Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat

Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027, după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres.
Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor.
Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni:
Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare.
Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”.
În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating.
Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică.
Recomandate

Guvernul avertizează că ieșirea de pe traseul de reducere a deficitului ar putea împinge România spre „junk”. Premierul Luca Niculescu spune, într-o intervenție la TVR, că Executivul încearcă să echilibreze consolidarea fiscal-bugetară cu riscul de tensiuni sociale, potrivit news.ro . Niculescu a anunțat că, în următoarele două-trei săptămâni, ministrul Finanțelor va prezenta situația fiscală și bugetară a țării. Premierul a evitat să spună dacă noul guvern a găsit o „gaură” bugetară, argumentând că este firesc ca Executivul să ceară date pentru a vedea „exact cum arată” finanțele publice. În același context, șeful Guvernului a insistat că România se află într-o perioadă de consolidare fiscală, adică trecerea de la „un deficit care a fost foarte mare” la un deficit care să se încadreze în traseul convenit cu Comisia Europeană . El a spus că un deficit mai mic presupune un proces de tranziție, dar a atras atenția că măsurile de austeritate pot amplifica tensiunile sociale, pe fondul scăderii puterii de cumpărare. „Nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari (...) dacă ieșim de pe acest traseu, ajustarea va fi și mai dură. Pe scurt, dacă România intră în junk nu va fi bine deloc.” De ce contează: riscul de finanțare mai scumpă dacă ratingul coboară Mesajul premierului leagă direct disciplina bugetară de riscul ca România să ajungă în categoria „junk” (rating nerecomandat investițiilor), scenariu care, în mod obișnuit, se traduce prin costuri mai mari de finanțare pentru stat și presiune suplimentară asupra bugetului. Niculescu nu a avansat cifre și nu a detaliat măsuri concrete, dar a indicat că menținerea traseului agreat cu Comisia Europeană este esențială pentru a evita o ajustare ulterioară „și mai dură”. Ce urmează Potrivit premierului, comunicarea oficială privind situația fiscal-bugetară va veni „relativ curând”, după prezentarea ministrului Finanțelor, estimată în două-trei săptămâni. Abia atunci, spune Niculescu, guvernul va ști „exact cum stăm” și va putea contura mai precis pașii următori ai consolidării. [...]

Guvernul se pregătește să finanțeze cereri de încă 70 mld. lei la rectificare, pe fondul datoriei în creștere , în condițiile în care a doua rectificare bugetară – considerată cea mai importantă din acest an – vine într-un moment în care statul continuă să se împrumute masiv, potrivit Digi24 . Miza imediată este spațiul fiscal: solicitările ministerelor pentru a doua rectificare ar fi urcat de la 60 de miliarde de lei la aproximativ 70 de miliarde de lei, conform unor surse din Executiv citate de publicație. În paralel, Ministerul Finanțelor trebuie să găsească bani și pentru pensii și să stabilească nivelul majorărilor. Rectificarea bugetară: calendar și presiunea cererilor Guvernul lucrează la a doua rectificare bugetară, care ar urma să fie pregătită până la finalul lunii noiembrie. Purtătorul de cuvânt al Guvernului a anunțat vineri, 20 noiembrie, că majoritatea ministerelor au transmis sumele de care au nevoie, iar săptămâna viitoare ar urma să fie centralizate toate datele. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , declara cu câteva săptămâni în urmă că solicitările ministerelor se ridicau la 60 de miliarde de lei și că nivelul este prea mare pentru capacitatea bugetului. „Este o sumă foarte mare. Nu cred că România îşi permite să aloce sume de o asemenea magnitudine. Cred că trebuie să fim responsabili şi cred că în adâncul sufletului lor, toţi ordonatorii ştiu că acea sumă este un pic exagerată” Între timp, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor citate de Digi24, s-au adunat solicitări suplimentare, care împing totalul spre 70 de miliarde de lei. Efectul în lanț: bugetul pe 2027 și finanțarea pe datorie Pe lângă rectificare, Guvernul schițează și bugetul pentru 2027, care trebuie să includă creșteri de pensii și alte relaxări fiscale promise de PSD, precum reducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mame. În acest context, finanțarea se face „pe datorie”, pe fondul continuării împrumuturilor statului. Până la finalul anului, Guvernul trebuie să mai atragă de pe piețele interne și externe peste 30 de miliarde de lei, notează Digi24. Publicația mai arată, citând date Profit.ro, că datoria publică este estimată să atingă un nou record: peste 1.300 de miliarde de lei, adică aproximativ 62% din PIB, după o creștere de 3% față de anul trecut. [...]

