Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina mizează pe Gripen pentru a-și extinde rapid aviația, iar pariul are implicații directe de cost și operare: Kiev ar urma să aloce 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) dintr-un pachet de creditare al UE pentru a cumpăra 20 de avioane noi Gripen E, potrivit Focus, care citează Reuters. În paralel, Suedia ar urma să doneze 16 aparate mai vechi, cu livrări încă de anul viitor, pentru a acoperi perioada până la intrarea în serviciu a noilor modele, conform DefenseNews.
Pentru Ucraina, atractivitatea Gripen ține în primul rând de utilizarea în condiții dificile. Spre deosebire de alte avioane occidentale, aparatul este proiectat să poată opera nu doar de pe baze aeriene mari, ci și de pe șosele sau piste improvizate, un avantaj într-un război în care infrastructura poate fi lovită.
Un alt argument este costul: potrivit materialului, cheltuiala pe oră de zbor este „semnificativ” mai mică decât la alte avioane moderne. Într-un conflict de uzură, această diferență poate influența ritmul de antrenament, numărul de misiuni și bugetele de mentenanță.
La capitolul armament, Gripen ar putea folosi rachete aer-aer Meteor, care ar permite ținerea la distanță a avioanelor rusești și ar îngreuna utilizarea bombelor planate (muniții ghidate care planează spre țintă după lansare), notează aceeași sursă.
Totuși, un expert militar citat de Reuters avertizează că, deși Gripen este potrivit pentru operațiuni dispersate, nu va aduce „lufthoheit” (supremație aeriană) completă. Rețeaua rusă de apărare antiaeriană la sol rămâne un obstacol major, iar lipsa tehnologiei „stealth” (camuflare radar) și încărcătura de armament mai redusă față de alte platforme sunt menționate ca limitări.
Dincolo de performanțe, rămâne o variabilă operațională și industrială: producția. Saab trebuie să onoreze comenzi existente și lucrează la extinderea capacităților de fabricație, potrivit articolului. Directorul general Micael Johansson a indicat că, în timp, ar putea apărea și o cooperare cu Ucraina pentru reparații, revizii și piese de schimb — un element care ar putea reduce timpii de indisponibilitate și dependența de lanțuri logistice externe.
Președintele Volodîmîr Zelenski a descris acordul drept un moment important pentru Ucraina, iar planurile pe termen lung ar viza chiar până la 150 de aparate, pe baza unei declarații de intenție anterioare, conform Reuters.
Recomandate
Ucraina are nevoie de 27 miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei) în următoarele două luni pentru a acoperi un gol din bugetul apărării , altfel riscă să nu poată cumpăra arme la începutul lui 2027, a avertizat președintele Volodîmîr Zelenski , potrivit Politico . Zelenski a spus că cea mai mare parte a sumei este destinată dronelor, rachetelor și aprovizionării pentru militari, iar „aproximativ o treime” — posibil „chiar puțin mai mult” — ar fi pentru drone necesare în ianuarie, februarie și martie. Miza este una operațională: dacă aceste echipamente nu sunt comandate și plătite în octombrie și noiembrie, Ucraina ar putea întâmpina „provocări serioase” în ianuarie și februarie. De ce contează: fereastra de achiziție se închide în octombrie–noiembrie Mesajul lui Zelenski indică o problemă de calendar, nu doar de volum al finanțării. Comenzile pentru drone și muniție au termene de producție și livrare, iar întârzierea plăților în toamnă poate împinge disponibilitatea echipamentelor în afara intervalului critic de la începutul anului viitor. În acest context, președintele ucrainean a spus că acoperirea deficitului a fost un subiect central în discuțiile sale cu partenerii europeni și că a cerut Comisiei Europene să grăbească a doua tranșă din împrumutul UE de 90 miliarde euro. Cum s-a ajuns la deficit și ce finanțare europeană e în joc Ucraina a anunțat pentru prima dată acest gol bugetar în august, după ce a fost nevoită să devanseze cheltuieli de apărare planificate inițial pentru a doua jumătate a anului, pe fondul întârzierii împrumutului UE de 90 miliarde euro către Kiev, întârziere pusă de Politico pe seama Ungariei. Potrivit fostului ministru al apărării, Mykhailo Fedorov, achizițiile devansate au inclus „drone cu fibră optică, drone de lovire la distanță medie, interceptori”. Deși Europa a promis deja 30 miliarde euro anul acesta în cadrul împrumutului de 90 miliarde euro, deficitul persistă, iar Zelenski a spus că a primit un răspuns „pozitiv și constructiv” în discuțiile diplomatice din această săptămână. Separat, statele membre ale UE au convenit vineri termenii pentru deblocarea a 6,6 miliarde euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas. Conform declarației citate de Politico, banii sunt împărțiți astfel: 900 milioane euro pentru Misiunea de Asistență Militară a UE pentru Ucraina; 1 miliard euro pentru noi achiziții comune de echipamente; 4,7 miliarde euro pentru rambursarea statelor membre, unele indicând că își vor direcționa partea către Ucraina. [...]
