Știri
Știri din categoria Bănci
Consiliul Concurenței a obținut în instanță undă verde pentru finalizarea investigației ROBOR, după ce Judecătoria Sectorului 1 și Curtea de Apel București au respins acțiunile a două bănci care urmăreau suspendarea unor proceduri din anchetă, potrivit Mediafax. Miza este una de reglementare: instanțele au confirmat că demersurile de „blocare” a procedurilor nu au avut fundament legal, iar autoritatea a putut merge mai departe până la decizia de sancționare.
Deciziile instanțelor vizează acțiuni intentate pentru a opri investigația începută în 2022, nu contestarea pe fond a deciziei plenului Consiliului Concurenței. În practică, astfel de acțiuni sunt fie anunțate de bănci, fie considerate previzibile, pe baza precedentelor, arată publicația.
Potrivit Consiliului Concurenței, una dintre bănci a solicitat acces la documente cu caracter protejat fără respectarea procedurilor legale aplicabile. În plus, a cerut suspendarea organizării ședinței de audieri, ceea ce ar fi blocat adoptarea unei decizii de către plen.
A doua bancă a cerut suspendarea deliberărilor plenului (adoptarea deciziei), precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot cu scopul de a împiedica finalizarea investigației.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a declarat:
„Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. (...) Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”.
Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență (legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene), prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Lista amenzilor prezentată de Mediafax:
În materialul citat este menționat că băncile au început să anunțe că vor contesta amenzile. În același timp, hotărârile din procesele privind suspendarea procedurilor au consolidat poziția autorității că investigația și pașii procedurali au fost derulați legal, ceea ce mută disputa în zona contestării sancțiunilor și a motivării extinse a deciziei.
Recomandate
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
CEC Bank anunță că va contesta în instanță amenda Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , susținând că sancțiunea este „absolut inacceptabilă” și că decizia se bazează pe interpretări eronate ale mecanismelor pieței, potrivit Banking News . Miza depășește cazul punctual: banca invocă un posibil conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, ceea ce poate complica modul în care este evaluat și reglementat procesul de fixing (stabilire) a indicelui. CEC Bank afirmă că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu cadrul legal și cu regulamentele BNR, inclusiv cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit. Banca respinge „categoric” orice acuzație de manipulare a ROBOR și spune că propriile contribuții la calcul au reflectat „întotdeauna condițiile reale” ale pieței, fără coordonare ilicită cu alți participanți și fără intenția de a influența artificial nivelul ratei. Ce reproșează CEC Bank deciziei Consiliului Concurenței În poziția citată, banca susține că sancționarea celor 10 bănci participante la procesul de fixing este „profund nejustificată”, „lipsită de fundament juridic solid” și construită pe interpretări greșite ale mecanismelor de piață. CEC Bank mai afirmă că transparența nu este opțională pentru băncile participante, ci o cerință legală impusă de BNR și o componentă funcțională a sistemului de fixing. Un element central al mesajului este ideea unui „conflict instituțional” între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care BNR este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR, iar metodologia este descrisă ca fiind riguroasă și supervizată de banca centrală. Investigație de durată și precedentul din 2008 CEC Bank arată că investigația Consiliului Concurenței a durat „ani întregi” și că, pe parcurs, instituția a cooperat, a furnizat documentele cerute și explicații detaliate. Cu toate acestea, banca susține că „concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea” operațiunilor sale. În sprijinul poziției sale, CEC Bank invocă și un precedent: în 2008, Consiliul Concurenței ar fi investigat „exact aceeași speță”, în același cadru legal, iar concluzia de atunci ar fi fost că nu au existat indicii de încălcare. Ce urmează: contestarea la Curtea de Apel București și posibil până la instanțe europene Banca spune că va ataca decizia la Curtea de Apel București și, „dacă va fi necesar”, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene. CEC Bank anticipează un proces de durată și afirmă că o instanță independentă va evalua cazul „pe baza probelor reale” și a standardelor juridice aplicabile. Argumentul de impact: risc pentru stabilitatea sectorului și finanțarea economiei CEC Bank califică amenda drept una dintre cele mai severe penalizări prevăzute de legislația concurenței și susține că aplicarea unei sancțiuni „în absența unor probe clare, directe și incontestabile” ar fi arbitrară și ar putea afecta „grav stabilitatea” sectorului bancar, cu efecte asupra finanțării economiei reale. Banca mai afirmă că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri și solicită BNR, Ministerului Finanțelor și altor autorități să analizeze „impactul sistemic” al deciziei, pledând pentru un dialog instituțional deschis. [...]
