Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Taiwanul a aprobat bugetul pe 2026 după 266 de zile de blocaj politic, iar una dintre cele mai mari mize economice este direcționarea a aproape 2 miliarde de dolari către industria dronelor, într-un pachet de cheltuieli totale de 2,98 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 93,06 miliarde dolari, adică aproximativ 419 miliarde lei), potrivit G4Media.
Bugetul a fost votat vineri de Parlamentul Taiwanului, controlat de partidele de opoziție, după o întârziere de 266 de zile – cea mai lungă din istoria insulei, conform Reuters. În acest interval, administrația a funcționat pe baza unui mecanism provizoriu care a permis plata salariilor din sectorul public, acordarea beneficiilor sociale și finanțarea proiectelor deja în derulare, folosind veniturile fiscale și alte fonduri disponibile.
Din totalul cheltuielilor aprobate, 63,4 miliarde dolari taiwanezi (aprox. 1,98 miliarde dolari, adică aproximativ 8,9 miliarde lei) sunt alocate dezvoltării și achiziției de echipamente pentru industria dronelor, potrivit agenției taiwaneze CNA, citată de publicație.
Programul pentru drone este prezentat în contextul intensificării presiunii militare exercitate de China și al eforturilor Taipeiului de a-și consolida capacitățile de apărare, inclusiv pentru supravegherea teritoriului și a apelor din jurul insulei.
Guvernul de la Taipei a transmis proiectul de buget Parlamentului la 31 august 2025. Propunerea inițială prevedea cheltuieli de aproximativ 3,034 trilioane dolari taiwanezi, însă disputele dintre partidul de guvernământ și opoziție au împiedicat adoptarea documentului în termenul prevăzut (până la finalul lunii noiembrie 2025, potrivit CNA).
Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a criticat forma finală a bugetului, acuzând parlamentarii că au introdus „numeroase reduceri și înghețări nejustificate” ale fondurilor, într-un mesaj publicat vineri pe Facebook.
Aprobarea bugetului pe 2026 vine cu doar câteva zile înainte ca guvernul să prezinte proiectul de buget pe 2027, programat pentru 20 august. Potrivit CNA, acesta ar urma să includă cheltuieli militare record de 1,1 trilioane dolari taiwanezi (aprox. 34,35 miliarde dolari, adică aproximativ 155 miliarde lei), destinate consolidării capacităților militare în fața presiunii exercitate de China.
Recomandate
Scăderea abruptă a investițiilor străine directe la 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei) în S1 2026 pune presiune pe finanțarea externă a economiei , în condițiile în care datoria externă totală a României a urcat la 232 de miliarde de euro și a depășit 60% din PIB, potrivit Biziday , care citează date ale Băncii Naționale a României (BNR) . În primele șase luni din 2026, investițiile străine directe (inclusiv profitul reinvestit) au totalizat 669 milioane euro (aprox. 3,3 miliarde lei), față de 3,72 miliarde euro (aprox. 18,6 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025. Practic, nivelul din 2026 este de circa o cincime din cel raportat anul trecut, ceea ce reduce o sursă importantă de finanțare „stabilă” a economiei (capital adus de investitori, nu împrumuturi). Datoria externă a trecut de 60% din PIB La finalul lunii iunie, datoria externă totală a ajuns la 232 de miliarde de euro (aprox. 1.160 miliarde lei), în creștere cu 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) față de începutul anului. Din total, datoria externă pe termen lung era de 184 miliarde de euro (aprox. 920 miliarde lei), în creștere cu 2,4% față de 31 decembrie 2025. Consum extern mai mare și deficit de cont curent în creștere Pe partea de ieșiri de valută, românii au cheltuit pe vacanțe în străinătate 4,88 miliarde de euro (aprox. 24,4 miliarde lei) în prima jumătate a anului, cu 742 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei) mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Biziday notează că „cam tot cu atât” a crescut și deficitul de cont curent . După primul trimestru, deficitul de cont curent era de 14,2 miliarde de euro (aprox. 71 miliarde lei), comparativ cu 13,55 miliarde de euro (aprox. 67,8 miliarde lei) în perioada ianuarie–iunie 2025, conform datelor citate. [...]
