Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027, după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres.
Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor.
Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni:
Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare.
Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”.
În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating.
Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni , pe fondul unei creșteri a veniturilor mai rapide decât avansul cheltuielilor, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres . Execuția bugetului general consolidat pe ianuarie–august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul de 86,36 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Ce a împins deficitul în jos: venituri în creștere, cheltuieli temperate Ministerul Finanțelor leagă evoluția de continuarea consolidării fiscal-bugetare: veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 11,4% (aproape 48 miliarde de lei) față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei). Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8% (aprox. +0,85 puncte procentuale). Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. În structura veniturilor, instituția indică drept contribuții importante: încasările din TVA: 103,35 miliarde de lei, +25,2% (aprox. +20,80 miliarde de lei); impozitul pe salarii și venit: 42,86 miliarde de lei, +8,1%; impozitul pe profit: 29,55 miliarde de lei, +9,1%; contribuțiile de asigurări: 147,53 miliarde de lei, +7,1% (aprox. +9,80 miliarde de lei); impozite și taxe pe proprietate: peste +30%, până la aprox. 11,02 miliarde de lei; sume primite de la UE și alți donatori: 43,38 miliarde de lei, +37,7%. Presiunea care rămâne: costul dobânzilor Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026 (aprox. -0,7 puncte procentuale). În interiorul cheltuielilor, Ministerul Finanțelor evidențiază două mișcări cu impact direct asupra bugetului: cheltuielile de personal: 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în 2025–2026; ca pondere în PIB, 5,3% (cu 0,6 puncte procentuale mai puțin); cheltuielile cu dobânzile: 42,05 miliarde de lei, +26,7% (aprox. +8,86 miliarde de lei), ajungând la aproximativ 2% din PIB. „Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.” Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate de măsuri adoptate prin Legea nr. 141/2025. În această categorie sunt menționate și plăți de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale (pentru șapte luni din 2026), în sumă de 236,64 milioane de lei. Investițiile: mai mult din bani europeni La capitolul dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțări europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile din PNRR . Finanțele mai arată că plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR (granturi și împrumuturi) au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de anul trecut, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Cheltuielile pentru investiții (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare din surse interne și externe) au urcat cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027. Ținta anuală și mesajul de politică fiscală Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare, dar cere prudență, invocând presiuni bugetare ridicate și un spațiu fiscal limitat. După primele șapte luni, deficitul era de 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor. [...]
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
Creșterea rapidă a costului datoriei obligă Guvernul să accelereze reducerea deficitului , în condițiile în care dobânzile plătite de stat au urcat puternic în 2026, iar necesarul de finanțare aproape s-a dublat față de 2021, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza unei postări a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare . Ministrul susține că România a intrat în 2025 cu „cel mai mare deficit fiscal din UE”, după un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, în timp ce media UE a fost de 3,1%, conform datelor citate de Agerpres. În acest context, Comisia Europeană prognozează o coborâre a deficitului anual la 7,9% din PIB în 2025 și la 6,2% în 2026, România având pentru al doilea an la rând „cea mai amplă reducere a deficitului proiectată în UE”, potrivit lui Nazare. Dobânzile și refinanțarea împing presiunea pe buget Nazare leagă urgența consolidării fiscale de dinamica datoriei și de costul finanțării. El arată că necesarul brut de finanțare al statului a crescut de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026, sumă care include atât finanțarea deficitului curent, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență. Datoria publică ar fi urcat de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% la finalul lui 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei. În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 (minus 28,36 miliarde de lei, adică aproximativ 37%), pe fondul unei creșteri a veniturilor bugetare cu 11,2% și al unei creșteri a cheltuielilor totale de doar 2,9%. În același interval, cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4 miliarde de lei, potrivit ministrului. Pe partea de costuri ale datoriei, Nazare indică o accelerare a dobânzilor: în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei. „Deficitele de astăzi devin datoria și dobânzile de mâine.” Ajustare cu investiții menținute, dar cu efecte în economie Ministrul afirmă că reducerea deficitului nu a fost făcută prin tăieri de investiții. În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar peste 71% din plățile pentru investiții sunt legate de fonduri europene și PNRR . Totodată, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei (60,08%) față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare avertizează însă că ajustarea nu este „lipsită de costuri” și că unul dintre efectele anticipate este temperarea temporară a consumului, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția. Alternativa, în viziunea sa, ar fi riscul unei corecții impuse de pierderea încrederii, cu dobânzi mai mari și consecințe mai grele pentru populație și companii. De ce contează pentru companii și finanțarea externă Ministrul leagă consolidarea fiscală și de reducerea „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent), care ar amplifica dependența de finanțarea externă și vulnerabilitatea la dobânzi, curs, percepția investitorilor și evaluările agențiilor de rating. În concluzie, mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a limita creșterea datoriei și a facturii cu dobânzile, în paralel cu protejarea investițiilor, într-un proces pe care îl descrie ca gradual, nu ca o corecție ce poate fi „ștearsă într-un singur an”. [...]
