Știri
Știri din categoria Apărare

Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România, într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice.
Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența.
„Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.”
Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO.
În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2, care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice.
Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene.
Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene.
Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor.
Recomandate

România va primi întăriri NATO după incidentul cu drona rusească de la Galați , un semnal operațional că Alianța își ajustează rapid postura pe flancul estic, potrivit Știrile Pro TV . Spania urmează să trimită două elicoptere HN90, iar Italia va suplimenta contingentul militar deja prezent în România cu încă 100 de soldați, conform unor surse din Administrația Prezidențială citate de publicație. Măsurile vin după incidentul de săptămâna trecută din județul Galați, unde o dronă kamikaze de fabricație rusească a explodat pe teritoriul României. Președintele Nicușor Dan a declarat duminică faptul că drona prăbușită este „fără dubiu” de proveniență rusească și a publicat imagini cu fragmentele aparatului și inscripțiile identificate pe componentele recuperate. „Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească. Aceasta este concluzia fără dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice”, a transmis Nicușor Dan. Potrivit șefului statului, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele sunt similare „până la identitate” cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și atribuite Federației Ruse. Confirmarea MApN și pașii următori către NATO și UE Ministerul Apărării Naționale a confirmat ulterior că este vorba despre o dronă kamikaze cu încărcătură explozivă de tip High-Explosive, de aproximativ 30 de kilograme, care a detonat la impact. MApN a mai indicat că probele recuperate sunt identice cu cele descoperite anterior la Ceatalchioi, Grindu, Luncavița și în alte zone din apropierea graniței cu Ucraina. „România nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”, a avertizat președintele. Raportul tehnic realizat de autoritățile române urmează să fie transmis structurilor specializate ale NATO și Uniunii Europene, potrivit informațiilor din articol. Miza operațională: capabilități, nu doar efective În paralel, Administrația Prezidențială încearcă să consolideze relația strategică dintre România și Statele Unite, inclusiv prin creșterea capabilităților militare americane dislocate pe teritoriul românesc, conform surselor citate. În acest context, accentul ar urma să se mute de la o „strong presence” la o „smart presence” (o prezență mai adaptată nevoilor, prin capabilități), nu doar la numărul de militari. Știrile Pro TV mai notează că România a semnat un contract de consultanță strategică cu firma americană Eversheds Sutherland , acord înregistrat pe 28 mai la Departamentul de Justiție al SUA, iar printre obiectivele asumate se află și consolidarea prezenței militare americane în România. Detaliile discuțiilor sunt prezentate ca fiind „în curs”, fără un calendar public în material. [...]

România duce securitatea la Marea Neagră pe agenda NATO , iar Consiliul Nord-Atlantic se reunește pe 10 iunie într-o sesiune dedicată, la solicitarea Bucureștiului, potrivit Digi24 . Pe ordinea de zi intră și incidentul de la Galați , unde o dronă rusească Geran-2 a explodat pe un bloc de locuințe, episod pe care autoritățile române vor să-l lege de riscurile pentru flancul estic al Alianței. Ce se discută pe 10 iunie și de ce contează Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic (NAC) este dedicată securității la Marea Neagră, într-un moment în care România încearcă să transforme preocupările regionale într-un subiect de decizie la nivel aliat. Potrivit CaleaEuropeană.ro, care citează surse aliate, solicitarea pentru această reuniune a fost transmisă înainte de incidentul de la Galați, pe fondul preocupărilor constante ale României privind securitatea regiunii. După explozia dronei, autoritățile române intenționează să aducă în discuție implicațiile directe ale episodului asupra securității flancului estic, ceea ce poate pune presiune pentru măsuri suplimentare de apărare și coordonare în zona Mării Negre. Ce cere România: capabilități suplimentare și întărirea apărării aeriene Conform sursei citate de Digi24, România a solicitat deja „capabilități suplimentare” din partea partenerilor NATO. În paralel, sunt în desfășurare consultări cu mai multe state care ar putea contribui la: consolidarea apărării aeriene pe teritoriul României; creșterea capacităților de combatere a dronelor. Publicația nu precizează ce state sunt vizate și nici ce tip de capabilități ar urma să fie dislocate sau în ce calendar. Concluzia tehnică invocată de autorități Președintele Nicușor Dan a declarat că raportul tehnic al autorităților române a stabilit „fără echivoc” că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească. Șeful statului a mai spus că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților din NATO și Uniunii Europene. [...]