Petrișor Peiu susține că menținerea ratingului Fitch nu are efecte directe , iar discuția publică ar trebui mutată pe datoria publică și deficitul bugetar, potrivit Adevărul . Liderul senatorilor AUR afirmă că decizia de a păstra calificativul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, este „birocratică” și cu „nuanțe politice”, fără implicații asupra economiei sau „vieții românilor”. Într-un comunicat transmis duminică, Peiu a contestat relevanța practică a ratingului pentru situația economică internă și a criticat „isteria” generată la București pe acest subiect. „În contrast total cu isteria creată la București pe această temă, păstrarea ratingului BBB- cu perspectivă negativă de către agenția de rating Fitch nu are nicio implicație asupra economiei românești sau asupra vieții românilor. Este doar o decizie birocratică, cu puternice nuanțe politice, care nu mai are vreo semnificație.” De ce contează: discuția se mută pe costul finanțării și indicatorii fiscali Peiu susține că ratingurile agențiilor internaționale nu reflectă întotdeauna „situația economică reală” și compară România cu state din regiune – Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Serbia. În argumentația sa, unele dintre aceste țări ar avea datorii publice sau deficite comparabile ori chiar mai bune decât România, dar primesc calificative diferite și se finanțează mai ieftin. Totodată, el afirmă că România are același rating din 2011, deși datoria publică ar fi crescut, în acest interval, de la aproximativ 35% din PIB la peste 60%, iar deficitul bugetar „a variat semnificativ”. În acest context, Peiu ridică întrebări despre legătura dintre ratingul Fitch, indicatorii economici ai României și dobânzile la care se împrumută statul. „Decât să ne chinuim atât în așteptarea deciziilor de la Fitch, nu ar fi mai bine să ne concentrăm pe temele reale: datoria publică și deficitul bugetar?” Context: Fitch a menținut „BBB-”, cu perspectivă negativă Declarațiile vin după ce Fitch a anunțat vineri menținerea ratingului suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, într-o decizie despre care agenția a precizat că a fost diferită de evaluarea inițială, în urma unor informații suplimentare transmise de autoritățile române, conform materialului citat de Adevărul. [...]
Diferența dintre „datorie totală” și „datorie ca pondere în PIB” schimbă complet clasamentul : potrivit HotNews , Statele Unite sunt estimate să ajungă în 2026 la o datorie publică de 40.700 de miliarde de dolari, cea mai mare din lume, în timp ce Japonia are deja cea mai ridicată datorie raportată la dimensiunea economiei, de 204% din PIB. Datele analizate de Profit.ro arată că mai multe economii europene se regăsesc între cele mai îndatorate state din lume ca pondere în PIB, deși, în termeni absoluți, datoriile lor totale sunt mult sub cele ale SUA sau Chinei. Cu alte cuvinte, „topul” depinde de indicatorul folosit: valoarea totală a datoriei sau povara ei relativă în economie. Publicația notează și că țările cu cele mai mari datorii publice în valoare absolută nu sunt neapărat și cele cu cea mai grea povară a datoriei, ceea ce are implicații directe pentru modul în care investitorii și instituțiile internaționale evaluează riscul fiscal și sustenabilitatea finanțelor publice. Pentru detalii și infograficul complet, materialul integral este disponibil pe Profit.ro . În fragmentul publicat de HotNews nu apar însă cifrele sau poziția exactă a României în aceste clasamente. