Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România, într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice.
Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența.
„Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.”
Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO.
În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2, care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice.
Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene.
Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene.
Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor.
Recomandate
România va transmite către NATO și UE concluziile anchetelor după două incursiuni cu drone pe teritoriul național, într-un interval de 48 de ore, pe care autoritățile le tratează ca pe un „tipar”, nu ca pe incidente izolate, potrivit HotNews . Șefa interimară a diplomației române, Oana Țoiu , a declarat sâmbătă, după doborârea unei drone în Deltă, că rezultatele investigațiilor privind cele două episoade de intruziune ale unor aparate aeriene fără pilot vor fi comunicate aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană. Contextul declarației este doborârea celei de-a doua drone de către același pilot român aflat la manșa unui avion de vânătoare F-16 , sâmbătă dimineață, la aproximativ 10 kilometri de localitatea Sfântu Gheorghe, la mai puțin de 24 de ore după doborârea primului aparat în Buzău. Țoiu a mai spus că anchetatorii au ajuns la concluzia că vehiculul aerian fără pilot este de tip Shahed. Într-un mesaj publicat în limba engleză pe X, ea a precizat că Parchetul General a confirmat că drona doborâtă în apropierea localității Padina era de tip Shahed, același tip folosit de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. În același mesaj, ministrul interimar a sugerat că încălcarea spațiului aerian românesc ar fi fost premeditată și a indicat liniile de răspuns ale autorităților. „Două incursiuni în 48 de ore nu sunt o întâmplare, ci reprezintă un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este consecvența: detectarea, interceptarea, protecția cetățenilor noștri și transparență deplină față de aliații noștri.” Ea a mulțumit piloților și Forțelor Armate Române și a transmis că „granițele României nu sunt negociabile”, adăugând că România va împărtăși concluziile ambelor anchete cu aliații și partenerii din UE. [...]
Serviciile britanice de informații anticipează o posibilă testare a coeziunii NATO în lunile următoare , pe fondul evaluării de către Moscova a reacției Alianței și a noului guvern de la Londra, potrivit Adevărul . Miza, din perspectiva securității europene, este riscul unei provocări calibrate care să forțeze un răspuns rapid și unitar al statelor membre. Evaluarea citată indică faptul că Vladimir Putin ar putea încerca să profite de vulnerabilități politice asociate schimbării conducerii în Regatul Unit și de contextul internațional, inclusiv de percepția că președintele american Donald Trump este concentrat pe tensiunile cu Iranul. În același timp, sursele invocă semnale privind tensiuni în conducerea Ucrainei și faptul că evoluția războiului ar putea influența calculele Kremlinului, în condițiile în care, fără o schimbare de ritm pe front, poziția Rusiei „riscă să se deterioreze”. Indicii operaționale urmărite de autoritățile britanice În plan practic, autoritățile britanice monitorizează activitatea flotei comerciale ruse care transportă petrol în pofida sancțiunilor occidentale. Publicația menționează că, după interceptarea unui petrolier de către comando-uri ale Royal Marines în Canalul Mânecii luna trecută, unele nave și-ar fi modificat traseul, ocolind spre Atlantic pe la nordul Insulelor Shetland. Totodată, este relatat un incident în care o fregată rusă ar fi desfășurat exerciții de artilerie cu muniție reală în apropierea coastelor sud-vestice ale Marii Britanii, episod care a atras atenția autorităților britanice. Contextul mai larg: riscuri dinspre Iran și măsuri de protecție Avertismentele privind Rusia sunt plasate într-un tablou de securitate mai amplu, care include și amenințări formulate de Iran la adresa bazelor militare britanice folosite de forțele americane. Potrivit The Mail on Sunday (citat de Adevărul), serviciile secrete britanice au intensificat măsurile de protecție a bazei aeriene RAF Fairford , utilizată de aviația SUA. În același context, sunt menționate preocupări legate de vulnerabilitatea Regatului Unit la eventuale atacuri cu rachete balistice. Analistul militar Tim Ripley, citat de publicație, afirmă că anumite tipuri de rachete iraniene ar avea raza necesară pentru a lovi ținte pe teritoriul britanic. Poziția Londrei: descurajare și angajament față de aliați Ministerul britanic al Apărării a transmis că forțele armate sunt pregătite permanent să răspundă amenințărilor aeriene și cu rachete. Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat că Guvernul își menține angajamentul față de apărarea aliaților și descurajarea oricărei agresiuni: „Rusia nu ar trebui să aibă niciun dubiu în privința hotărârii acestui guvern și a prim-ministrului de a se opune agresiunii ruse, atât în Ucraina, cât și împotriva Regatului Unit sau a aliaților noștri. Investițiile recente în programul avioanelor de luptă și în alte tehnologii de apărare demonstrează angajamentul nostru pentru consolidarea capacității de descurajare”, a declarat acesta. [...]
