Asociația Română a Băncilor susține că băncile își stabilesc independent cotațiile ROBOR - Acuzațiile privind înțelegeri între bănci pot afecta încrederea investitorilor și costurile de finanțare

Asociația Română a Băncilor avertizează că acuzațiile despre ROBOR pot crește costurile de finanțare și pot afecta stabilitatea financiară, în condițiile în care investigația Consiliului Concurenței este încă în desfășurare, potrivit Economedia . Mesajul ARB vine pe fondul anchetei privind o posibilă înțelegere între băncile participante la stabilirea indicelui ROBOR. Asociația susține că fiecare bancă își stabilește independent strategia de preț și cotațiile, iar similitudinea acestora în anumite momente ar reflecta reacții la aceleași presiuni de piață, nu o coordonare. De ce contează: efect de încredere și costuri de finanțare ARB afirmă că modul în care subiectul a fost prezentat public a creat confuzie despre funcționarea unei piețe reglementate și că, până la o înțelegere completă a mecanismelor, acuzațiile pot declanșa consecințe negative „operaționale, juridice, de finanțare și reputaționale”. În evaluarea asociației, miza depășește sectorul bancar: acuzațiile ar afecta încrederea investitorilor externi, cu impact în costurile de finanțare ale statului, ale populației și ale companiilor. ARB avertizează și asupra riscului ca o pierdere de reprezentativitate sau un blocaj al cotării ROBOR să aibă efecte directe asupra economiei. Cum descrie ARB cadrul de funcționare al ROBOR Asociația indică rolul Băncii Naționale a României ca organizator, reglementator și supraveghetor al pieței monetare interbancare (piața pe care se tranzacționează lichiditate între bănci) și menționează existența unui cadru european pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință. ARB mai spune că, la nivelul asociației, nu deține informații ca băncile să fi fost sancționate pentru aspecte legate de obligațiile de cotare sau ca BNR să se fi sesizat în acest context. Contextul macro invocat: 2022 și șocurile din economie Asociația leagă evoluția ROBOR de factori macroeconomici și de condițiile de lichiditate, menționând explicit dezechilibrele macroeconomice, inflația, dobânda de politică monetară, necesarul de lichiditate, percepția agențiilor de rating și a finanțatorilor, precum și instabilitatea politică și guvernamentală. În comunicat este invocat și contextul declanșării investigației (2022), când România s-a confruntat cu crize multiple; ARB amintește că inflația a ajuns la 16,8% în noiembrie 2022 și că BNR a majorat dobânda de politică monetară de opt ori în 2022, de la 1,75% în 2021 la 6,75% la finalul lui 2022. În ce stadiu este investigația și ce urmează Consiliul Concurenței a trimis băncilor raportul privind concluziile anchetei pe 6 aprilie, iar băncile au la dispoziție 30 de zile pentru observații, după care urmează audieri, conform informațiilor Economedia. La final, plenul Consiliului Concurenței va decide dacă există vinovăție și dacă se impun amenzi; o decizie este așteptată până la finalul primului semestru, potrivit surselor publicației. În funcție de decizia autorității, cei prejudiciați ar putea cere despăgubiri în instanțele comerciale, însă acest demers ar fi posibil doar dacă se stabilește că a existat o înțelegere care a dus la un ROBOR mai mare; în prezent, Consiliul Concurenței nu a luat încă o decizie. [...]