solicitat bani suplimentari, cu o singură excepție minoră. În acest context, premierul a reiterat că bugetul actual este deja întins la limită. În final, șeful guvernului a spus că stabilitatea bugetară depinde de responsabilitatea politică a partidelor și de capacitatea acestora de a evita promisiunile fără acoperire financiară, într-un context economic global deja tensionat. [...]
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului contestă proiectul de buget pe 2026 , potrivit Mediafax , care relatează despre un comunicat al Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cu critici la adresa construcției bugetare propuse de Cabinetul condus de Ilie-Gavril Bolojan. SAALG susține că proiectul Legii bugetului de stat pentru 2026 „ridică serioase semne de întrebare privind realismul economic și responsabilitatea juridică”, descriind documentul drept „un exercițiu de optimism contabil plătit de populație”. În comunicat, sindicaliștii argumentează că legea bugetului nu este doar un „tabel contabil”, ci instrumentul prin care statul transformă prognozele economice în obligații juridice și limite efective de cheltuire a banilor publici. Din această perspectivă, ei indică drept condiție esențială „realismul” bugetului. Critica principală vizează fundamentarea macroeconomică. SAALG afirmă că Guvernul construiește bugetul pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, o creștere economică reală de 1% și venituri bugetare de circa 736,5 miliarde lei. Sindicatul apreciază că, în contextul în care economia ar fi performat recent sub propriile prognoze oficiale, arhitectura bugetară ar semăna mai degrabă cu un exercițiu de „optimism contabil” decât cu o construcție „responsabilă”. Într-un alt punct, SAALG vorbește despre „cifre cosmetizate statistic” și susține că acestea nu ar rezolva dezechilibrul fiscal. Totodată, sindicaliștii critică diminuarea consumului privat și ceea ce numesc „dependența de fonduri europene”. Potrivit comunicatului citat, sindicaliștii reclamă o contradicție internă: Guvernul ar admite că măsurile de consolidare fiscală (adică reducerea deficitului prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) vor afecta consumul privat, dar ar continua să mizeze pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii. SAALG invocă, în acest context, condițiile actuale din economie, menționând costuri ridicate la energie, presiune asupra mediului de afaceri și o dependență mare de fonduri europene, ceea ce ar face dificilă combinația de politici presupusă de buget. Sindicaliștii mai susțin că bugetul ar paria pe investiții pentru susținerea creșterii economice, fără să demonstreze, în opinia lor, că există finanțarea, capacitatea administrativă și un calendar realist de implementare care să permită atingerea acestor obiective. O altă critică vizează colectarea veniturilor și distribuirea poverii bugetare. SAALG afirmă că ajustarea fiscală ar cădea „disproporționat asupra populației”, prin erodarea veniturilor reale, în timp ce zona facilităților fiscale și a cheltuielilor fiscale nu ar fi reevaluată „cu aceeași severitate”. În comunicat sunt enumerate înghețări la nivelul salariilor bugetare, pensiilor, alocațiilor și salariului minim, iar sindicatul susține că veniturile reale ale românilor ar scădea „pentru al doilea an consecutiv”. În final, SAALG își exprimă nemulțumirea și față de datoria publică în creștere și cheltuielile cu dobânzile, avertizând că, „în forma actuală”, proiectul riscă să devină „un buget al optimismului statistic și al austerității sociale”, construit pe ipoteze pe care le consideră fragile și pe „sacrificiul populației”. [...]