Doborârea celei de-a treia drone rusești în trei zile a activat lanțul de comandă NATO în misiunea de Poliție Aeriană , iar Alianța confirmă că intervenția României a fost executată cu un F-16 care „opera sub comanda NATO”, potrivit Adevărul . Mesajul vine pe fondul repetării incidentelor la granița estică și pune accent pe capacitatea de reacție permanentă a Alianței la amenințări aeriene. NATO a transmis duminică, 26 iulie, că verificările privind incidentul continuă și că structurile aliate sunt în contact cu autoritățile române. Confirmarea că aeronava românească se afla în lanțul de comandă NATO, în cadrul misiunii de Poliție Aeriană, este elementul operațional central al reacției Alianței. „Putem confirma că un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă în spațiul aerian al României. Aeronava opera sub comanda NATO.” „NATO este pregătită și capabilă să reacționeze, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, la orice potențială amenințare aeriană, pentru a apăra teritoriul Alianței și a proteja cetățenii noștri.” Ce s-a întâmplat și unde Potrivit Ministerului Apărării Naționale , drona a fost doborâtă duminică la ora 10:13, după ce a intrat neautorizat în spațiul aerian românesc. Intervenția a avut loc în zona Sulina–Chilia , la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina, în apropierea apelor teritoriale ale României. Incidentul de duminică dimineață a fost al treilea în mai puțin de 48 de ore, în contextul unei serii de pătrunderi ale dronelor rusești în spațiul aerian românesc. Dimensiunea fenomenului, în datele MApN Datele citate de publicație din informările Ministerului Apărării Naționale indică o creștere a frecvenței incidentelor: de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei: 33 pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian al României; aproximativ 50 de situații în care fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul național; în 2026 : 18 încălcări ale spațiului aerian cu drone; în 2026 : trei drone au fost doborâte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române. În acest cadru, mesajul NATO fixează miza operațională: incidentul nu este tratat ca un episod izolat, iar reacția este integrată în mecanismele de apărare aeriană ale Alianței, cu investigații încă în desfășurare și coordonare directă cu autoritățile române. [...]
Italia a suplimentat prezența militară în România după incidentul de la Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc de locuințe, iar două aeronave italiene au fost implicate ulterior în urmărirea dronei, potrivit Agerpres . Mesajul vine de la ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu , care pune accentul pe trecerea de la solidaritate declarativă la decizii operaționale în cadrul NATO. Într-o postare pe Facebook, Țoiu afirmă că răspunsul diplomatic și militar al României după explozia dronei a avut „o componentă internațională puternică”, iar Italia a fost „unul dintre primii aliați puternici” ai acestui efort. Oficialul susține că, deși declarațiile publice ale aliaților au greutate, nu sunt întotdeauna ușor de tradus imediat în beneficii directe pentru cetățeni, spre deosebire de măsurile concrete, precum suplimentarea prezenței militare. Ce înseamnă suplimentarea prezenței italiene Țoiu reamintește că, în iunie, a sosit în România un detașament italian format din 180 de militari (piloți și personal tehnic) și patru aeronave Eurofighter Typhoon . De atunci, aceștia execută împreună cu Forțele Aeriene Române misiuni de poliție aeriană sub comandă NATO. Potrivit ministrului interimar, două dintre avioanele italiene „au urmărit ieri drona”, un element pe care îl leagă de consolidarea interoperabilității (capacitatea forțelor aliate de a opera împreună, cu proceduri și coordonare compatibile) între aviația română și cea aliată. Mesaj diplomatic și pașii următori Țoiu mai spune că i-a mulțumit ministrului de Externe al Italiei, Antonio Tajani, iar acesta ar fi exprimat continuarea prezenței pe flancul estic și sprijinul pentru România. În paralel, MAE ar urma să găzduiască în toamnă, împreună cu Secretariatul General al Inițiativei Central Europene din Italia, o conferință ministerială a țărilor membre, pe agenda căreia se află și componenta de apărare comună prin combaterea dezinformării. În acest context, Țoiu afirmă că Ministerul Apărării Naționale a fost implicat „pe baricade” și în combaterea dezinformărilor care însoțesc fiecare incident. [...]