FMI cere României să continue consolidarea fiscală și indică o țintă de 5% din PIB la deficit în 2027 , avertizând că o pauză în reducerea deficitului ar împinge datoria publică pe o traiectorie „nesustenabilă”, cu potențiale reacții negative din partea piețelor și a agențiilor de rating, potrivit G4Media , care publică un interviu cu Helge Berger , director adjunct al Departamentului European al Fondului Monetar Internațional . Miza: costul finanțării și credibilitatea bugetului pe 2027 În interviu, Berger spune că „urgența absolută” este reducerea deficitului bugetar și că deciziile privind bugetul pe 2027 sunt „decisive”. În opinia sa, piețele financiare sunt „extrem de atente” la construcția bugetară pentru anul viitor, într-un context în care aversiunea globală față de risc este mai ridicată, iar piețele de obligațiuni sunt „mai tensionate”. Oficialul FMI leagă continuarea consolidării fiscale de beneficii directe pentru economie: dobânzi mai mici la finanțarea statului, mai puțină incertitudine privind politica fiscală, mai multă siguranță pentru investitori și, implicit, investiții private mai mari. Recomandarea FMI: ajustare de 1% din PIB și ținte pentru anii următori FMI recomandă o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB, astfel încât deficitul bugetar să ajungă la circa 5% din PIB în 2027 „sau mai jos”, urmată de continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori. Berger afirmă că, „per ansamblu”, vede „multă hotărâre” din partea guvernului de a continua consolidarea și consideră direcția drept „corectă”. Datoria publică: 62% din PIB la final de an, risc de 70% în 2030 fără măsuri Un punct central al avertismentului FMI este dinamica datoriei publice dacă ajustarea se oprește. Berger spune că, în lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală în 2027–2029, deficitul ar rămâne ridicat, iar datoria publică ar continua să crească. Potrivit estimărilor invocate în interviu: datoria publică ar urma să ajungă la aproximativ 62% din PIB la sfârșitul acestui an; fără măsuri suplimentare, ar urca la 70% din PIB sau ușor peste în 2030. O astfel de traiectorie „nu este sustenabilă”, iar piețele ar avea „motive de îngrijorare”, avertizează oficialul FMI. Ce opțiuni vede FMI pentru venituri: „toate componentele” trebuie analizate Întrebat ce măsuri ar trebui avute în vedere pentru creșterea veniturilor bugetare, Berger spune că, în contextul importanței consolidării fiscale, „toate opțiunile ar trebui luate în calcul”, iar guvernul ar trebui să analizeze, pentru fiecare sursă de venit fiscal: baza de impozitare; conformarea fiscală (gradul de colectare și respectare a obligațiilor); cotele de impozitare. Implicații și pentru politica monetară: BNR „trebuie să fie pregătită” să crească dobânzile Pe fondul presiunilor inflaționiste, Berger afirmă că banca centrală trebuie să fie pregătită să majoreze dobânzile, urmărind atent evoluția inflației, invocând temeri legate de inflația de bază și de așteptările inflaționiste. În ceea ce privește dezechilibrele externe, el leagă deficitul de cont curent de deficitul bugetar și spune că România se confruntă cu „deficite gemene”, ceea ce reprezintă un risc și întărește necesitatea continuării consolidării fiscale. „Recomandăm o ajustare fiscală de aproximativ 1 punct procentual din PIB pentru a aduce deficitul bugetar la circa 5% din PIB în 2027, sau mai jos, și continuarea consolidării către ținta de 3% din PIB în anii următori.” [...]

Calendarul bugetului pe 2027 va veni cu o evaluare a situației financiare a României , potrivit HotNews , care relatează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , făcute la Bucharest Forum (eveniment organizat de Institutul Aspen România). Nazare a spus că va prezenta vineri, în ședința de guvern, calendarul adoptării bugetului pentru anul viitor, iar documentul va fi însoțit de o evaluare privind situația financiară a țării. În același context, ministrul a indicat dimensiunea execuției bugetare din 2026: statul a cheltuit în acest an un buget de 161,6 miliarde euro (aprox. 808 miliarde lei) la un PIB de 382 miliarde euro (aprox. 1.910 miliarde lei). Presiunea cheltuielilor cu pensiile în bugetul din 2026 Un reper important pentru discuția despre bugetul pe 2027 este ponderea pensiilor în cheltuielile publice. Conform datelor citate, pensiile publice reprezintă circa 18% din cheltuielile totale ale statului român în 2026, adică aproape o cincime din total. La acestea se adaugă pensiile militare. Ce urmează HotNews notează că vineri, în ședința de guvern, ar urma să fie prezentate scenariile pe care se va merge, însă articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre conținutul acestor scenarii sau despre ipotezele de creștere economică și indexarea pensiilor. [...]

