Știri
Știri din categoria Auto
Mărcile chinezești au ajuns la 11% din piața auto și intră în top 3 în șase județe, într-un prim semestru în care piața de autoturisme noi a stagnat la 64.850 de unități, iar ierarhiile s-au reașezat vizibil, potrivit unei analize din Ziarul Financiar.
Schimbarea de fond este dublă: pe de o parte, avansul rapid al brandurilor chinezești (de la sub 3% în urmă cu un an), pe de altă parte, reculul Dacia, care rămâne lider național, dar își pierde poziția de numărul 1 în mai multe județe.
În S1 2026, Dacia a înmatriculat 11.683 de unități, în scădere cu 33,6% față de primul semestru din 2025, iar cota sa a coborât la 18% — într-o piață în care, istoric, marca de la Mioveni lua „cel puțin o mașină nouă din trei”, potrivit calculelor ZF pe datele DRPCIV.
Dacia nu mai este lider în Cluj, Constanța, Vâlcea, Buzău, Vrancea și Botoșani. În Cluj, liderul este Audi (365 de unități, față de 292 pentru Dacia), pe fondul cererii pentru noul Q5.
În alte județe, conduc:
În Constanța și Vrancea, Dacia a coborât până pe locul al treilea, iar în Sălaj împarte primul loc cu Toyota.
Mărcile chinezești au intrat în top 3 la vânzări în șase județe, pe fondul unei creșteri accelerate a ponderii în piață la 11%. Exemplele punctuale din analiză:
La nivel național, BYD a intrat în top 10 mărci, cu 2.140 de unități, după un semestru în care anul trecut înmatriculase cinci mașini. Chery a ajuns la 2.011 unități în primul an plin pe piața locală.
Analiza indică absența programului Rabla drept un factor care „apasă cel mai greu asupra Dacia”. Mihai Bordeanu, country head Dacia România, spune că piața auto ar urma să încheie anul „cel mult la nivelul lui 2025” și leagă soarta programului de riscul politic, menționând că, istoric, cota mărcii prin Rabla a fost dublă față de vânzările din afara programului.
Grupul Dacia exclude însă un război de preț cu noii concurenți:
„Rămânem la modelul istoric, cu 75% vânzări retail. Nu oferim discounturi, de aceea avem valoare reziduală cu 14 puncte peste media pieţei.”
În paralel, președintele APIA, Dan Vardie, avertizează că saltul de peste 50% al pieței din iunie nu indică o revenire structurală, ci mai degrabă lichidări de stocuri, iar a doua parte a anului depinde de implementarea Rabla.
Un alt semnal de fragilitate este structura cererii: persoanele fizice mai cumpără doar 31,5% dintre mașinile noi, iar în București (54% din piața națională), ponderea lor este de numai 14%, piața fiind „ținută în viață” de companii, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Intrarea accelerată a producătorilor auto chinezi în Europa începe să se traducă în comenzi pentru industria de componente din vestul României , în condițiile în care taxele suplimentare ale UE pe mașinile electrice fabricate în China împing grupurile asiatice să localizeze producția și aprovizionarea, potrivit Ziarul Financiar . Producătorul chinez Chery a desemnat AUMOVIO (fosta divizie Continental Automotive) să furnizeze unități de control pentru airbaguri (ACU) pentru modelele pe care vrea să le producă în Europa, iar componentele vor fi fabricate la uzina AUMOVIO din Timișoara. Acordul a fost semnat în marja Salonului Auto de la Paris. Ce înseamnă contractul Chery pentru AUMOVIO și pentru lanțul local de furnizori AUMOVIO precizează că unitățile vor fi produse local, în uzine europene, iar compania are două fabrici în România, la Timișoara și Sibiu. Pentru unitatea din Timișoara, contractul aduce primul client chinez pentru producția europeană, într-o regiune care în ultimele două decenii a lucrat preponderent pentru constructori germani și francezi. „Această colaborare deschide un nou capitol în parteneriatul nostru de lungă durată, pe care îl extindem din China în Europa. Pentru prima dată lucrăm cu un producător auto chinez pentru a-i construi şi dezvolta operaţiunile europene”, a declarat Philipp von Hirschheydt, CEO-ul AUMOVIO. Acordul este parte din „Inițiativa comună pentru construirea unui lanț de aprovizionare