Mesajul de la Bruxelles ridică miza operațională a apărării aeriene pe flancul estic , după ce România a doborât două drone în 24 de ore, iar președintele Consiliului European a legat explicit securitatea națională de cea a Uniunii, potrivit HotNews . Antonio Costa a transmis sâmbătă, într-o postare pe X, că pentru a doua oară în ultimele 24 de ore spațiul aerian al României a fost încălcat de incursiuni cu drone. Oficialul european a spus că UE este „pe deplin solidară cu România și cu cetățenii săi” și a felicitat autoritățile române pentru reacția „rapidă și eficientă”. „Securitatea României este securitatea Europei. Vom continua să consolidăm securitatea, reziliența și capacitatea de descurajare a Uniunii Europene, inclusiv de-a lungul frontierei sale estice.” Cele două incidente, în 24 de ore În dimineața de sâmbătă, o dronă care a pătruns în spațiul aerian național a fost doborâtă de militarii români la 10 kilometri de localitatea Sfântu Gheorghe, al doilea incident de acest tip în 24 de ore. Incidentul anterior a avut loc vineri: autoritățile au spus că drona era de tip Shahed (Geran-2 în denumirea rusească) și a fost doborâtă de forțele aeriene în județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. De ce contează: trecerea de la monitorizare la interceptare HotNews notează că, până vineri, niciuna dintre dronele care au intrat în spațiul aerian românesc nu fusese doborâtă. În schimb, militarii români mai realizaseră o astfel de intervenție în mai, într-o misiune de poliție aeriană în Estonia. În acest context, mesajul șefului Consiliului European indică faptul că astfel de incidente nu mai sunt tratate doar ca episoade punctuale, ci ca parte a unei presiuni de securitate pe frontiera estică, cu implicații directe pentru postura de descurajare a UE. [...]
Incidentele cu drone la granița de est riscă să devină o „normalitate”, iar miza pentru România nu mai este doar interceptarea, ci capacitatea de a gestiona o presiune permanentă asupra apărării aeriene și a infrastructurii logistice de la Dunăre , potrivit unei analize din Adevărul . România a înregistrat o premieră militară: un F-16 al Forțelor Aeriene Române a doborât o dronă care pătrunsese în spațiul aerian național, după ce aparatul fără pilot ar fi intrat pe direcția Sulina–Brăila–Fetești și a fost distrus deasupra unui câmp dintre Padina și Pogoanele. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale, însă incidentul a generat alerte RO-Alert și o serie de întrebări legate de proceduri, capabilități și comunicare publică. În același text este menționată și o posibilă a doua interceptare, într-un interval scurt: la ora 8.30, „singurele informații disponibile” indicau că o nouă dronă ar fi fost doborâtă la aproximativ 10 kilometri vest de Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, informație atribuită Administrației Prezidențiale. Tipul dronei, proveniența, traseul și eventuala încărcătură nu erau confirmate la momentul redactării, iar Ministerul Apărării nu publicase încă un comunicat propriu, notează analiza. De ce contează: apărarea anti-dronă și „golurile” de informație Dincolo de succesul tactic, analiza pune accent pe întrebarea operațională: dacă România are deja sistemul american anti-dronă Merops (bazat pe senzori și drone interceptoare Surveyor asistate de inteligență artificială), declarat testat și operațional de Ministerul Apărării la 24 iunie 2026, de ce a fost nevoie de un avion de luptă și de o rachetă aer-aer pentru distrugerea dronei. Textul enumeră explicit informațiile pe care MApN nu le-a precizat despre Merops, deși sistemul este descris ca fiind mobil: câte sisteme au fost livrate; unde sunt amplasate; ce zonă acoperă fiecare; dacă sunt desfășurate permanent sau mutate în funcție de amenințare; dacă erau dislocate pe direcția