Ucraina ar putea primi în curând un nou lot de interceptoare Patriot, într-un moment de penurie critică de muniție antiaeriană , după ce președintele Volodimir Zelenski a anunțat perfectarea unui acord, potrivit HotNews . Miza este operațională: rachetele Patriot sunt prezentate drept singurele capabile să intercepteze „în mod fiabil” rachete balistice rusești. Zelenski a făcut anunțul joi, la o întâlnire cu reprezentanții comunității ucrainene din Statele Unite, însă a evitat să spună cine va furniza rachetele și în ce calendar vor ajunge în Ucraina. Potrivit relatărilor citate de HotNews , liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „foarte importantă”. „Astăzi am ajuns la un acord — nu voi spune cu cine — privind livrarea unui lot de rachete pentru sistemele Patriot.” „Este o decizie importantă, una foarte importantă. Am obținut un rezultat.” Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate, acordul ar urma să ducă la livrarea „în curând” a mai multor interceptoare Patriot la Kiev, dar fără detalii esențiale pentru evaluarea impactului imediat: nu a fost indicată țara furnizoare; nu a fost comunicat numărul de rachete; nu a fost precizat termenul de livrare. Context: presiune pe stocuri înainte de iarnă Anunțul vine pe fondul unei „penurii critice” de muniție pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special de rachete Patriot. În timpul vizitei în SUA, Zelenski s-a adresat Adunării Generale a ONU și s-a întâlnit cu mai mulți lideri, inclusiv cu președintele american Donald Trup, discuțiile vizând nevoia urgentă de interceptoare pe măsură ce se apropie iarna. Separat, documente ale Congresului american din 15 septembrie indică faptul că Washingtonul este gata să aprobe transferul a 10 interceptoare Patriot din Germania către Ucraina, într-un pachet evaluat la 29,6 milioane de dolari (aprox. 133 milioane lei), însă nu este clar când ar ajunge transportul. În același timp, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a anunțat recent că și România va dona Ucrainei rachete de interceptare pentru sistemele Patriot, ca parte a unui „efort comun” al statelor NATO care dețin astfel de capabilități. Pentru moment, declarația lui Zelenski nu leagă explicit noul acord de acest demers. [...]
