Știri
Tag: reducere cheltuieli bugetare

Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că își dă demisia dacă i se cer concedieri , potrivit Știrile ProTV , care citează Agerpres. Declarațiile vin în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare cu 10% în 2026. Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a afirmat că reorganizarea cerută pentru atingerea țintei de economii nu va fi folosită ca „prilej” pentru disponibilizări. El a spus, sâmbătă, la o conferință de presă la Arad, că este „ministrul Muncii, nu al concedierilor” și că, dacă „va fi să plece vreun om prin voința ministrului, acela va fi ministrul”. Ministrul a susținut că în instituțiile subordonate ministerului vor fi „zero concedieri” și a argumentat că domeniul este deja subdimensionat ca personal. În acest sens, a invocat solicitările transmise de consiliile județene către minister pentru angajarea a 2.500 de persoane în sistemul de asistență socială, apreciind că nu se poate cere suplimentarea personalului și, în același timp, reducerea lui. Manole a adăugat că nu mai există spațiu pentru tăieri de posturi și că reducerea cheltuielilor ar urma să fie realizată „din reorganizare și din alte cheltuieli decât cele direct cu veniturile oamenilor”. El a mai spus că ar fi „păgubos pentru economie” să fie diminuate capacități din zona Ministerului Muncii, dând exemplul Inspecției Muncii din București, care ar fi pierdut 50% din personal din 2008 până în prezent. Ministrul a fost prezent la Arad la o întâlnire cu managerii instituțiilor din subordine, dedicată implementării măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. În perioada următoare, miza politică și administrativă va fi modul în care ținta de economii de 10% poate fi atinsă fără reduceri de personal, în condițiile în care ministerul invocă deficitul de angajați din serviciile publice pe care le coordonează. [...]

Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public , dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro , care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan. Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate , în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori. Alte sectoare afectate: MAI (Poliție și Jandarmerie) : -2.020 posturi Primării (autorități locale) : -1.782 posturi Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă : -433 posturi Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții: Instituție Posturi în plus Ministerul Mediului +78 Curtea de Conturi +76 Curtea Constituțională +20 Ministerul Afacerilor Externe +20 Administrația Prezidențială +12 Secretariatul General al Guvernului +1 Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine , însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare. Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane , un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI. În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ. Măsuri importante adoptate: Înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026 Eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare Limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative. Guvern Evoluție posturi ocupate Durată mandat Medie lunară Bolojan (începând iunie 2025) -25.000+ ~6 luni ~-4.000 Ciolacu 2 / Predoiu -1.298 câteva luni - Ciolacu 1 +23.184 19 luni +1.220 Ciucă +24.899 18 luni +1.383 Cîțu +9.186 11 luni +835 Orban I și II +13.835 14 luni +988 Grindeanu, Tudose, Dăncilă +45.423 34 luni +1.336 Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă. Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public. [...]