Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina mizează pe Gripen pentru a-și extinde rapid aviația, iar pariul are implicații directe de cost și operare: Kiev ar urma să aloce 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) dintr-un pachet de creditare al UE pentru a cumpăra 20 de avioane noi Gripen E, potrivit Focus, care citează Reuters. În paralel, Suedia ar urma să doneze 16 aparate mai vechi, cu livrări încă de anul viitor, pentru a acoperi perioada până la intrarea în serviciu a noilor modele, conform DefenseNews.
Pentru Ucraina, atractivitatea Gripen ține în primul rând de utilizarea în condiții dificile. Spre deosebire de alte avioane occidentale, aparatul este proiectat să poată opera nu doar de pe baze aeriene mari, ci și de pe șosele sau piste improvizate, un avantaj într-un război în care infrastructura poate fi lovită.
Un alt argument este costul: potrivit materialului, cheltuiala pe oră de zbor este „semnificativ” mai mică decât la alte avioane moderne. Într-un conflict de uzură, această diferență poate influența ritmul de antrenament, numărul de misiuni și bugetele de mentenanță.
La capitolul armament, Gripen ar putea folosi rachete aer-aer Meteor, care ar permite ținerea la distanță a avioanelor rusești și ar îngreuna utilizarea bombelor planate (muniții ghidate care planează spre țintă după lansare), notează aceeași sursă.
Totuși, un expert militar citat de Reuters avertizează că, deși Gripen este potrivit pentru operațiuni dispersate, nu va aduce „lufthoheit” (supremație aeriană) completă. Rețeaua rusă de apărare antiaeriană la sol rămâne un obstacol major, iar lipsa tehnologiei „stealth” (camuflare radar) și încărcătura de armament mai redusă față de alte platforme sunt menționate ca limitări.
Dincolo de performanțe, rămâne o variabilă operațională și industrială: producția. Saab trebuie să onoreze comenzi existente și lucrează la extinderea capacităților de fabricație, potrivit articolului. Directorul general Micael Johansson a indicat că, în timp, ar putea apărea și o cooperare cu Ucraina pentru reparații, revizii și piese de schimb — un element care ar putea reduce timpii de indisponibilitate și dependența de lanțuri logistice externe.
Președintele Volodîmîr Zelenski a descris acordul drept un moment important pentru Ucraina, iar planurile pe termen lung ar viza chiar până la 150 de aparate, pe baza unei declarații de intenție anterioare, conform Reuters.
Recomandate
Ucraina spune că este aproape de un scut antirachetă propriu , o mișcare care ar putea reduce pe termen mediu dependența de sistemele occidentale și presiunea asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Agerpres , care citează dpa. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina face progrese în dezvoltarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care țara se confruntă cu atacuri aeriene zilnice din partea Rusiei. Mesajul a fost publicat pe Telegram după o întâlnire cu experți din domeniul apărării și securității. „Pot să confirm că producătorii noștri de arme au ajuns deja la standardele cerute.” Zelenski a indicat că autoritățile de la Kiev se așteaptă la „rezultatele dorite” în intervalul 2026–2027. Alternativă la Patriot, dar vulnerabilitate pe termen scurt Kievul urmărește ca sistemul emergent FREYJA să devină o alternativă „eficientă din punctul de vedere al costurilor” și cu „performanțe ridicate” la sistemul american Patriot, livrat Ucrainei de SUA și de alte state NATO după invazia rusă din 2022. Totuși, Ucraina rămâne „foarte vulnerabilă” din cauza unei crize de interceptoare, iar Zelenski le-a cerut în mod repetat aliaților să trimită rachete interceptoare din propriile stocuri până când sistemul ucrainean va fi operațional. [...]