Rusia evită să confirme dacă Deveselu rămâne o țintă, menținând incertitudinea de securitate în regiune , potrivit Euronews , care relatează despre răspunsul dat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la Adunarea Generală a ONU . Întrebat dacă afirmația din 2016 a lui Vladimir Putin — că scutul de la Deveselu ar putea deveni o țintă pentru Rusia — mai este valabilă, Lavrov a răspuns ironic: „Păi, acest lucru este secret”, citat de agenția rusă Tass . Răspunsul nu clarifică poziția Moscovei, dar păstrează tema Deveselu în registrul de presiune politică și militară. Deveselu, între rol defensiv și acuzațiile Moscovei Baza de la Deveselu a fost inaugurată în urmă cu zece ani, în prezența americanilor care asigură componentele instalației antirachetă Aegis Ashore și lansatoarele MK-41. Conform informațiilor prezentate, instalația dispune acum și de rachete interceptoare SM-3. La inaugurarea din 2016 a participat și șeful NATO de la acea vreme, John Stoltenberg, moment în care Putin a spus că Rusia va trebui „să ia măsuri”. De atunci, Kremlinul a susținut în mod repetat că americanii ar putea ataca Rusia prin scutul de la Deveselu, deși instalația este prezentată ca fiind defensivă, cu scopul de a proteja Europa de Iran. Mesajele de la ONU: „Europa blochează” încheierea războiului, spune Lavrov Tot de la tribuna Adunării Generale a ONU, Lavrov a afirmat că „Europa blochează încheierea războiului din Ucraina” și că „pune în pericol miliarde de oameni”. În intervenția citată de Euronews, șeful diplomației ruse a acuzat Occidentul că a „distrus” sistemul de securitate european și că „inundă” Ucraina cu arme, susținând că acestea ar fi folosite inclusiv pentru atacuri cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile. „Europa face tot posibilul pentru a împiedica o soluționare pașnică și pentru a zădărnici perspectivele unor negocieri importante pentru mai multe părți, inclusiv administrația Trump.” Replica lui Zelenski: Rusia ar vrea să extindă războiul În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că „numeroase rapoarte de informații” ar indica intenția Rusiei de a extinde războiul și în alte țări sau regiuni. Zelenski a susținut că Rusia nu se pregătește să pună capăt războiului „cel puțin nu acum” și că Putin „caută scuze” pentru a continua conflictul. „Este clar că rușii nu se pregătesc să pună capăt războiului, cel puțin nu acum.” În ansamblu, răspunsul evaziv al lui Lavrov pe tema Deveselu și acuzațiile reciproce de la ONU indică menținerea unei retorici de confruntare, fără semnale concrete de detensionare pe componenta de securitate regională. [...]
Ucraina își mută tot mai mult logistica și recunoașterea pe roboți tereștri , pe măsură ce dezvoltatorii locali le adaugă microfoane și difuzoare pentru culegere de informații și comunicare directă pe front, potrivit Adevărul . Miza operațională este reducerea expunerii soldaților și menținerea fluxului de aprovizionare și coordonare în condiții în care comunicațiile clasice pot fi întrerupte. Ucraina folosește tot mai mult vehicule terestre fără pilot pentru atac, transport de echipamente, evacuarea răniților și amplasarea de mine, controlate de la distanță din poziții mai sigure. În paralel, aceste platforme sunt utilizate tot mai frecvent și pentru comunicare și recunoaștere, inclusiv prin detectarea prezenței trupelor și a echipamentelor ruse din apropiere cu ajutorul microfoanelor. Microfoane și difuzoare: recunoaștere și comunicare în același sistem O parte din roboții ucraineni sunt echipați cu difuzoare care permit transmiterea de mesaje către soldați, atât pentru coordonare între unități dispersate, cât și pentru îndemnuri adresate trupelor ruse să se predea. Compania ucraineană DevDroid a început să monteze difuzoare capabile să redea sunet live sau înregistrări audio, iar directorul de cercetare-dezvoltare Oleg Fedorîșîn a explicat, într-o declarație pentru Business Insider, rațiunea acestei funcții: „Uneori trebuie să transmitem un mesaj către inamic sau către propriii soldați.” În material sunt menționate și înregistrări video în care soldați ruși se predau în fața unor roboți de luptă ucraineni, inclusiv modele produse de DevDroid. Alte companii, precum Roboneers, au prezentat exemple similare, iar unele unități ucrainene susțin că au difuzat mesaje de predare și prin difuzoare montate pe drone aeriene. De ce contează sunetul: avantaj față de camere în teren dificil DevDroid susține că sunetul transmis în timp real către operator oferă informații suplimentare față de camerele video, care pot avea vizibilitate limitată de teren (de exemplu, de iarba înaltă). Potrivit companiei, zgomotele din mediul