Ucraina își mută apărarea antidrone spre soluții ieftine, produse în masă , într-o strategie care reduce presiunea pe rachetele sol-aer scumpe și schimbă modul în care se poartă războiul cu Rusia, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Euronews . În timp ce Rusia lovește cu zeci de rachete balistice – un tip de armă la care Ucraina rămâne vulnerabilă – Kievul a ajuns să compenseze dezavantajul numeric al Moscovei prin tehnologie, în special prin drone, atât în apărare, cât și în atac. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că, în primele trei luni din 2026, sistemele robotice terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului. Interceptori antidrone: cost mic, volum mare, economie de rachete Pe măsură ce Rusia s-a bazat tot mai mult pe drone de tip Shahed (proiectate de Iran și fabricate acum în Rusia), Ucraina a construit o apărare aeriană „multistratificată” împotriva dronelor, care combină echipe mobile de foc (inclusiv camionete cu mitraliere grele), mijloace de război electronic și interceptori dezvoltați intern. Potrivit Kievului, rata de interceptare a dronelor rusești este de aproximativ 90%. Ministerul Apărării din Ucraina afirmă că, din 7 ianuarie, unitățile armatei primesc peste 1.500 de drone specializate de interceptare anti-Shahed pe zi. Miza operațională este și economică: folosirea interceptorilor „conservă” rachetele sol-aer, considerate scumpe și disponibile în cantități limitate. În analiza citată sunt indicate și repere de cost: interceptori: 1.000–4.000 de euro; drone Shahed: 25.000–50.000 de euro; o rachetă Patriot: aproximativ 3,5 milioane de euro. Lovituri la distanță medie și presiune pe logistica Rusiei În paralel, Ucraina își extinde campania de lovituri la distanță medie (20–200 km de linia frontului), vizând depozite de muniție și combustibil și posturi de comandă, pentru a împinge forțele ruse mai departe de front și a complica logistica și comanda. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, descrie această abordare drept o „blocare logistică”, menită să împiedice operațiuni ofensive susținute. Zelenski a afirmat că numărul loviturilor la distanțe de peste 20 km a crescut „de două ori” față de martie și „de patru ori” față de februarie și că „vor fi și mai multe”, numind domeniul o prioritate. Atacuri adânci pe teritoriul Rusiei și efecte asupra infrastructurii petroliere Kievul a intensificat și loviturile de lungă distanță asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării între ianuarie și mai și că „aproape 40% din capacitatea primară de rafinare” a Rusiei era scoasă din funcțiune până în mai. În același context, el a spus că ținte aflate la peste 500 km de granița Ucrainei au fost lovite, în pofida apărării aeriene dense din jurul Moscovei. Vulnerabilitatea rămasă: apărarea antibalistică Deși Ucraina raportează o rată de interceptare a dronelor de circa 90% și a rachetelor de croazieră de până la 80%, analiza indică o „lacună evidentă”: lipsa unui sistem antibalistic suficient. Zelenski a spus că Patriot rămâne singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, dar că stocurile sunt insuficiente, invocând și contextul politicii Washingtonului. Într-un atac nocturn menționat în material, Rusia ar fi lansat 33 de rachete balistice asupra Ucrainei. Zelenski a cerut președintelui american Donald Trump o licență pentru a produce rachete de interceptare Patriot și a precizat că așteaptă un răspuns. [...]

România ar putea primi în câteva săptămâni sisteme anti-dronă de la aliați, dar operarea lor cere instruire , ceea ce împinge efectul real al măsurii dincolo de reacția „pe loc”, potrivit Digi24 . Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, spune că astfel de capabilități sunt cele mai eficiente în timp de pace și că România a cerut sprijin NATO pentru acoperirea unor puncte-cheie până la livrarea echipamentelor contractate. În evaluarea sa, pentru a înțelege traiectoria dronei prăbușite la Galați și dacă a fost deviată „cinetic” (prin lovire) sau „noncinetic” (prin mijloace electronice), ar fi necesar un schimb de informații cu Ucraina, care ar fi monitorizat la rândul ei incidentul și ar putea avea sisteme mai performante. Toma avertizează însă că o concluzie cu „100% certitudine” este puțin probabilă, chiar și după o analiză care poate dura zile sau săptămâni. De ce „în câteva săptămâni” nu înseamnă „imediat” Punctul operațional critic, potrivit fostului comandant NATO, este că primirea unui sistem anti-dronă nu rezolvă automat problema: personalul trebuie instruit pentru utilizare, iar acest proces durează. Toma dă ca exemplu sistemul Merops, pentru care pregătirea s-ar fi făcut în comun cu militari din Polonia, și estimează că, „în cel mai fericit caz”, instruirea durează câteva săptămâni. Soluția de termen scurt: dislocări temporare pentru zone vitale Pe termen scurt, Toma indică drept opțiune „la îndemână” solicitarea de sprijin NATO și, separat, sprijin american, prin dislocarea temporară a mai multor sisteme anti-dronă. Scopul ar fi protejarea unor puncte-cheie de la frontieră, nu neapărat acoperirea integrală a întregii lungimi. Context: achiziții în derulare și livrări în 2027 pentru sisteme de supraveghere În același material este menționat și un contract semnat de Ministerul Apărării Naționale cu Quantum Systems pentru furnizarea produsului „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30.700.000 euro fără TVA (aprox. 153 milioane lei), pentru 34 de sisteme Mini UAS clasa I și 15 kit-uri Scorpion. Conform contractului, livrarea celor 34 de sisteme este prevăzută pentru anul 2027, iar utilizarea lor este descrisă ca fiind pentru misiuni de supraveghere. Separat, Digi24 mai notează că România a semnat principalele contracte din cadrul programului european SAFE pentru modernizarea accelerată a Armatei, pachet care include și sisteme anti-dronă de ultimă generație, alături de alte categorii de echipamente. [...]

Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită , pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres , pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României. Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni. Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene. De ce contează operațional MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține: dezvoltarea capacității de reacție și descurajare; consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate. [...]

Ucraina își raționalizează apărarea aeriană pe fondul penuriei de interceptoare , după ce comandantul-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , a cerut folosirea „cât mai eficientă” a resurselor disponibile, în condițiile în care livrările de sisteme moderne și rachete rămân insuficiente, iar atacurile rusești se intensifică, potrivit Kyiv Post . Sîrski a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, după o vizită de lucru la Comandamentul Aerian Sud, unde a evaluat activitatea centrelor de comandă și a echipajelor de apărare aeriană responsabile de protejarea spațiului aerian ucrainean. El a spus că „utilizarea rațională” a resurselor, creșterea eficienței fiecărui element al apărării aeriene și obținerea de sisteme și muniții suplimentare de la parteneri rămân „critice”. Presiune operațională: porturi și infrastructură civilă în sud În sudul Ucrainei, Rusia continuă să vizeze infrastructura portuară, inclusiv terminale de cereale, facilități de logistică maritimă și alte obiective civile, a afirmat Sîrski. Miza, potrivit acestuia, este perturbarea coridorului maritim, afectarea economiei și crearea de riscuri suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre. „Inamicul urmărește să perturbe funcționarea coridorului maritim, să afecteze economia țării și să creeze amenințări suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.” Ce schimbă armata: comandă, detectare și unități mobile În cadrul vizitei, discuțiile au vizat sistemele de comandă și control, viteza de schimb de informații și coordonarea între diferite componente ale Forțelor de Apărare. Sîrski a indicat și direcții concrete de adaptare, pe măsură ce Rusia combină mai intens dronele de atac cu lovituri cu rachete: extinderea utilizării grupurilor mobile de foc; creșterea rolului unităților de apărare aeriană cu rază scurtă; dezvoltarea echipelor tactice de interceptare a dronelor; îmbunătățirea detectării țintelor aeriene; accelerarea introducerii unor tehnologii noi. Generalul a mai spus că a emis ordine pentru îmbunătățirea sistemelor de comandă ale apărării aeriene, extinderea capabilităților de detectare, creșterea utilizării unităților de interceptare și grăbirea implementării de tehnologii noi. Dimensiunea economică: apărarea aeriană ca „funcționare stabilă” a economiei Sîrski a legat explicit eficiența apărării aeriene de continuitatea economică și operațională a statului în război, menționând protejarea populației, funcționarea stabilă a economiei, a porturilor și a infrastructurii critice. „O apărare aeriană eficientă înseamnă protejarea oamenilor, asigurarea funcționării stabile a economiei, porturilor și infrastructurii critice și întărirea rezilienței statului în timpul războiului.” Context: Kievul cere mai multe sisteme Patriot și spune că poate plăti Mesajul vine în timp ce oficialii ucraineni continuă să ceară partenerilor occidentali sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Săptămâna trecută, ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișîna, a declarat că Kievul este pregătit să finanțeze sisteme Patriot și interceptoare suplimentare dacă Washingtonul acceptă să le furnizeze, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, citat de publicație. Ea a subliniat că interceptarea rachetelor balistice depinde de decizia guvernului american. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat, la rândul său, asupra deficitului tot mai mare de interceptoare pe măsură ce Rusia crește numărul loviturilor balistice asupra orașelor ucrainene și a spus că ritmul actual al livrărilor nu mai corespunde nivelului amenințării, făcând referire la lista NATO de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), mecanism folosit pentru finanțarea armamentului produs în SUA. [...]