Știri
Știri din categoria Bănci
BCR anunță că va contesta amenda de 577,36 milioane lei și reclamă o problemă de „predictibilitate și consecvență” în practica Consiliului Concurenței, după ce autoritatea a sancționat 10 bănci pentru presupuse încălcări ale regulilor de concurență legate de ROBOR, potrivit Profit.
Consiliul Concurenței a comunicat la 7 iunie 2026 amenzi totale de 3,73 miliarde lei, invocând o pretinsă coordonare a comportamentului prin schimb de informații „confidențiale și strategice”, în special despre preț, privind nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. BCR spune însă că, la momentul reacției, nu primise decizia finală motivată, ci doar comunicarea publică.
În poziția transmisă, banca respinge concluziile autorității și susține că schimbarea de abordare este „surprinzătoare”, în condițiile în care Consiliul Concurenței ar fi analizat anterior stabilirea indicilor ROBID/ROBOR și ar fi închis o investigație în 2013 fără să constate încălcări ale normelor de concurență. BCR afirmă că această diferență de tratament ridică probleme de predictibilitate și consecvență administrativă.
BCR argumentează că mecanismul ROBOR este „cunoscut, accesibil și transparent”, desfășurat într-un cadru sectorial supravegheat de Banca Națională a României și guvernat de reguli aplicabile pieței monetare interbancare emise de banca centrală. În acest context, banca afirmă că orice acuzație privind schimburi de informații confidențiale trebuie analizată strict în raport cu procedura de fixing, informațiile efectiv disponibile în piață și obligațiile aplicabile participanților.
Banca mai susține că referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot înlocui analiza concretă a cadrului normativ și instituțional din România și cere ca eventualele comparații internaționale să fie relevante și aplicabile pieței locale.
BCR spune că va contesta decizia „în condițiile legii” după ce îi va fi comunicată și că va folosi toate mijloacele procedurale disponibile pentru a-și apăra poziția și reputația, inclusiv la nivel internațional. În paralel, banca afirmă că va continua să informeze piața despre evoluții, în limitele obligațiilor legale de raportare.
În material este redată lista amenzilor comunicate public pentru băncile vizate:
În același material sunt prezentate reacții similare de contestare din partea altor bănci, inclusiv Banca Transilvania, BRD și UniCredit, care indică faptul că disputa se mută în instanță după comunicarea motivării oficiale a deciziei. Pentru piață, următorul reper practic este tocmai publicarea și transmiterea deciziilor motivate, care va determina calendarul și conținutul contestațiilor.
Recomandate
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
BCR își extinde aplicația George spre servicii de călătorie , adăugând un „Travel Hub” care combină instrumente financiare (convertor și curs valutar) cu conectivitate mobilă prin eSIM, într-o mișcare care poate crește utilizarea aplicației în momente-cheie pentru clienți și poate deschide spațiu pentru vânzarea de servicii conexe, potrivit Ziarul Financiar . Noua secțiune, numită Travel Hub, este dedicată clienților care călătoresc în străinătate și include un convertor valutar, informații despre cursul monedei locale și posibilitatea de a cumpăra și activa un eSIM pentru acces la date mobile în peste 200 de țări. Ce se schimbă concret în George Travel Hub este disponibil în secțiunea „Profil” din aplicația George, începând cu versiunea 26.26. După activarea funcționalității, utilizatorii pot primi o notificare la sosirea în țara de destinație, împreună cu informații despre cursul valutar pentru moneda locală. Din aceeași zonă, clienții au acces și la: informații despre destinație; convertor valutar; opțiuni eSIM; suport pentru utilizarea serviciilor financiare; PIN-ul cardului; acces către alte servicii din Magazinul George, inclusiv asigurări de călătorie. eSIM pentru peste 200 de țări și utilizare în paralel cu SIM-ul existent Una dintre funcționalitățile centrale este achiziția și activarea unui pachet eSIM direct din George, fără o cartelă fizică suplimentară. Serviciul acoperă peste 200 de țări și include pachete de date pentru o singură țară, regionale sau globale. eSIM-ul poate funcționa în paralel cu SIM-ul existent, astfel încât utilizatorul își poate păstra numărul de telefon pentru apeluri și SMS-uri, folosind separat pachetul eSIM pentru traficul de date pe rețeaua locală din țara în care călătorește. „Călătoriile în străinătate vin, în general, cu întrebări practice: cum plătesc, cum rămân conectat şi la ce să mă aştept în ţara în care ajung. Noua secţiune simplifică deplasările internaţionale prin acces la informaţii utile, instrumente de gestionare a banilor şi servicii de conectivitate, toate integrate într-o singură experienţă digitală.” Context operațional BCR este parte a grupului austriac Erste și operează pe piața locală o rețea de 289 de unități de retail. Banca mai are 20 de centre de afaceri și 18 birouri mobile dedicate companiilor. [...]