SUA mențin pe agendă o posibilă producție de interceptoare Patriot pentru Ucraina , deși președintele Donald Trump și-a exprimat recent rezervele față de un astfel de acord, potrivit Agerpres , care citează patru surse familiarizate cu discuțiile. Miza este una operațională: Kievul caută urgent rachete PAC-3, printre puținele capabile să intercepteze rachete balistice, într-un context în care Ucraina susține că a rămas fără interceptoare Patriot. Discuțiile vizează inclusiv varianta ca Ucraina să producă unele componente, iar asamblarea finală să aibă loc în altă parte a Europei. O opțiune menționată de surse este trimiterea componentelor în Germania pentru asamblare finală. Contextul politic rămâne însă volatil. Luna trecută, Trump i-a spus lui Volodimir Zelenski, la o întâlnire la Ankara, că SUA ar urma să acorde o licență pentru fabricarea rachetelor PAC-3, dar săptămâna trecută a declarat presei că SUA nu au fost de acord să permită Ucrainei să construiască rachete Patriot și că Washingtonul trebuie să fie „foarte atent” când permite altora să le producă. Potrivit a două surse, schimbarea de ton a venit după o întâlnire „dificilă” cu Zelenski la Casa Albă. Ce opțiuni sunt analizate Potrivit celor patru surse citate, pe masă sunt mai multe variante, între care: fabricarea de componente Patriot în Ucraina și asamblarea lor în Germania; includerea Ucrainei într-un program americano-european existent pentru interceptoare Patriot; permisiunea ca Ucraina să construiască o versiune mai ieftină a PAC-3. Emisarul Washingtonului la NATO, Matthew Whitaker , conduce eforturile de a ajunge la un acord și a fost la Kiev luna trecută pentru discuții cu oficiali ucraineni și directori din industria de armament. Una dintre surse a precizat că „nu a fost dat niciun ordin de oprire a discuțiilor”. Casa Albă a refuzat să comenteze. Limitarea-cheie: livrările nu ar veni rapid Chiar dacă se ajunge la un acord, Ucraina nu ar începe să primească rachete noi mai devreme de un an, potrivit sursei. Pentru nevoile imediate, Kievul îndeamnă aliații să transfere o parte din propriile stocuri. În paralel, fosta ambasadoare a Ucrainei în SUA, Olga Stefanișîna, a declarat că Kievul explorează achiziții pe termen lung de PAC-3 și un schimb de livrări cu alte țări pentru a primi rachete mai devreme; ea a mai spus că Lockheed Martin este implicată și ar urma să trimită o echipă în Ucraina. Compania nu a răspuns solicitărilor de comentarii, conform materialului. Pe fundal, oficiali americani citați indică faptul că licențierea producției de arme americane în Europa este discutată activ din 2022, dar avertizează că deschiderea de noi linii de producție nu este simplă, iar producția începe de obicei la trei până la șapte ani după semnarea unui acord de licență. Totodată, stocurile globale de rachete de ultimă generație ar fi scăzut după războiul din Iran, iar interceptoare Patriot destinate Ucrainei ar fi fost redirecționate către armata americană și aliații SUA din Golf, potrivit sursei. [...]
Fire Point vrea să coboare costul interceptării rachetelor balistice sub pragul de 1 milion de euro pe unitate , mizând pe integrarea rapidă a tehnologiilor europene într-un nou sistem antirachetă, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu penurii globale de interceptori Patriot. Potrivit The Jerusalem Post , compania ucraineană a semnat acorduri cu peste o duzină de firme europene pentru proiectul Freyja și a intrat în etapa de integrare a componentelor. Ținta declarată este un interceptor balistic sub 1 milion de euro (aprox. 5,1 milioane lei) pe rachetă, „un sfert până la o șesime” din costul unui interceptor Patriot, a spus CEO-ul Fire Point, Iryna Terekh, într-o declarație pentru Reuters preluată de publicație. Miza economică este directă: un cost mai mic pe interceptare ar putea permite Ucrainei să susțină apărarea antirachetă cu volume mai mari, într-un context în care livrările sunt constrânse de stocuri și de cererea globală. Integrarea europeană: radare, ghidaj și comandă-control Fire Point afirmă că are „aproape totul agreat”, cu 13 parteneri industriali deja alăturați, și că lucrează la asamblarea finală a sistemului, inclusiv conectarea interceptorului cu radare de supraveghere, radare de urmărire și sistemul de ghidaj (seeker – senzorul care „vede” ținta în faza finală). Proiectul Freyja a fost lansat oficial la Paris luna trecută, ca inițiativă pan-europeană cu 10 guverne și 12 companii de apărare, între care Eurosam, Leonardo și SAAB, conform informațiilor din articol. Pe partea de integrare operațională: Fire Point furnizează interceptorul FP7.X, o versiune mai rapidă a rachetei sale balistice FP7. Kongsberg (Norvegia) lucrează la centrul de comandă care integrează sistemele; compania nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, potrivit materialului. Presa de specialitate a relatat că Diehl Defence (Germania) ar urma să furnizeze sistemul de ghidaj; un purtător de cuvânt Diehl a confirmat discuțiile, fără detalii, iar Terekh a refuzat să comenteze. Calendar și condiția „produsului minim viabil” Obiectivul Fire Point este o primă interceptare reușită până la mijlocul lui 2027. Terekh a mai spus că au avut loc cel puțin cinci teste ale interceptorului. Finanțarea cercetării și dezvoltării ar urma să fie asigurată de companiile participante până la atingerea unui „produs minim viabil” (MVP), definit de Fire Point ca o interceptare reușită a unei rachete balistice. În configurația estimată, lansatorul ar urma să aibă între patru și șase interceptori. În analiza citată, expertul Fabian Hoffmann (Norwegian Institute for Defence Studies) arată că, pentru a menține probabilitatea ca șase interceptori consecutivi să rateze sub 5% (standard de industrie), fiecare interceptor ar trebui să aibă o probabilitate de lovire de circa 40%. El notează că un cost de 1 milion de euro pe interceptor ar fi „impresionant” și „foarte ieftin”, dacă poate fi atins în practică. Arhitectură „deschisă” și extinderea rețelei de furnizori Proiectul ar urma să folosească o arhitectură „open-source” (în sensul de arhitectură deschisă, care permite înlocuirea componentelor), astfel încât diferite opțiuni să poată fi schimbate între ele – de exemplu, un radar Weibel în locul unuia produs de Saab, potrivit unor oficiali ucraineni citați. Numărul partenerilor industriali ar putea crește spre 20, ceea ce, potrivit CEO-ului, ar mări capacitatea de producție. Fire Point spune că discută și cu producători ucraineni de rachete deținuți de stat, fără a-i numi. Context: presiunea pe Patriot și expunerea Ucrainei Ucraina se bazează în prezent pe sistemul american Patriot pentru a doborî rachete balistice, însă penuria globală de interceptori – agravată, potrivit articolului, de războiul din Iran – a crescut vulnerabilitatea apărării antiaeriene. În acest cadru, Freyja este prezentat ca o încercare de a comprima un program care, „de obicei, durează 20 sau 30 de ani”, într-un interval de câțiva ani, cu accent pe cost și pe scalare industrială. [...]