înconjurător pot indica mișcarea persoanelor sau a vehiculelor și alte activități care nu intră în câmpul vizual al camerelor. Difuzoarele sunt prezentate și ca soluție de continuitate operațională atunci când stațiile radio nu pot fi folosite: roboții pot funcționa ca „punte de comunicare” pentru cereri de muniție, transmiterea de informații esențiale, coordonarea evacuării răniților sau contactarea unor soldați blocați. Actualizări rapide și extinderea flotei: „ca telefoanele mobile” Ritmul de adaptare este descris ca foarte scurt: Fedorîșîn spune că DevDroid oferă asistență non-stop unităților care folosesc sistemele companiei și că unele probleme pot fi rezolvate de la distanță în câteva minute. Tot el afirmă că o actualizare poate fi proiectată, testată cu o brigadă și implementată în toate sistemele aflate deja pe front în decurs de o săptămână, cu echipamente concepute să fie actualizate ușor, „la fel ca telefoanele mobile sau sistemele de operare”. În același context, materialul menționează că Ucraina își extinde flota de roboți de luptă și transferă tot mai multe misiuni de la oameni la mașini, iar Kievul și-a exprimat obiectivul ca logistica de pe linia frontului să fie realizată integral de roboți. Fedorîșîn apreciază că astfel de vehicule ar putea deveni esențiale în conflictele viitoare, argumentând că, deși tancurile și blindatele moderne au o forță de foc mai mare, sunt costisitoare și greu de înlocuit rapid, în timp ce roboții sunt descriși drept „relativ ieftini” și mai simplu de produs. Operațiuni cu roboți livrați aerian și date despre misiuni Materialul descrie și o tactică atribuită Al Treilea Corp de Armată al Ucrainei: folosirea dronelor bombardiere grele pentru a livra roboți tereștri de tip „kamikaze” la peste 10 kilometri în spatele liniilor inamice. Generalul de brigadă Andrii Bilețki afirmă că unitatea a fost „prima din lume” care a desfășurat sisteme robotice terestre prin transport aerian, în condiții de „tăcere informațională maximă”, ceea ce limitează detaliile publice despre operațiune. Corpul a anunțat că „ Operațiunea Vivaldi ”, desfășurată lângă Liman (estul Ucrainei), ar fi permis recucerirea a 125 de kilometri pătrați, dintre care 50 de kilometri pătrați „direct de sub ocupația rusă”. Într-o postare separată, unitatea a mai transmis că roboții au realizat peste 15.700 de misiuni reușite și au transportat aproximativ 3.300 de tone de echipamente și provizii, în timp ce artileria și sistemele fără pilot au lovit puncte de comandă și infrastructură logistică rusească. [...]
Pentagonul a ales Boeing pentru programul F/A-XX, o decizie care deschide un nou ciclu de investiții și capacități industriale în apărarea americană , potrivit Economica . Viitorul avion de luptă al US Navy ar urma să înlocuiască, în deceniul 2030, flota F/A-18E Super Hornet și EA-18G Growler și să opereze alături de F-35C, conform informațiilor transmise de Agerpres. Programul este, în această etapă, denumit F/A-XX și este prezentat de Pentagon ca o platformă de generația a șasea destinată aviației navale americane. Pentru Boeing, selecția consolidează poziția companiei într-o zonă cu bugete mari și proiecte pe termen lung, într-un moment în care industria de apărare mizează tot mai mult pe modernizarea rapidă a flotelor. Ce înseamnă contractul pentru Boeing: producție și dezvoltare în paralel Steve Parker, președintele diviziei de Apărare, Spațiu și Securitate a Boeing (BDS), a declarat că este „o onoare” ca Boeing să fie selectată pentru a produce „prima platformă de generația a șasea a Navy”. Compania susține că noul avion va aduce progrese în: arhitectura „în mediu deschis” a sistemelor de misiune (o abordare care permite integrarea mai ușoară a unor componente și actualizări), sisteme de misiune avansate, capacități operaționale. În același context, Parker afirmă că Boeing a investit pentru a putea derula în paralel două programe de avioane de luptă avansate și că este pregătită să construiască simultan aeronave din mai multe programe. Context: Boeing are deja un alt program de nouă generație Economica notează că Boeing fusese selectată anterior, în martie 2025, și pentru avionul de nouă generație al forțelor aeriene ale SUA, F-47. În paralel, compania construiește un sit de producție securizat în St. Louis (Missouri), descris ca fiind cel mai vast din Statele Unite. Reacția competitorului: Northrop Grumman cere clarificări Northrop Grumman, care a concurat cu Boeing pentru contractul US Navy, spune că a propus un avion de generația a șasea cu „o capacitate mare de protecție” și o „platformă digitală avansată” și că așteaptă informații suplimentare despre selecție. [...]