Guvernul pregătește bugetul pentru 2026 cu obiectivul de a reduce deficitul și de a menține investițiile la un nivel ridicat , într-un context economic complicat marcat de presiunea datoriei publice și de nevoia reformării administrației, a transmis premierul Ilie Bolojan într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook . Proiectul de buget a fost publicat de Ministerul Finanțelor și ar urma să fie aprobat de Guvern până la finalul săptămânii, apoi trimis Parlamentului pentru adoptare. Potrivit premierului, bugetul este construit în jurul a cinci mari provocări economice care vor influența stabilitatea financiară a României în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar Prima prioritate este scăderea deficitului bugetar. Guvernul vizează reducerea deficitului cash de la aproximativ 7,7% din PIB în 2025 (146 miliarde lei) la 6,2% din PIB în 2026 (127,3 miliarde lei) . Ajustarea necesară este de aproximativ 18,7 miliarde de lei , ceea ce presupune măsuri de limitare a cheltuielilor și prioritizarea programelor publice. Potrivit lui Ilie Bolojan, reducerea deficitului nu este doar un obiectiv guvernamental, ci un efort al întregii economii , care presupune apropierea dintre veniturile statului și cheltuielile publice. Investiții publice de peste 160 miliarde de lei În paralel cu reducerea deficitului, Executivul își propune să mențină un nivel ridicat al investițiilor publice. Proiectul de buget prevede investiții de peste 160 de miliarde de lei , echivalentul a aproximativ 8% din PIB . România are în derulare peste 20.000 de proiecte de investiții în diverse faze de execuție. O parte importantă a acestora este legată de fondurile europene și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Termenul limită pentru finalizarea absorbției fondurilor din PNRR este sfârșitul lunii august 2026 , iar România mai are de atras peste 10 miliarde de euro , la care se adaugă cofinanțarea din bugetul de stat. Presiunea dobânzilor la datoria publică O altă problemă majoră pentru buget este costul ridicat al dobânzilor la datoria publică. În 2026, statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi , echivalentul a aproape 12 miliarde de euro , adică aproximativ 3% din PIB . Premierul a comparat această sumă cu valoarea programului Anghel Saligny pentru cinci ani sau cu costul estimat al construcției autostrăzii București–Pașcani . Reducerea cheltuielilor din sectorul public Pentru a crea spațiu bugetar, Guvernul propune și reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public . Ministerele și instituțiile statului vor trebui să își reorganizeze structurile și să facă economii. În același timp, bugetul pentru asistență socială rămâne la aproximativ 250 de miliarde de lei , autoritățile susținând că sprijinul pentru categoriile vulnerabile nu va fi afectat. Obiectivul: o economie mai competitivă Pe termen lung, Guvernul urmărește consolidarea economiei prin creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, dar și prin atragerea investițiilor private. Executivul consideră că modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul dezvoltării economice în anii următori . [...]
Dobânzile la datoria publică vor costa România 60,8 miliarde de lei în 2026 , aproape dublu față de nivelul plătit în 2023, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro . Creșterea costurilor reflectă nivelul ridicat al împrumuturilor contractate de stat în ultimii ani și condițiile financiare mai stricte de pe piețele internaționale. La finalul lunii decembrie 2025, datoria guvernamentală a României a coborât ușor sub pragul de 60% din produsul intern brut, după ce depășise acest nivel în lunile octombrie și noiembrie. Conform datelor oficiale, îndatorarea statului era de 59,6% din PIB , structurată aproape egal între datoria internă și cea externă. Structura datoriei guvernamentale era următoarea: 29,8% din PIB – datorie internă 29,8% din PIB – datorie externă aproximativ 0,11% din PIB – datorii ale companiilor reclasificate în sectorul administrației publice Ministerul Finanțelor avertizează însă că nivelul datoriei ar putea continua să crească în următorii ani. Pe baza prognozelor actuale privind deficitul bugetar și evoluția economiei, instituția estimează că datoria guvernamentală brută ar putea ajunge la circa 61,8% din PIB până la finalul anului 2026 . Dacă sunt luate în calcul și activele financiare lichide ale statului, indicatorul datoriei guvernamentale nete ar urma să fie mai redus, situându-se în jurul 51,5% din PIB . Autoritățile consideră că fondurile europene, în special componenta de împrumut din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pot contribui la reducerea presiunii asupra finanțelor publice. Împrumuturile contractate prin mecanismele Uniunii Europene au, de regulă, costuri mai mici decât cele obținute direct de pe piețele financiare, ceea ce ar putea tempera pe termen mediu cheltuielile cu dobânzile și impactul asupra deficitului bugetar. În contextul actual, marcat de inflație ridicată și politici monetare restrictive, costul finanțării statului rămâne una dintre principalele presiuni asupra bugetului României. [...]