auto sustenabil în Europa”, lansată de Chery la Paris împreună cu mai mulți furnizori. Publicația notează că unitățile de control pentru airbaguri sunt „doar primul pas”, iar cooperarea ar putea acoperi întreg portofoliul auto al AUMOVIO și producția în fabricile europene ale companiei. Valoarea contractului și volumele de producție nu au fost făcute publice. Presiunea taxelor UE mută producția în regiune: BYD pornește la Szeged În paralel, la aproximativ 150 km de Timișoara, BYD – descris ca cel mai mare producător de mașini electrice din lume – se pregătește să înceapă producția de serie la Szeged, în sudul Ungariei. Este prima fabrică de autoturisme a grupului în Europa, o investiție de circa 4 miliarde de euro (aprox. 20,1 mld. lei). Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a confirmat la Salonul de la Paris că producția de masă va începe în trimestrul al patrulea din 2026, cu un an întârziere față de planul inițial. Fabrica are circa 300 de hectare și o capacitate inițială de 150.000 de mașini pe an, cu posibilitatea de dublare; primul model asamblat aici va fi Dolphin Surf. BYD analizează și alte fabrici în Franța și Spania și vizează peste 40.000 de angajați în Europa până în 2030. De ce contează pentru România Motivul comun invocat pentru investițiile chineze în producție europeană este evitarea taxelor suplimentare impuse de UE pentru mașinile electrice fabricate în China, alături de scurtarea lanțului logistic și livrări mai rapide către clienții europeni. În acest context, nevoia de furnizori europeni devine un factor operațional, iar vestul României intră în ecuație prin baza industrială deja construită. AUMOVIO are în România circa 13.000 de angajați, peste jumătate ingineri și specialiști IT, patru centre de cercetare-dezvoltare (Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara) și două fabrici (Sibiu și Timișoara). Compania s-a desprins din grupul Continental și s-a listat la bursa din Frankfurt. [...]
Dacia pregătește o nouă generație Jogger, iar miza este păstrarea avantajului de cost printr-o arhitectură comună cu viitorul Sandero și prin extinderea gamei către o versiune complet electrică, potrivit Știrile Pro TV . Lansarea ar urma să aibă loc în 2028, „alături de viitoarea generație Sandero”. Modelul cu șapte locuri este prezentat ca având o poziție distinctă pe piață, în condițiile în care, susține directorul de design al Dacia, David Durand, nu există rivali direcți care să ofere aceeași combinație de spațiu, greutate și preț. În acest context, Durand indică diferențe care „pot ajunge la 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei)” față de alte mașini cu șapte locuri și „la 300 de kilograme” la capitolul masă. „Jogger este un model reprezentativ pentru Dacia, în sensul că nu avem concurenți. Nu există mărci europene sau chinezești care să ne concureze direct.” Strategia: piese comune cu Sandero și producție pe aceeași linie Din perspectiva costurilor, publicația arată că Dacia își menține prețurile reduse folosind tehnologii și componente deja existente în Grupul Renault și printr-un control strict al costurilor de producție. Aceeași logică ar urma să fie aplicată și la următoarea generație. Durand explică și de ce o schimbare radicală de design este limitată de obiectivul de eficiență industrială: folosirea aceleiași părți frontale ca la Sandero ar permite economii importante și fabricarea ambelor modele pe aceeași linie de producție, printr-un număr mare de componente comune. Ce se schimbă tehnic: platforma CMF-B și mai multe tipuri de motorizări Noua generație Jogger ar urma să vină cu „schimbări importante” pe partea tehnică, pe fondul pregătirii unei arhitecturi mai flexibile pentru viitorul Sandero și, implicit, pentru Jogger. Elementul central este platforma CMF-B a Grupului Renault, descrisă ca fiind capabilă să susțină atât motoare cu combustie internă, cât și sisteme de propulsie complet electrice. Publicația Auto Express anticipează pentru piața din Marea Britanie