Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni, pe fondul unei creșteri a veniturilor mai rapide decât avansul cheltuielilor, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres.
Execuția bugetului general consolidat pe ianuarie–august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul de 86,36 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale.
Ministerul Finanțelor leagă evoluția de continuarea consolidării fiscal-bugetare: veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 11,4% (aproape 48 miliarde de lei) față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei).
Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8% (aprox. +0,85 puncte procentuale). Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%.
În structura veniturilor, instituția indică drept contribuții importante:
Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026 (aprox. -0,7 puncte procentuale).
În interiorul cheltuielilor, Ministerul Finanțelor evidențiază două mișcări cu impact direct asupra bugetului:
„Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.”
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate de măsuri adoptate prin Legea nr. 141/2025. În această categorie sunt menționate și plăți de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale (pentru șapte luni din 2026), în sumă de 236,64 milioane de lei.
La capitolul dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțări europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile din PNRR.
Finanțele mai arată că plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR (granturi și împrumuturi) au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de anul trecut, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale.
Cheltuielile pentru investiții (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare din surse interne și externe) au urcat cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare, dar cere prudență, invocând presiuni bugetare ridicate și un spațiu fiscal limitat.
După primele șapte luni, deficitul era de 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor.
Recomandate
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică blochează mecanic creșteri de salarii și pensii , iar presiunea de ajustare riscă să se mute și mai mult pe taxe, cu efecte directe asupra companiilor și consumului, potrivit unei analize citate de Agerpres , care redă poziția consultantului financiar Adrian Negrescu. După primul trimestru, datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB, echivalentul a aproape 1.170 miliarde de lei, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut (55,8%). Avansul este al patrulea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Finlanda, Bulgaria și Polonia. Pragul de 60% activează restricții legale Negrescu atrage atenția că depășirea pragului nu este doar un reper simbolic, ci declanșează constrângeri prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare : Guvernul nu mai poate aproba măsuri care majorează cheltuielile de personal din sectorul public sau pe cele de asistență socială. Concret, salariile bugetarilor și pensiile rămân înghețate cât timp datoria se menține peste 60% din PIB, consecință „deja anunțată oficial de Ministerul Finanțelor”, potrivit materialului. Costul finanțării rămâne ridicat, deși datoria e sub media UE Analiza descrie o „poziție paradoxală”: România are o datorie raportată la PIB sub media europeană și sub nivelul Ungariei, dar plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din regiune, pe fondul ritmului de îndatorare și al percepției de risc politic și fiscal. În acest context, Negrescu indică randamente ridicate pentru titlurile de stat românești pe 10 ani, la aproximativ 6,7–7,4%, peste nivelurile menționate pentru Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria. Diferența ar ține mai puțin de mărimea datoriei și mai mult de încrederea investitorilor în traiectoria fiscală, factor urmărit și de agențiile de rating, potrivit explicațiilor sale. 2027, an cu risc de noi taxe și spațiu fiscal redus Consultantul financiar apreciază că 2027 ar putea fi „extrem de complicat” și nu exclude o creștere de taxe. În același timp, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, este citat cu estimări de creștere a datoriei la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, cu o scădere treptată abia după atingerea acestui vârf, condiționată de respectarea angajamentelor din procedura de deficit excesiv (în care România se află din 2020). Negrescu argumentează că reducerea cheltuielilor (salarii, pensii, investiții) este dificilă politic și limitată de rigiditatea bugetului, ceea ce face ca majorarea taxelor să devină o cale de ajustare mai rapidă bugetar, dar cu costuri economice: frânarea consumului și presiune suplimentară pe firme. În același pasaj, el invocă „analize citate în presă” care ar indica o contracție economică a României în 2026; Agerpres nu detaliază însă sursa acelor analize. Efecte pentru companii: fiscalitate mai apăsătoare și creditare mai scumpă Pe partea de economie reală, Negrescu susține că o parte importantă din efortul de reducere a deficitului este suportată de populație prin taxe mai mari și venituri blocate, iar mediul de afaceri resimte presiunea pe mai multe canale: impozitul pe profit ar fi crescut „real”, în condițiile în care creșterea impozitării (circa 1,5%) ar fi fost depășită de inflație (circa 10%), ceea ce ar însemna o presiune fiscală mai mare pe profitul efectiv; la impozitele pe proprietăți comerciale și terenuri pentru persoane juridice, valoarea impozabilă pe metru pătrat pentru terenuri ar fi crescut cu aproximativ 170%; impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS) rămân în vigoare în 2026, cu promisiunea eliminării din 2027, ceea ce ar afecta planificarea bugetară, mai ales la companiile cu marje reduse; dobânzile ridicate la titlurile suverane tind să împingă în sus și costul creditării corporative. În plus, Negrescu afirmă că bugetul de investiții al statului ar urma să fie mai mic în 2027, cu impact indirect asupra firmelor din construcții, infrastructură și lanțurile lor de furnizori. El indică drept posibilă „veste bună” pentru anul viitor eliminarea IMCA, ICAS și a taxei pe construcțiile speciale, dar subliniază că, deocamdată, sunt promisiuni pentru 2027, nu certitudini legislative. „Avem nevoie de soluții pentru a crește colectarea (...), avem nevoie de soluții outside the box pentru a reduce cheltuielile statului și a crește atractivitatea investițională a României, apropo de scăderea drastică a ISD-urilor”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook. În aceeași postare, el propune ca președintele Nicușor Dan să cheme la Cotroceni reprezentanți ai unor mari contributori privați la buget (din carburanți, construcția de mașini, tutun, retail alimentar și industria chimică) pentru a identifica alternative la creșterea taxelor. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