Rusia își crește presiunea pe buget pentru apărare , după ce Vladimir Putin a semnat un decret de majorare a efectivelor armatei, iar guvernul de la Moscova a planificat pentru 2027 o creștere de 27% a cheltuielilor militare, potrivit news.ro . Decretul semnat de Putin mărește cu 15.500 numărul autorizat de militari din forțele armate, aceasta fiind a patra decizie de acest tip în acest an, relatează AFP, citată de publicație. Documentul nu oferă motivele creșterii și nici nu precizează cum vor fi ocupate noile posturi. Conform decretului, efectivul autorizat al forțelor armate ruse este stabilit la 2.441.630 de unități, dintre care 1.550.500 de militari. Creșterea cumulată începând din martie ajunge la 47.860 de soldați, după alte documente semnate anterior pentru suplimentarea efectivelor. Buget de apărare mai mare în 2027 și presiune pe deficit Pe partea de finanțe publice, Rusia intenționează să cheltuiască 17,1 trilioane de ruble (202,58 miliarde de dolari, aprox. 911,6 miliarde de lei) pentru apărare în 2027, cu aproximativ 27% peste cele 13,5 trilioane de ruble prevăzute inițial în buget, potrivit documentelor guvernamentale consultate de Reuters. Documentele indică și o creștere a cheltuielilor totale pentru apărare la 50 de trilioane de ruble în următorii trei ani. Pentru 2026, guvernul planificase 12,1 trilioane de ruble, însă suma reală este clasificată și nu va fi făcută publică; în plus, o parte din cheltuielile militare poate fi înregistrată în alte secțiuni bugetare. În același set de documente, guvernul și-a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2026 la 3,2% din PIB, de la 1,6% anterior, în condițiile în care cheltuielile bugetare ar urma să crească cu 13,2%, până la 48,6 trilioane de ruble (20,9% din PIB). Cum încearcă Moscova să acopere gaura: taxe, împrumuturi și fondul suveran Pentru finanțarea deficitului, documentele consultate de Reuters mai arată câteva direcții: guvernul ar urma să prezinte proiectul de buget parlamentului până la 1 octombrie; sunt avute în vedere noi majorări de impozite în 2027, anunțate săptămâna trecută, inclusiv o nouă taxă pe profiturile excepționale pentru companiile din metalurgie și minerit, estimată să aducă aproximativ 200 de miliarde de ruble anual; în 2026, planul de îndatorare netă ar urma să fie majorat cu 26%, până la 5 trilioane de ruble, iar 459 de miliarde de ruble ar urma să fie folosite din partea lichidă a Fondului Național de Avuție pentru reducerea deficitului; estimarea veniturilor din petrol și gaze pentru 2026 a fost redusă la 7,6 trilioane de ruble, de la 8,9 trilioane anterior; datoria publică ar urma să crească la 21,7% din PIB în 2027, de la 19,9% în 2026, depășind pragul de 20% considerat sigur de autorități, iar împrumuturile totale în 2027 ar urma să urce cu 43%, la 7,7 trilioane de ruble. În plan operațional, decretul privind efectivele vine pe fondul unui război care durează de peste patru ani și jumătate, în care ambele părți înregistrează pierderi tot mai mari. Publicația notează că avansurile rusești au încetinit în acest an, iar utilizarea pe scară largă a dronelor face „aproape imposibile” mișcările rapide și masive de trupe. Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pregătește o nouă mobilizare, acuzație respinsă de Putin ca „dezinformare”. Ultima mobilizare a rezerviștilor a fost ordonată în 2022 , după eșecuri militare pe front, mai arată materialul. [...]