versiuni hibride și complet electrice, iar în alte piețe ar putea exista și motorizări pe gaz natural comprimat (GNC). Hibridul și electricul: reperele menționate în material Pentru versiunea hibridă, sursa indică un sistem derivat din cel al generației actuale, cu 155 CP, care combină un motor turbo pe benzină de 1,2 litri cu un motor electric de dimensiuni reduse și o baterie. Pentru modelul actual, Dacia menționează un consum combinat de aproximativ 4,7 litri/100 km, iar noua generație „ar putea obține un consum chiar mai redus”, chiar dacă greutatea ar crește. În cazul variantei complet electrice, capacitatea bateriei ar urma să fie influențată de limitările de spațiu ale platformei CMF-B. Ca reper, cele mai mari baterii disponibile pe modele construite pe această bază tehnică (Renault 4 și Renault 5) sunt de 52 kWh, asociate cu o autonomie de aproximativ 400 km. Ce urmează Dacă planul indicat în material se confirmă, Jogger ar intra în 2028 într-o nouă etapă, cu accent pe eficiență de producție (platformă și componente comune cu Sandero) și cu opțiuni de electrificare care să extindă baza de clienți fără a compromite poziționarea de preț a modelului. În acest moment, detaliile finale despre versiunea electrică (inclusiv bateria exactă) rămân la nivel de estimare, în funcție de constrângerile platformei. [...]
Costurile ridicate cu energia riscă să erodeze competitivitatea industriei auto din România , iar presiunea se vede deja în țintele de reducere a costurilor cerute uzinei Dacia de la Mioveni, potrivit Adevărul , care citează declarațiile lui Mihai Bordeanu , director general Dacia România și Managing Director pentru Europa de Sud-Est. În contextul în care grupul Renault solicită uzinei de la Mioveni reducerea costurilor de producție cu cel puțin 20% (ținta vizată fiind chiar 30%), Bordeanu spune că prețul energiei devine un factor care apasă direct pe competitivitate. Într-un interviu acordat Economedia, el a comparat România cu fabrica Renault din Maroc, indicată drept exemplu de sprijin guvernamental pentru industrie, inclusiv prin costuri mai mici la energie. „Energia, sub jumătate din prețul României.” Efectul nu se oprește la Dacia: presiune pe furnizori și pe prețul pieselor Șeful Dacia susține că problema nu este una punctuală, ci afectează întregul lanț de producție din jurul uzinei. Argumentul este că furnizorii „strangulați” de prețurile la energie și gaze nu mai pot livra componente la prețuri competitive, ceea ce se reflectă în costul final al producției. „Lucrul acesta (prețul energiei) va trebui adresat. Repet, nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” Maroc, model de sprijin: energie mai ieftină și infrastructură de transport Bordeanu a descris avantajele competitive ale uzinei Renault din Maroc ca fiind legate atât de costul energiei, cât și de infrastructura logistică. El a afirmat că autoritățile marocane au susținut investițiile și dezvoltarea infrastructurii „super rapid”, inclusiv legătura de la poarta fabricii până la transportul maritim. „Uzina din Maroc a beneficiat de un sprijin uriaș, enorm, incomensurabil, din partea conducerii statului marocan. Nu ne putem compara.” Ce urmează: scenarii deschise pentru viitoarele generații Declarațiile apar pe fondul lansării unui nou program de plecări voluntare, în condițiile reducerii ritmului de producție la fabrica din Argeș. Întrebat dacă Mioveni ar putea pierde producția următoarelor generații Duster și Bigster dacă țintele de reducere a costurilor nu sunt atinse, Bordeanu a spus că nu a fost luată nicio decizie și că toate scenariile rămân deschise. Într-un avertisment anterior, la o conferință organizată de Confederația Concordia, Bordeanu a mai spus că România își pierde competitivitatea în industria auto, în condițiile în care prețul energiei s-a dublat față de perioada de dinaintea pandemiei. În lipsa unor măsuri urgente, a avertizat el, companii precum Renault și Ford Otosan ar putea decide mutarea operațiunilor în alte țări. [...]