Sulina–Brăila–Fetești în momentul incursiunii. Sunt avansate câteva explicații posibile (fără confirmare oficială): sistemul nu era desfășurat pe direcția de pătrundere, nu acoperă încă întreg teritoriul sau comanda a considerat mai rapidă folosirea patrulelor aeriene aflate deja în misiune (F-16 românești și Eurofighter italiene). NATO, interceptarea și traseul: întrebările rămase deschise Analiza mai indică patru zone de „tăcere” instituțională, cu implicații pentru modul în care România își gestionează postura de securitate pe flancul estic: Relația cu NATO : spre deosebire de Polonia (care a cerut consultări pe Articolul 4 în septembrie 2025 după incursiuni masive ale dronelor rusești) sau Estonia (după încălcări ale spațiului aerian), România nu a anunțat public intenția de a solicita consultări în cadrul Alianței, deși este vorba despre prima țintă distrusă efectiv de Forțele Aeriene Române de la începutul războiului din Ucraina. Eficiența interceptării în cadrul mecanismului aliat : generalul de brigadă Gheorghe Maxim a confirmat că două Eurofighter italiene aflate în misiune de Poliție Aeriană Întărită la Baza Mihail Kogălniceanu au încercat primele să angajeze ținta; o rachetă a fost lansată, dar nu și-a atins ținta. Interceptarea finală a fost realizată de un F-16 românesc de la Baza 86 Fetești. Traseul dronei și ipoteza testării reacției : generalul Maxim a refuzat să speculeze dacă drona și-a urmat ruta programată sau zbura fără control (de exemplu, după bruiaj). Analiza notează că lipsa unei explicații timpurii privind un zbor „haotic” lasă deschisă și ipoteza că drona ar fi urmat intenționat un culoar dincolo de Delta Dunării, pentru a testa timpul de reacție și apropierea de infrastructură critică; generalul Maxim a respins explicit ideea că Baza 86 Fetești ar fi fost ținta. Contextul instituțional : Ministerul Apărării funcționează fără ministru titular, cu Radu Miruță interimar, iar textul menționează vulnerabilități precum funcții de conducere neocupate în zona informațiilor militare, controverse privind programul SAFE și contractul Piranha 5 cu General Dynamics European Land Systems (GDELS), precum și lacune legislative și procedurale privind detectarea, interceptarea și neutralizarea dronelor pe teritoriul național. Dunărea, coridor logistic și risc de securitate Miza se mută însă dincolo de incidentul punctual: analiza susține că Rusia își intensifică presiunea asupra infrastructurii portuare ucrainene, iar Dunărea devine un coridor logistic central al războiului. În acest context, sunt menționate mai multe evoluții cu impact economic și de securitate: între 7 și 21 iulie, Rusia ar fi desfășurat una dintre cele mai intense campanii împotriva infrastructurii maritime ucrainene, cu „cel puțin 23 de lovituri” și „17 atacuri directe asupra navelor comerciale”, ceea ce ar fi redus traficul prin porturile din zona Odesa; operatori mari, precum Maersk, și-ar fi suspendat activitatea, iar o parte din fluxuri ar fi fost redirecționate către Constanța; pe 24 iulie, „aproximativ cincisprezece” drone Shahed ar fi lovit infrastructura portului Reni. În logica descrisă de autor, dacă Odesa nu mai poate funcționa la capacitate normală, Rusia ar încerca să blocheze și ultima rută rămasă deschisă pentru exporturile ucrainene, iar asta crește riscul ca drone, fragmente sau muniții să ajungă pe teritoriul României, mai ales în condițiile în care Reni și Ismail sunt la câteva sute de metri de graniță. Concluzia analizei este că România a demonstrat capacitatea de a doborî o dronă, dar provocarea imediată ține de pregătirea pentru repetarea incidentelor și de transmiterea unei strategii coerente – inclusiv prin comunicare – într-un context în care Dunărea capătă rol de linie logistică și, implicit, de zonă de presiune militară. [...]