UniCredit va contesta în instanță amenda de 431,03 milioane lei în cazul ROBOR , acuzând că investigația Consiliului Concurenței a fost gestionată „pe repede-înainte” și că argumentele tehnice și juridice prezentate la audieri nu au fost analizate, potrivit Profit . Miza imediată este una de reglementare: decizia autorității deschide un val de litigii și pune presiune pe modul în care este interpretat cadrul de concurență aplicat mecanismului ROBOR. „Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm. Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. (…) Vom contesta această decizie în instanță (…) pentru a face lumină în acest caz soluționat pe repede-înainte și pentru a ne repara reputația pusă la îndoială pe nedrept.” Consiliul Concurenței a anunțat decizia după audierea băncilor, iar autoritatea consideră că cele 10 bănci participante la panelul ROBOR au distorsionat cotațiile prin schimb de informații înainte de perioada de fixing (stabilirea cotațiilor folosite la calcul). Reacții similare în sistem: BT și BRD anunță contestarea În același dosar, Banca Transilvania și BRD au transmis, la rândul lor, că vor folosi căile legale pentru a contesta sancțiunile și concluziile investigației. Directorul general al Băncii Transilvania, Ömer Tetik, a criticat decizia, susținând că ar reflecta o „lipsă de înțelegere” a funcționării sistemului financiar și a regulilor de calcul ROBOR și că ar avea efecte asupra economiei și stabilității percepute a sectorului bancar. BRD a precizat că, după comunicarea deciziei și analiza motivării, va contesta sancțiunea, argumentând că a respectat regulile și procedurile care guvernează ROBOR și invocând inclusiv un impact reputațional asupra întregului sistem bancar. Lista amenzilor anunțate de Consiliul Concurenței Potrivit informațiilor prezentate, sancțiunile au fost aplicate astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei BRD – Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei Banca Transilvania SA: 875,74 milioane lei Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA, preluată): 85,03 milioane lei ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei CEC Bank SA: 332,98 milioane lei UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei Ce urmează Din reacțiile băncilor reiese că următoarea etapă va fi una judiciară, cu contestarea deciziilor în instanță. În paralel, subiectul riscă să se extindă în zona litigiilor cu clienții, în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, sunt anunțate procese legate de creditele raportate la ROBOR. [...]
Banca Transilvania spune că va contesta în instanță sancțiunea din investigația ROBOR , după ce a aflat din presă cuantumul amenzilor, înainte de a primi decizia oficială în scris, potrivit Banca Transilvania . Miza imediată este una de impact economic: banca avertizează că diminuarea capitalizării viitoare a băncilor, la nivel de sistem, ar putea reduce creditarea. În comunicat, BT precizează că nu a primit, până la momentul publicării poziției, „comunicarea oficială scrisă” a deciziei de sancționare, dar a luat act din presă despre amenzi: 875,74 milioane lei (în nume propriu) și 85,03 milioane lei aferentă OTP Bank România. Ce urmează procedural: contestarea la Curtea de Apel București Banca afirmă că, după confirmarea oficială a deciziei și a motivării, va iniția demersurile legale pentru contestare la Curtea de Apel București și că este pregătită să se adreseze „oricăror instanțe sau autorități competente, interne și internaționale”, pentru protejarea drepturilor sale. „Respingem vehement concluziile raportului, ne reafirmăm nevinovăția și considerăm că decizia nu are nicio fundamentare și nicio bază reală. Dincolo de implicațiile financiare, suntem determinați să ne apărăm reputația.” BT mai susține că are „premise solide” pentru a obține o decizie favorabilă în instanță, împreună cu juriștii interni, avocații externi și auditorii, și își exprimă încrederea în justiția din România. De ce contează economic: risc de frânare a creditării, potrivit băncii Dincolo de disputa juridică, banca leagă sancțiunea de un posibil efect în economie. BT afirmă că diminuarea capitalizării viitoare a băncilor, „cu suma vehiculată”, ar putea duce la o potențială diminuare a creditării în sistemul bancar cu până la 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei). În același timp, BT critică atât fondul, cât și forma procedurii: pe fond, susține că propunerea de sancționare ar ignora cadrul legal aplicabil sectorului bancar și modul de supraveghere și reglementare, iar formal reclamă o „comunicare deficitară”, în condițiile în care informații „de interes major” ar fi apărut în presă înaintea unei comunicări oficiale scrise către părțile implicate. [...]