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
BCR își consolidează poziția în finanțarea economiei reale, după ce a fost desemnată „Cea mai bună bancă din România” în 2026 , o recunoaștere care, potrivit Banking News , vine pe fondul creșterii creditării corporate, al extinderii finanțărilor sustenabile și al accelerării digitalizării unor produse-cheie, inclusiv creditul ipotecar. Premiul a fost acordat la Euromoney Awards for Excellence 2026 și anunțat la gala organizată la Londra. Distincția recompensează performanțele băncii în digitalizare, finanțare sustenabilă și susținerea economiei reale, conform aceleiași surse. „La BCR, avem convingerea că cea mai bună bancă este, în același timp, banca cea mai utilă, cu care lucrezi simplu și transparent”, a declarat Sergiu Manea , CEO Banca Comercială Română. Ce a contat în evaluarea Euromoney: creditare, digitalizare și finanțări verzi În evaluare au fost evidențiate mai multe elemente operaționale și comerciale, între care: dezvoltarea Programului de Beneficii George, descris drept primul program bancar de loialitate din România, cu oferte personalizate; faptul că BCR este singura bancă din România care a digitalizat complet creditul ipotecar, cu flux 100% digital în George atât pentru accesare, cât și pentru refinanțare, inclusiv de la alte bănci; integrarea educației și sănătății financiare în strategia de retail, prin Coaching Financiar, cu peste 900.000 de persoane care au beneficiat de un plan financiar personalizat în 2025; consolidarea portofoliului de finanțări sustenabile: Casa Mea Natura (credit ipotecar verde) a reprezentat 77% din creditele ipotecare noi acordate de bancă în 2025; în același an, 1 din 3 noi clienți cu credit ipotecar din România a ales BCR; finanțări sustenabile noi în corporate și retail de peste 6,4 miliarde de lei (1,26 miliarde de euro), cu aproximativ 87% peste nivelul din 2024; credite noi pentru companii de 16,1 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul anterior; aproximativ un sfert din aceste credite au fost destinate investițiilor; activitate pe piața de capital și finanțare eligibilă MREL (cerință minimă de fonduri proprii și datorii eligibile): emisiune de euroobligațiuni de 500 de milioane de euro și o emisiune de obligațiuni senior non-preferred de 1,12 miliarde de lei. Context regional: Erste Group, din nou lider în Europa Centrală și de Est În același cadru, Erste Group a primit pentru al treilea an consecutiv titlul de „Cea mai bună bancă din Europa Centrală și de Est” și premiul pentru „Cea mai bună bancă pentru companii mari din regiune”. Grupul a mai obținut, cumulat, opt distincții naționale în România, Austria, Polonia, Cehia și Slovacia. Euromoney Awards for Excellence sunt acordate din 1992 și folosesc, potrivit descrierii din material, un cadru de evaluare cu indicatori comparabili, aplicații structurate și un proces de selecție transparent, între peste 700 de instituții participante la nivel global. [...]
Rezervele valutare ale BNR au scăzut în iunie, pe fondul unor ieșiri mai mari decât intrările , ceea ce menține în prim-plan nevoia de finanțare externă și calendarul plăților de datorie publică din lunile următoare, potrivit Ziarul Financiar . La 30 iunie 2026, rezervele valutare ale Băncii Naționale a României au ajuns la 63,4 miliarde de euro, în scădere de la 64 miliarde de euro la final de mai. În același timp, rezervele internaționale totale (valute plus aur) s-au redus la 75,2 miliarde de euro, de la 77 miliarde de euro în luna precedentă. Ce a împins în jos rezervele în iunie În cursul lunii, intrările în conturile BNR au totalizat 4,02 miliarde de euro. Suma a inclus: modificarea rezervelor minime obligatorii (RMO) în valută ale băncilor; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; o tranșă de aproximativ 2,25 miliarde de euro din împrumutul acordat de Comisia Europeană în cadrul PNRR . În paralel, ieșirile au fost de 4,58 miliarde de euro, reprezentând în principal: modificarea RMO; plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută. Aurul a rămas constant, dar evaluarea depinde de preț Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, fiind evaluată la 11,7 miliarde de euro la sfârșitul lunii iunie. În acest tablou, scăderea rezervelor internaționale totale a venit din componenta valutară, nu din cantitatea de aur. Ce urmează: plăți programate în iulie BNR indică faptul că în luna iulie sunt programate plăți în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, de aproximativ 697 milioane de euro (aprox. 3,65 miliarde lei). Acest calendar rămâne relevant pentru dinamica rezervelor, în măsura în care nu este compensat de intrări noi în valută. [...]