Guvernul condiționează indexarea pensiilor din 2027 de spațiul bugetar și de datoria publică , iar o primă evaluare a datelor introduse de ministere în platforma electronică va fi discutată în ședința de vineri, 20 noiembrie, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a evitat să avanseze un procent sau un calendar pentru indexare și a transmis că bugetul nu permite „viraje spectaculoase” nici la venituri, nici la cheltuieli. Nazare a spus că Executivul este în etapa finală de pregătire a bugetului, după ce ordonatorii principali de credite au introdus datele în sistem. În Guvern urmează să fie prezentate situația și un calendar, iar deciziile vor fi luate după discuțiile interne, inclusiv cu premierul. „Suntem în etapa finală de pregătire a bugetului. Ordonatorii au introdus datele și vom prezenta în ședința de Guvern situația, plus un calendar. Toate deciziile le vom lua după discuțiile în Guvern, cu premierul. Sunt decizii și nu mă antepronunț.” Presiunea datoriei publice și riscul de derogări Întrebat dacă există bani pentru indexarea pensiilor și dacă ar fi necesară o derogare de la Legea responsabilității fiscal-bugetare, în contextul în care datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, ministrul a afirmat că Guvernului îi vor fi prezentate atât situația actuală, cât și implicațiile creșterii datoriei. „Vom prezenta o astfel de situație în Guvern și implicațiile pe care le are. Le vom prezenta, cum am prezentat și în cursul verii, evoluțiile și consecințele creșterii datoriei publice.” Nazare a mai indicat că bugetul va ține cont de angajamentele României privind corectarea deficitului și că autoritățile sunt în dialog cu Comisia Europeană . O misiune a Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare ar putea veni la București săptămâna viitoare. Prognoze apropiate, dar decizii sensibile pentru rating Ministrul a arătat că Guvernul trebuie să ia în calcul atât prognoza de creștere economică, cât și estimările Comisiei Europene privind deficitul. În material sunt menționate estimări apropiate pentru anul viitor: 1,8% creștere economică în proiecția Comisiei, față de 1,7% în prognoza României, cu o accelerare anticipată în 2028. În același timp, Nazare a legat explicit deciziile bugetare de evaluările agențiilor de rating, care ar urma să vină în ianuarie, februarie și martie, susținând că fiecare măsură adoptată înaintea formei finale a bugetului contează. Ajutor punctual pentru pensionari, doar după calculul costului Întrebat despre posibilitatea unui ajutor acordat o singură dată pensionarilor, care să fie inclus în bugetul pentru 2027, ministrul nu a exclus varianta, dar a condiționat-o de evaluarea impactului financiar și de spațiul bugetar limitat. „Evaluăm fiecare măsură în parte. Dacă se va regăsi printre propunerile pentru buget, o să analizăm impactul.” Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului, în marja Bucharest Forum, eveniment organizat de Institutul Aspen România și German Marshall Fund of the United States. [...]

Sorin Grindeanu avertizează că încasarea a circa jumătate din tranșa rămasă din PNRR ar putea eșua , ceea ce ar pune presiune directă pe deficitul bugetar, într-un moment în care PSD susține că datele oficiale nu surprind toate obligațiile de plată ale statului, potrivit HotNews . Președintele PSD a declarat la Antena 3 CNN că România ar mai avea de încasat „undeva la 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 miliarde lei)” din PNRR, însă „cam jumătate” din sumă ar fi „în pericol”. Grindeanu a spus că, dacă banii nu vor veni, deficitul bugetar va fi afectat, deoarece aceste încasări ar fi fost luate în calcul în estimările privind deficitul. De ce contează: PNRR și deficitul, legate direct în execuția bugetară Mesajul central al liderului PSD este că eventualul eșec de a atrage fonduri din PNRR nu ar fi doar o problemă de investiții, ci una de echilibru bugetar pe termen scurt: în lipsa banilor, ar rămâne un gol în finanțare care ar apăsa pe deficit. În același timp, Grindeanu susține că nivelul deficitului comunicat până acum nu ar include toate elementele relevante. El a invocat indicatorul de deficit de 3,8% din PIB pentru primele nouă luni, despre care afirmă că „nu cuprindea foarte multe lucruri”. Ce „date la zi” cere PSD: facturi, lucrări nefacturate și datorii Grindeanu a afirmat că premierul Luca Nicolescu ar fi cerut miniștrilor să transmită toate datele solicitate către Ministerul Finanțelor , astfel încât, „în câteva zile”, ministrul Finanțelor să prezinte situația financiară „la zi”. Liderul PSD spune că vrea o imagine completă la momentul preluării guvernării, inclusiv: execuția bugetară la sfârșitul lunii octombrie (nu doar la final de septembrie); prognoza de toamnă a Comisiei Europene, așteptată „în jurul datei de 15 noiembrie”; „toate facturile” și „absolut tot”, transmis transparent către Ministerul Finanțelor. În plus, el a enumerat tipuri de obligații pe care vrea să le vadă reflectate în datele oficiale: facturi emise și neplătite, lucrări realizate dar nefacturate, precum și datorii precum cele către magistrați (despre care afirmă că nu ar fi de 5 miliarde, ci „de vreo 10 miliarde”), către Pfizer și plăți legate de energie (ajutoare estimate de el la „două sau trei miliarde”). Riscul de retrogradare la „junk”: Grindeanu nu se pronunță încă Întrebat despre riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), Grindeanu a spus că așteaptă „datele reale” înainte de a trage o concluzie. El a susținut, totodată, că „nu s-a spus tot” despre situația bugetară și a criticat modul în care ar fi fost construită „imaginea” fostului premier Ilie Bolojan în raport cu deficitul. [...]