Negocierile pentru co-producția rachetelor Patriot rămân fără rezultat concret , iar prioritatea Washingtonului este accelerarea livrărilor de apărare antiaeriană către Ucraina înainte de iarnă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ambasadorului SUA la NATO, Matthew Whitaker . Whitaker a spus, într-un interviu la Fox Business (3 august), că nu există încă un acord care să permită Ucrainei să producă pe plan intern interceptori Patriot (PAC-3). El a invocat regimul strict de control la export pentru această tehnologie și faptul că, în prezent, producția este permisă doar producătorilor americani. Totuși, oficialul american a indicat că sunt discutate opțiuni de co-producție cu parteneri ucraineni și europeni, pentru a crește capacitatea industrială și a sprijini apărarea Ucrainei și a Europei. A precizat că SUA „lucrează la unele dintre aceste acorduri”, dar că nu are „nimic de anunțat” în acest moment. Miza operațională: iarna vine înaintea unui acord industrial Mesajul central al lui Whitaker este că un acord de producție pe termen lung nu poate livra efecte în timp util pentru sezonul rece. În schimb, „cel mai important” este ca sistemele și muniția de apărare antiaeriană necesare Ucrainei „să fie mutate cât mai repede posibil”, fie din stocurile aliaților care au rachete în plus, fie prin creșterea producției în fabricile americane. Context politic: Trump a nuanțat promisiunea privind licențierea Articolul amintește că președintele SUA, Donald Trump, a avansat inițial ideea acordării unui drept de producție pentru Ucraina la summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie), după o întâlnire cu Volodîmîr Zelenski. Ulterior, după o nouă întâlnire la Casa Albă (28 iulie), a urmat o temperare a poziției: la o ședință de Cabinet la Camp David (31 iulie), Trump a spus că „nu s-a ajuns la un acord”, invocând dificultatea de a ceda o astfel de tehnologie și riscul ca beneficiarii „să se întoarcă într-o zi împotriva ta”. Presiunea din teren: stocuri epuizate și atacuri cu rachete balistice Kyiv Post notează că interceptorii PAC-3 sunt descriși ca fiind singura armă capabilă să intercepteze racheta balistică rusească Iskander-M . În cel mai recent atac menționat (1 august), apărarea aeriană ucraineană ar fi interceptat doar una din 27 de rachete balistice lansate asupra Kyivului, într-un atac care a inclus și opt rachete de croazieră și 185 de drone. Bilanțul indicat: cel puțin nouă morți și 30 de răniți. Potrivit lui Zelenski, eșecul interceptării restului rachetelor balistice a fost legat direct de epuizarea stocurilor, iar deficitul ar încuraja noi lovituri rusești. În acest context, discuția despre co-producție rămâne relevantă strategic, dar nu rezolvă problema imediată a livrărilor și a muniției disponibile înainte de iarnă. [...]