Păstrarea producției Duster și Bigster la Mioveni depinde de un plan de reducere a costurilor până în 2030 , iar prețul energiei este indicat ca factor-cheie în competiția cu uzinele din Maroc, unde Dacia plătește „sub jumătate” față de România, potrivit Antena 3 . Directorul Dacia România, Mihai Bordeanu , a spus într-un interviu pentru Economedia, acordat în marja Salonului Auto de la Paris, că „toate variantele sunt pe masă”, inclusiv scenariul în care uzina de la Mioveni ar putea pierde alocarea pentru Duster și Bigster dacă nu reușește să reducă „costurile mari de producție”. El a precizat că o decizie nu a fost luată încă. Energia și competitivitatea, miza negocierii cu statul și furnizorii Bordeanu a indicat că planul de reducere a costurilor până în 2030 ar urma să fie construit împreună cu furnizorii și cu statul român, iar un capitol „esențial” este prețul energiei. Mesajul, în esență, este că problema nu ține doar de Dacia, ci de întregul lanț de furnizori: dacă aceștia sunt presați de costurile la energie și gaze, nu mai pot livra componente la prețuri competitive. „Prețul energiei trebuie adresat nu pentru Dacia, ci pentru tot ce înseamnă ecosistem auto.” În același context, șeful Dacia România a comparat situația cu Marocul, unde uzina ar fi beneficiat de sprijin consistent din partea statului, inclusiv pe infrastructură și energie. „Energie – sunt sub jumătate din prețul României.” Ținta de reducere a costurilor cerută de Renault Antena 3 notează că Renault cere o reducere de cel puțin 20% a costurilor de producție pentru ca Mioveni să rămână competitivă și solicită autorităților române soluții pentru prețul ridicat al energiei electrice. François Provost, CEO Renault Group , a declarat pentru Profit.ro că operațiunile din România „nu mai sunt competitive” și că este nevoie de un acord pe termen lung între conducere și sindicate pentru reducerea costurilor. „Vrem ca costul de producție să scadă cu minimum 20%, ar trebui să fie minus 30%.” Context: producție în scădere la Mioveni În același material este menționat că producția uzinei de la Mioveni va fi cu aproximativ 10–11% mai mică decât anul trecut, potrivit declarațiilor șefului Dacia România. Deocamdată, discuția rămâne la nivel de condiții și scenarii: alocarea pentru Duster și Bigster este legată de capacitatea Mioveniului de a coborî costurile, iar energia apare ca una dintre variabilele pe care compania vrea să le vadă tratate într-un plan pe termen lung, împreună cu statul și furnizorii. [...]