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că România nu își mai permite legi cu costuri bugetare noi , în condițiile în care țara este sub evaluarea agențiilor de rating și are o marjă „foarte redusă” de abatere de la țintele fiscal-bugetare, potrivit Economica . Alexandru Nazare spune că, în sesiunile parlamentare extraordinare, fiecare amendament și inițiativă cu impact bugetar trebuie evaluată „cu maximă responsabilitate”, iar dialogul politic trebuie dublat de rigoare în identificarea surselor de finanțare. În lipsa acestei discipline, „unele dintre măsurile adoptate azi” pot genera costuri mari „în perioada imediat următoare”, a transmis el într-o postare pe Facebook. De ce contează: ratingul și costul finanțării statului Nazare plasează „ratingul de țară” drept prioritatea numărul 1 în această perioadă și leagă direct deciziile legislative fără acoperire de riscuri asupra deficitului, datoriei publice și costurilor de împrumut. El avertizează că popularitatea unei măsuri nu înseamnă automat că aceasta poate fi finanțată și că actele normative fără sursă clară de acoperire „se acumulează” și pot anula eforturile de consolidare fiscală. În mesajul său, ministrul interimar subliniază că agențiile de rating nu evaluează o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire ar putea avea efecte asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai. Ce măsuri invocă: carburanți, TVA la locuințe, posturi în sănătate Nazare afirmă că, împreună cu grupurile parlamentare, a fost găsită o „formulă funcțională” pentru intervenția temporară pe piața carburanților, printr-o „acciză dinamică” care ar urma să se reducă în funcție de evoluția prețurilor la pompă și a cotațiilor Brent și Platts. Potrivit acestuia, peste 24 de amendamente au fost analizate și adoptate pentru adaptarea mecanismului la condițiile actuale, inclusiv riscurile privind lanțurile de aprovizionare. El mai menționează: prelungirea termenului de achiziție a locuințelor cu TVA de 9%; deblocarea situației privind posturile din sănătate, cu accent pe faptul că noile cheltuieli trebuie să poată fi finanțate și în anii următori. Calendarul evaluărilor: Fitch, Moody’s, S&P Ministrul interimar amintește că România rămâne sub evaluarea agențiilor de rating și indică următoarele date: 31 iulie: decizia Fitch; 7 august: evaluarea Moody’s; 2 octombrie: evaluarea S&P. Potrivit lui Nazare, toate cele trei mari agenții mențin în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României, ceea ce restrânge spațiul pentru măsuri cu impact bugetar suplimentar fără finanțare identificată. [...]
Creșterea veniturilor din iunie riscă să fie „mâncată” de accelerarea cheltuielilor , care au urcat cu 13,3% față de iunie 2025, semnalând că a doua parte a anului poate pune presiune pe deficit, chiar dacă încasările au avut o lună peste așteptări, potrivit Ziarul Financiar . În iunie, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 15,8% față de aceeași lună din 2025, peste ritmul din primele șase luni (10,3% an/an) și mult peste inflația de 10,4% menționată pentru intervalul de șase luni. Motorul a fost zona fiscală: veniturile fiscale au avansat cu 20% în iunie, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 7,8%, pe fondul unui efect de bază (în 2025 existaseră sume extraordinare din ajutoare de stat recuperate după pandemie, care nu s-au mai regăsit în 2026). Cea mai mare contribuție la saltul din iunie a venit din TVA, impozitul pe profit și fondurile europene (structurale și PNRR ). Încasările din TVA au urcat cu 36,6% (față de +25% la șase luni), cele din impozitul pe profit cu 19,4% (față de +10% la șase luni), iar accizele cu 14,7% (față de +5,9% la șase luni). Doar din TVA, plusul din iunie față de iunie 2025 a fost de 3,7 mld. lei, iar din accize de 500 mil. lei. Publicația notează însă că ritmul TVA ar urma să încetinească din august, când dispare efectul de bază al majorării TVA din august anul trecut, care încă susține comparațiile anuale din prezent. Cheltuielile accelerează: semnal de presiune pe a doua parte a anului După luni în care cheltuielile au venit cu scăderi, în iunie acestea au crescut cu 13,3% față de iunie 2025, în timp ce pe primele șase luni creșterea a fost de