Pentagonul a semnat un contract de până la 500 milioane dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru extinderea rapidă a sistemelor antidrone SkyValor , într-un acord pe trei ani care poate accelera achizițiile și trecerea la producție de serie, potrivit TechRadar . Contractul a fost acordat companiei CACI și susține achiziții prin Joint Interagency Task Force 401 (JIATF-401), structură a Pentagonului care gestionează operațiunile zilnice de contracarare a dronelor și activitățile de achiziții aferente la nivelul „forței întrunite” (structuri comune ale mai multor categorii de forțe). Ce cumpără Pentagonul și cum ar urma să fie folosit Acordul permite JIATF-401 să cumpere sisteme suplimentare SkyValor, inclusiv două configurații menționate în material: CORIAN , o variantă pentru amplasamente fixe; BEAM (Backpackable Electronic Attack Module) , un modul portabil care combină detecția pe radiofrecvență cu capabilități de „atac electronic” (adică bruiaj/perturbare a legăturilor folosite de drone). TechRadar notează că SkyValor este proiectat să detecteze, monitorizeze, identifice și să „învingă” (neutralizeze) drone neautorizate, oferind un strat suplimentar de protecție înainte ca sisteme antidrone mai mari să fie disponibile. De ce contează: trecerea la producție de serie și extinderea achizițiilor Decizia vine pe fondul creșterii utilizării dronelor mici și ieftine și al nevoii de metode mai rapide de detectare, urmărire și oprire a acestora înainte să amenințe personalul sau infrastructura critică. Potrivit CACI, evaluările operaționale reușite au „deblocat” intrarea SkyValor în producție la ritm complet (full-rate production) în cadrul noului acord de achiziții. În testele de la Marine Corps Air Station Yuma , sistemul ar fi detectat și neutralizat mai multe drone mici dincolo de raza vizuală. Ce rămâne neclar Acordul nu precizează câte sisteme SkyValor ar urma să fie cumpărate în cei trei ani și nici prioritățile de desfășurare . Deși testarea a susținut decizia de achiziție, eficiența în operațiuni va depinde de performanța sistemelor în fața unor amenințări cu drone tot mai sofisticate, mai notează publicația. (Materialul este atribuit și de TechRadar către The DroneFront, fără ca această trimitere să adauge detalii contractuale noi.) [...]
Explozia unei drone lângă gazoductul Trans-Balkan ridică miza pentru securitatea infrastructurii energetice din regiune , în condițiile în care incidentul s-a produs la circa un kilometru de o stație de comprimare a gazelor, iar autoritățile române și bulgare au transmis că aparatul nu a fost detectat de radare, potrivit Economedia . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, într-o actualizare publicată în jurul orei 15:00, că „sistemele de supraveghere radar ale MApN nu au detectat niciun vehicul aerian care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria” în legătură cu explozia produsă pe teritoriul Bulgariei pe 8 august, în jurul orei 08:20, în proximitatea frontierei cu România. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru infrastructura de gaze În varianta inițială a informației, premierul bulgar Rumen Radev a declarat, după o reuniune a Consiliului de Securitate din cadrul Consiliului de Miniștri, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord la ora 08:10 și a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar. Incidentul a avut loc lângă fostul punct de trecere a frontierei Kardam, între Bulgaria și România, și la circa un kilometru de stația de comprimare a gazelor de pe traseul gazoductului Trans-Balkan. Potrivit autorităților bulgare, drona s-a prăbușit într-un lan de floarea-soarelui, zona a fost securizată, iar la fața locului au fost trimise echipe ale Poliției de Frontieră, Poliției Naționale și Ministerului Apărării. Nu au fost raportate victime sau pagube la infrastructură. Detectare dificilă și reacții operaționale la frontieră Radev a susținut că drona nu a fost detectată nici în spațiul aerian românesc, nici în cel bulgar și că nu au existat informații nici de la Centrul Combinat de Operațiuni Aeriene de la Torrejon (Spania), care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. În același timp, MApN afirmă că nu a înregistrat „evoluții ale unor ținte aeriene” care să indice o traiectorie prin spațiul aerian național către Bulgaria. În urma incidentului, Bulgaria va redistribui personalul Poliției de Frontieră și echipamentele pentru detectarea și contracararea dronelor de la frontiera cu Turcia la frontiera cu România, conform declarațiilor premierului bulgar. Ce se știe despre dronă și ce urmează Autoritățile bulgare spun că tipul dronei nu poate fi stabilit deocamdată, aparatul fiind grav avariat în urma exploziei. Radev a afirmat că există imagini fotografice și că „nu este o dronă de jucărie, este o dronă mai mare”, adăugând că nu se poate stabili în acest moment dacă a fost un atac deliberat sau dacă drona transporta ceva, deși ar fi avut la bord o cantitate considerabilă de material exploziv. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că explozia și coloana de fum observată după impact sugerează transportul unei cantități importante de explozibil, iar ancheta asupra resturilor recuperate continuă. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat cui aparținea drona și nici care era ținta acesteia. La începutul săptămânii viitoare este așteptată o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic , unde, potrivit premierului bulgar, Bulgaria va ridica problema dronei care a explodat pe teritoriul său, în contextul unor incidente recente cu drone în regiune. [...]