BYD pregătește pentru 2027 un upgrade software care extinde funcțiile de condus asistat în oraș pe Denza Z9 GT din Europa , o mișcare cu impact operațional direct: aceeași mașină livrată deja clienților ar urma să capete capabilități noi prin actualizare „over-the-air” (OTA), fără intervenții hardware, potrivit Electrek . Ce se schimbă în 2027: „God’s Eye” și navigație asistată în oraș Din 2027, începând cu Z9 GT, modelele Denza din Europa ar urma să primească funcția City Navigation on Driving Assistant (CNOA) printr-un update OTA, ca parte a sistemului „God’s Eye” de asistență inteligentă la condus. BYD susține că, spre deosebire de sisteme ADAS (asistență avansată pentru șofer) orientate mai ales pe rulaj în linie dreaptă și pe drumuri deschise, CNOA ar gestiona navigația „din punct în punct” în trafic urban dens. Concret, după instalare, vehiculul ar putea: să oprească la semafor pe roșu; să cedeze trecerea în sensuri giratorii; să ruleze la limita legală de viteză; să facă viraje la stânga; să schimbe banda pentru a ocoli vehicule parcate „în dublu rând”; să detecteze pietoni, bicicliști și alte obstacole pe străzi înguste. De ce contează: upgrade pe hardware existent, livrat deja pe mașină BYD afirmă că actualizarea va folosi hardware-ul deja instalat pe vehicul, inclusiv un LiDAR, 12 senzori ultrasonici, trei radare cu unde milimetrice și 11 camere. Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a declarat: „Suntem încântați să ne îndeplinim promisiunea de a aduce beneficiile God’s Eye, inclusiv City Navigation on Driving Assistant, pe Z9GT.” Publicația notează că hardware-ul este deja preinstalat, iar software-ul este așteptat în 2027 prin OTA. Context: Z9 GT în Europa, poziționare și date tehnice Denza Z9 GT a fost lansat în Europa în iulie, fiind primul vehicul BYD din Europa care folosește platforma tri-motor e3, bateriile Blade de generația a doua și tehnologia de încărcare „Flash Charging”. În Europa și Marea Britanie, modelul este disponibil atât în versiune electrică (EV), cât și plug-in hybrid (PHEV). Pentru varianta electrică, Electrek menționează: baterie de 122,49 kWh; trei motoare electrice, putere combinată de 1.140 CP (850 kW) și 1.210 Nm; autonomie de până la 599 km în regim WLTP. La nivel de dimensiuni, modelul are 5.195 mm lungime, 1.990 mm lățime și 1.480 mm înălțime, cu ampatament de 3.125 mm, fiind comparat ca gabarit cu Porsche Panamera și Taycan. Prețuri: poziționare în zona premium În Europa, Denza Z9 GT EV pornește de la 115.000 euro (aprox. 575.000 lei), cu TVA inclus. În Marea Britanie, prețul pentru varianta EV începe de la 105.000 lire (aprox. 610.000 lei), iar plug-in hybrid-ul de la 95.000 lire (aprox. 552.000 lei). Ce urmează Calendarul indicat este 2027, când software-ul CNOA ar urma să fie livrat prin actualizare OTA, începând cu Z9 GT. Electrek nu oferă un termen mai precis în interiorul anului și nici detalii despre eventuale condiții de activare sau limitări pe piețe europene. [...]
BYD ia în calcul Franța pentru o nouă fabrică în Europa , pe fondul căutării de locații pentru încă două uzine pe continent, într-un demers care poate influența costurile de producție și lanțurile de aprovizionare pentru piața europeană, potrivit Autocritica . Motivul invocat pentru includerea Franței pe „lista scurtă” este costul energiei. Stella Li , vicepreședinta BYD, a declarat: „Franța este pe lista scurtă pentru o nouă fabrică în Europa datorită prețului competitiv al energiei.” Extindere industrială în Europa: două uzine noi, pe lângă Ungaria Constructorul chinez caută amplasamente pentru încă două fabrici în Europa, în timp ce pregătește startul producției în Ungaria, în ultimul trimestru din 2026. Publicația notează că acest start vine cu un an întârziere față de planul inițial. Primul model BYD produs la Szeged va fi electricul Dolphin Surf. Ce știm despre uzina BYD din Ungaria La fabrica din Ungaria urmează să fie produse, în total, patru modele BYD. Al doilea model menționat este Atto 2, iar capacitatea anuală a uzinei ar urma să ajungă la 300.000 de vehicule. În acest moment, BYD nu indică un calendar sau o decizie finală pentru o eventuală fabrică în Franța; informația disponibilă se limitează la faptul că țara se află pe lista scurtă de opțiuni, pe criteriul costului energiei. [...]