doar 0,8% an/an. În același timp, deficitul bugetar la șase luni este descris ca „mulțumitor”, la 2% din PIB. În interiorul cheltuielilor, două mișcări ies în evidență: Cheltuielile de personal au continuat să scadă: -4,1% în iunie (și -3,9% pe primele șase luni). Cheltuielile de capital (investițiile statului) au trecut pe plus în iunie: +21% an/an, după ce la nivelul primului semestru erau încă în scădere cu 23%. În iunie, cheltuielile de investiții (din buget și din fonduri UE) au fost cu 5,4 mld. lei peste nivelul din iunie 2025, ajungând la 15,5 mld. lei. Pe primele șase luni, investițiile (buget + fonduri europene) au totalizat 60 mld. lei, cu 10 mld. lei peste primele șase luni din 2025, adică un plus de 20%. Ce se vede în structură și la ce să ne așteptăm Execuția de la jumătatea anului arată o îmbunătățire punctuală a veniturilor în iunie, dar și începutul unei faze în care cheltuielile cresc mai repede, inclusiv pe fondul grăbirii investițiilor și al nevoii de cofinanțare națională pentru proiecte. În plus, presiunea de final de PNRR (menționată ca fiind la finele lui august) împinge administrația să accelereze lucrările, mai ales în infrastructura mare (autostrăzi, căi ferate). Pe partea de venituri, apare și un semnal de slăbiciune: în iunie, veniturile din impozitul pe salarii și venit au scăzut cu 2,2% față de iunie 2025, după ce pe primele șase luni erau încă pe plus cu 11%. Ministerul Finanțelor nu a oferit o explicație, iar analiza indică drept posibil factor reducerea unor venituri în sistemul bugetar (de exemplu, prime de vacanță), care ar diminua și baza de impozitare. [...]
Germania cere tăieri de „câteva sute de miliarde de euro” din viitorul buget al UE , contestând direct propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, potrivit Euronews . Miza este una bugetară și de putere de negociere: Berlinul, cel mai mare contributor la bugetul Uniunii, împinge discuția spre un plafon mai mic al cheltuielilor, într-un dosar care necesită unanimitate. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că sunt necesare reduceri „în toate domeniile” și a respins atât propunerea Comisiei, cât și un compromis aflat pe masă care ar presupune doar tăieri minore. În același timp, el a susținut că diminuarea bugetului este „esențială”, indiferent de evoluția discuțiilor privind „noile resurse proprii” (surse suplimentare de venit la nivelul UE). Comisia Europeană propune un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro, în termeni ajustați la inflație, la prețurile din 2025. Sumele ar urma să finanțeze proiecte precum achiziții publice în domeniul apărării, politica agricolă, fondurile structurale și programul Erasmus. Negocieri sub presiune, cu un calendar dificil Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 sunt deja în desfășurare, iar președinția rotativă a Consiliului UE este deținută de Irlanda din iulie, cu rol de coordonare a discuțiilor. Dublinul ar urma să prezinte o nouă propunere de compromis în octombrie. Obiectivul menționat este obținerea unui acord între statele membre până la finalul anului, înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, însă această țintă este descrisă ca foarte ambițioasă din cauza diferențelor mari dintre pozițiile celor 27 de state. Falii între contributori și beneficiari, cu drept de veto pentru fiecare stat Germania se aliniază cu alți contributori neți – Olanda, Suedia și Danemarca – care susțin un buget mai redus. În opoziție, statele beneficiare nete se opun unor noi tăieri și cer menținerea propunerii actuale. În practică, orice blocaj poate deveni decisiv: CFM poate fi adoptat doar cu acordul unanim al tuturor statelor membre, ceea ce înseamnă că negocierile vor depinde de capacitatea președinției irlandeze de a construi un compromis acceptabil atât pentru „plătitori”, cât și pentru „beneficiari”. [...]