Ministerul Finanțelor a mai atras 30 milioane lei de la bănci, consolidând calendarul de finanțare din august , într-o sesiune suplimentară care se adaugă împrumutului de 800 milioane lei contractat cu o zi înainte, potrivit Newsweek . Împrumutul de marți a fost realizat printr-o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, după licitația de obligațiuni organizată luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României . La licitația principală, statul a împrumutat 800 milioane lei printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (titluri standard, folosite ca reper pe piață), cu o maturitate reziduală de 47 de luni. Randamentul mediu acceptat de stat la licitația de luni a fost de 6,65% pe an, nivel care indică costul la care Trezoreria reușește să se finanțeze în piața internă în acest moment. Ce înseamnă sesiunea „necompetitivă” și de ce contează Sesiunea suplimentară face parte din mecanismul prin care băncile pot depune oferte necompetitive pentru titlurile de stat de tip benchmark după licitația principală. Practic, statul poate completa suma atrasă, în condițiile stabilite de cadrul licitației, fără a relua întregul proces competitiv. Ținta de împrumut pentru august și utilizarea banilor Pentru luna august, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare totală de 7,2 miliarde lei. La această sumă se poate adăuga maximum 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile primare, prin sesiunile suplimentare de oferte necompetitive. Fondurile atrase sunt folosite pentru refinanțarea și rambursarea anticipată a datoriei publice, precum și pentru finanțarea deficitului bugetar, conform Agerpres. [...]
Rusia își taie cheltuielile sociale în 2027 pentru a acoperi creșterea bugetului militar , potrivit Meduza , care citează o analiză Reuters bazată pe documente bugetare. Reducerile vizează atât „politica socială”, cât și educația și sănătatea, în timp ce costurile cu datoria publică sunt proiectate să urce puternic. Conform documentelor consultate de Reuters, cheltuielile la capitolul „Politică socială” (care include pensii, plăți pentru veteranii de război și indemnizații de maternitate) sunt reduse cu 7% față de planul de anul trecut. În același timp, cheltuielile pentru educație scad cu 6%, iar cele pentru sănătate cu 6,8%. Tăieri și în „economia națională”, presiune mai mare din dobânzi Pe lângă zona socială, bugetul pentru 2027 prevede o reducere de 7,4% la capitolul „Economia națională”, care include construcția de drumuri și proiecte de infrastructură, precum și subvenții pentru agricultură și alte sectoare. În paralel, cheltuielile cu serviciul datoriei (plata dobânzilor și costurilor asociate) ar urma să crească în 2027 cu 21,6% față de planul de anul trecut. Documentele indică faptul că acestea vor ajunge la 9,4% din cheltuielile bugetare în 2027, cu o creștere ulterioară până la 10,6% în 2029. Venituri suplimentare: noi majorări de taxe, inclusiv pe „supraprofit” și venituri pasive Ca sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile militare planificate în 2027, publicația The Bell notează posibilitatea unei noi runde de majorări de taxe, care ar putea aduce la buget 1,5 trilioane ruble. Potrivit calculelor economistului Dmitri Polevoi, citate în material, pachetul ar include: 200 miliarde ruble dintr-o taxă pe supraprofit aferentă anului 2026 pentru companiile din metalurgie; 500–700 miliarde ruble din introducerea unei scări progresive a impozitului pe venit pentru veniturile pasive (dividende, dobânzi la depozite, vânzări de proprietăți etc.); restul, cel mai probabil, din alte taxe noi, între care: impozit pe profit de 15% pentru fondurile de investiții (PIF), creșterea impozitului pe dividendele plătite nerezidenților către conturi de tip „C” de la 15% la 35%, precum și TVA de 22% pentru cumpărături pe platforme străine de comerț online. În context, Reuters a relatat anterior că Rusia a prevăzut pentru 2027 cheltuieli militare record, de 17,1 trilioane ruble, peste nivelul bugetat pentru 2026 (12,1 trilioane ruble). The Bell mai susține că o parte din creșterea din planul bugetar s-ar fi produs deja în 2026, prin cheltuieli efective mai mari decât cele programate inițial. [...]
