Tag: educatie
Știri despre „educatie”
Europa adoptă AI-ul cu viteze diferite – România rămâne codașă la toate categoriile de utilizare
Doar 3,37% dintre români au folosit AI generativ în educație, iar 5,21% dintre firme folosesc tehnologii AI , potrivit unui studiu Eurobarometru citat de Euronews . La nivel european, utilizarea inteligenței artificiale este în creștere, dar diferențele dintre țări sunt semnificative, mai ales între nordul și sud-estul continentului. Utilizarea AI în educație rămâne scăzută În medie, doar 9,8% dintre europeni declară că au folosit AI generativ în scopuri educaționale în 2025. România se află aproape de coada clasamentului, cu doar 3,37%, înaintea Ungariei (0,62%) și Poloniei (4,59%). La polul opus se află Suedia (20,99%), Malta (20,22%) și Danemarca (17,86%). Aceste diferențe arată nu doar reticența față de AI în educație în anumite regiuni, ci și un decalaj semnificativ în accesul la resurse și competențe digitale. Deși Comisia Europeană a publicat deja linii directoare privind utilizarea etică a AI în educație , două direcții majore cer atenție urgentă: Accesul sigur și adecvat vârstei la instrumente AI pentru elevi, studenți și cadre didactice. Integrarea AI-ului în sprijinul procesului educațional , mai ales pentru elevii cu dizabilități de învățare (dizlexie, ADHD, autism etc.). AI în viața profesională și personală În medie, 15,07% dintre europeni folosesc AI generativ la locul de muncă. România se află din nou printre ultimele, cu 5,24%, departe de lideri precum Malta (29,64%) și Danemarca (27,17%). Pentru uz personal, deschiderea este ceva mai mare – 14,85% dintre români recunosc că folosesc AI în viața privată. Totuși, această cifră este încă departe de media liderilor regionali , cum ar fi Cipru (43,13%) și Grecia (40,91%). Companiile românești sunt printre cele mai puțin digitalizate La nivelul companiilor, utilizarea AI a crescut în UE cu 12,3% din 2021 încoace. Totuși, numai 5,21% dintre firmele românești folosesc cel puțin o tehnologie AI , față de 42,03% în Danemarca sau 37,82% în Finlanda. Deși procentul românesc a crescut față de 2021 (+3,83%), decalajul rămâne major. Aceste date sugerează o problemă structurală, legată atât de lipsa infrastructurii digitale, cât și de absența competențelor digitale avansate în rândul forței de muncă. Concluzie Studiul atrage atenția asupra unei Europe „cu două viteze” în privința AI: în timp ce unele state membre se îndreaptă rapid spre transformări digitale susținute, altele par blocate în reticență și lipsă de pregătire. Pentru a evita adâncirea acestor falii, UE ar trebui să implementeze indicatori de performanță clari la nivel național, să diferențieze măsurile în funcție de tipul și maturitatea companiilor și să evite proiectele costisitoare cu impact redus. [...]
Educația pierde mii de posturi sub guvernarea Bolojan; crește personalul la Președinție și CCR
Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public , dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro , care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan. Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate , în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori. Alte sectoare afectate: MAI (Poliție și Jandarmerie) : -2.020 posturi Primării (autorități locale) : -1.782 posturi Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă : -433 posturi Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții: Instituție Posturi în plus Ministerul Mediului +78 Curtea de Conturi +76 Curtea Constituțională +20 Ministerul Afacerilor Externe +20 Administrația Prezidențială +12 Secretariatul General al Guvernului +1 Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine , însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare. Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane , un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI. În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ. Măsuri importante adoptate: Înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026 Eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare Limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative. Guvern Evoluție posturi ocupate Durată mandat Medie lunară Bolojan (începând iunie 2025) -25.000+ ~6 luni ~-4.000 Ciolacu 2 / Predoiu -1.298 câteva luni - Ciolacu 1 +23.184 19 luni +1.220 Ciucă +24.899 18 luni +1.383 Cîțu +9.186 11 luni +835 Orban I și II +13.835 14 luni +988 Grindeanu, Tudose, Dăncilă +45.423 34 luni +1.336 Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă. Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public. [...]