Amenzile de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci, decise în 2026, pun din nou sub lupă modul în care se formează ROBOR , un indicator care influențează dobânzile la unele credite, după ce BNR avertiza încă din 2022 că „băncile au cam sărit calul”, potrivit Adevărul . În august 2022, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că de „4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul”, acuzând o creștere a indicelui „mult mai mult decât rata de politică monetară”. Declarația a fost făcută la conferința de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației. „De mai bine de 4-5 luni s-a decuplat ROBOR-ul. Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul, s-a dus în sus, mult mai mult decât rata de politică monetară.” Guvernatorul a pus atunci evoluția pe seama unei „suprareacții” la riscuri economice și geopolitice și a transmis băncilor să urmărească mai atent semnalele BNR, astfel încât ROBOR la 3 luni „cel mai sensibil” să se apropie de rata de politică monetară. Investigația Consiliului Concurenței și sancțiunile din 2026 La câteva luni după declarațiile din 2022, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind posibile încălcări ale regulilor de concurență în procesul de stabilire a ROBOR. Ancheta s-a încheiat în 2026, iar pe 7 iunie 2026 instituția a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro), conform materialului citat. „Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (aproximativ 710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.” Ce a reținut autoritatea: schimb de informații și coordonare la cotații Consiliul Concurenței a concluzionat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale despre cotațiile transmise în procedura de fixing (mecanismul prin care se stabilesc cotațiile de referință). Potrivit autorității, în loc să acționeze independent, băncile și-ar fi ajustat cotațiile în funcție de cele ale concurenților, influențând astfel nivelul indicelui folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Instituția susține că are un ansamblu de probe și avertizează că inclusiv variații foarte mici ale ROBOR pot produce efecte financiare semnificative pentru debitori. Pentru detalii despre decizia din 2026, materialul face trimitere la ancheta finalizată cu sancționarea celor zece bănci, publicată tot de Adevărul . [...]
Vulnerabilitățile din mecanismul de fixing ROBOR pot forța schimbări tehnice și o mutare a atenției spre indici bazați pe tranzacții , după ce Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: ROBOR intră în calculul dobânzilor la unele credite, iar un nivel mai ridicat avantajează creditorii și apasă asupra debitorilor. Autoritatea de concurență susține că, în cadrul procedurii de fixing, cele 10 instituții financiare sancționate „ar fi coordonat comportamentul” prin schimb de informații confidențiale și strategice despre nivelul cotațiilor, influențând astfel formarea indicelui. Problema este amplificată, conform explicațiilor din interviu, de lichiditatea redusă din piața monetară românească, mai ales la maturitățile mai lungi (3, 6 și 12 luni), unde volumul tranzacțiilor efective este mic și media tranzacțiilor nu poate funcționa ca indicator relevant (context detaliat în materialul despre volumul tranzacțiilor efective ). Ce s-ar putea schimba în mecanismul ROBOR Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, indică o soluție operațională relativ simplă: modificarea aplicației informatice folosite în procesul de fixing, astfel încât participanții să nu mai poată vedea în timp real cotațiile transmise de concurenți. „Se poate rezolva destul de simplu din soft. Trebuie creată o fereastră specială pentru cotații. Acum sistemul este cumva nediferențiat.” În același timp, Chirițoiu afirmă că sancțiunile nu pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului bancar românesc și amintește că astfel de cazuri au existat și în alte state europene și în SUA, pe fondul unor îmbunătățiri ulterioare ale legislației. De ce IRCC e mai puțin expus și ce spune asta despre piață În interviu, șeful Consiliului Concurenței explică de ce investigația a vizat ROBOR, nu și IRCC: IRCC este construit pe baza tranzacțiilor efective, ceea ce reduce suspiciunea de manipulare. El punctează însă o limitare structurală a pieței locale: lichiditatea este concentrată pe maturități scurte, iar pe cele mai lungi nu există suficient volum. În acest context, Chirițoiu susține că „problemele se vor rezolva” odată cu intrarea în zona euro , unde lichiditatea mai mare reduce dependența de cotații/estimări pentru formarea indicilor. Ce urmează cu amenzile și cu eventualele despăgubiri Amenzile sunt executorii, iar executarea silită ar intra în sarcina ANAF dacă o bancă nu plătește, potrivit declarațiilor din interviu. Întrebat despre posibilitatea ca debitorii să își recupereze bani prin procese civile, Chirițoiu spune că nu poate estima sumele, invocând faptul că în România nu au existat până acum acțiuni de despăgubire pe concurență. Pe partea de reglementare, el indică faptul că normele bancare țin de responsabilitatea BNR și că, în investigație, Consiliul Concurenței nu a identificat probleme de cadru legal; eventuale modificări ar depinde de evaluările băncii centrale (într-un context mai larg, Adevărul a relatat și despre poziții ale guvernatorului BNR în materialul despre instituțiile financiare ). [...]
