Știri
Știri din categoria Apărare
O eventuală străpungere ucraineană ar depinde de „orbirea” locală a Rusiei cu drone și bruiaj, nu de o ofensivă pe tot frontul, potrivit unei analize preluate de Adevărul. Miza operațională este schimbarea modului de luptă: câștiguri rapide într-un sector îngust, prin combinarea informației în timp real, a războiului electronic și a mobilității.
După mai bine de trei ani de război, frontul rămâne dominat de linii defensive extinse și lupte de uzură, cu avansuri teritoriale limitate. În acest context, expertul militar Rob Lee, citat într-o analiză a revistei britanice The Economist, susține că armata ucraineană ar putea crea condițiile pentru o străpungere importantă a liniilor rusești „în următoarele luni”, inclusiv până la finalul anului.
Lee compară dinamica actuală cu ultimele etape ale Primului Război Mondial, când războiul de tranșee a fost depășit prin tactici noi și coordonare mai bună între arme. În interpretarea sa, echivalentul modern îl reprezintă integrarea dronelor, a sistemelor de bruiaj (război electronic) și a informațiilor obținute în timp real în planificarea și executarea operațiunilor.
Analistul indică faptul că succesul nu ar veni printr-o ofensivă de amploare pe întreg frontul, ci prin obținerea unor avantaje locale decisive, într-un sector ales și într-un moment oportun.
Scenariul descris presupune o succesiune de pași, cu accent pe degradarea capacității ruse de supraveghere și reacție:
În acest cadru, Lee estimează că o pătrundere rapidă la o adâncime de cinci până la zece kilometri în spatele liniilor rusești ar putea afecta sever logistica, comunicațiile și comanda.
„Dacă aceste elemente sunt combinate eficient, rezultatul poate fi un colaps rapid al apărării într-un sector limitat al frontului.”
Materialul subliniază că dronele au devenit instrumente centrale pentru recunoaștere, atac și coordonarea focului de artilerie, în timp ce ambele tabere investesc în sisteme de război electronic și în drone interceptoare. În această logică, avantajul ar urma să revină armatei care controlează mai eficient „spațiul aerian tactic” de deasupra liniei frontului.
În paralel cu ipoteza unei schimbări de dinamică în favoarea Kievului, sursa arată că Rusia continuă să preseze pe mai multe sectoare. La începutul anului, evaluări occidentale și ucrainene au avertizat asupra unor posibile operațiuni ofensive ruse în direcțiile Zaporojie, Kupiansk, Sloviansk sau Sumî, iar în unele scenarii a fost menționată inclusiv amenințarea la adresa regiunii Odesa.
Concluzia analistului este că următoarea schimbare majoră pe front ar depinde mai puțin de numărul de soldați sau de cantitatea de armament și mai mult de capacitatea de a combina informația, tehnologia și mobilitatea mai eficient decât adversarul.
Recomandate
Fostul șef al apărării britanice avertizează că economia Ucrainei slăbește și cere bani europeni suplimentari : amiralul Tony Radakin susține, într-o intervenție la Bruxelles, că deznodământul războiului depinde de capacitatea aliaților de a compensa rapid degradarea bazei economice a Kievului, potrivit Adevărul . Radakin, fost șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, afirmă că Ucraina „va câștiga acest război, iar Rusia îl va pierde”, invocând adaptarea accelerată a armatei ucrainene la condițiile de pe front, dezvoltarea producției de drone și intensificarea loviturilor asupra teritoriului rus. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Bruxelles, în cadrul evenimentului „Sprijină Ucraina – apără Europa ”, organizat de Biroul Forumului de Securitate de la Kiev în Uniunea Europeană. Potrivit Ukrinform.ua , Radakin a comentat inclusiv relatări de pe front prezentate de un militar ucrainean. De ce contează: „baza economică” a Ucrainei s-a slăbit în ultimele patru luni Punctul central al mesajului său este avertismentul economic: amiralul spune că, în ultimele patru luni, baza economică a Ucrainei „a slăbit considerabil”, ceea ce ar face necesar un sprijin mai consistent din partea aliaților. În această logică, Radakin cere ca statele europene să asigure resursele financiare pe care Kievul nu le poate obține singur și să își intensifice eforturile pentru susținerea apărării ucrainene. Argumentul militar: dronele și loviturile în adâncime schimbă ecuația Radakin susține că amploarea războiului cu drone și viteza de adaptare a Ucrainei au depășit așteptările multor observatori militari. În evaluarea sa, Ucraina și-a construit o capacitate „extraordinară” de a lovi Rusia și de a ține sub presiune armata rusă, rezultate pe care le pune pe seama efortului întregii țări și pe care spune că nu sunt pe deplin înțelese la nivel internațional. „Constrângere” pentru negocieri: presiunea asupra Moscovei, condiție pentru finalul războiului Radakin leagă încheierea conflictului de capacitatea aliaților de a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri, susținând că acest lucru nu poate fi obținut fără presiune asupra Moscovei. „Singura modalitate de a pune capăt acestui război este să-l constrângem pe președintele Putin să se așeze la masa negocierilor. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin constrângere. Tocmai de aceea, Ucraina încearcă să ducă lupta pe teritoriul Rusiei”, a afirmat amiralul. În lipsa unei consolidări rapide a sprijinului financiar european, mesajul implicit este că avantajele operaționale obținute de Ucraina prin adaptare și utilizarea dronelor riscă să fie greu de susținut pe termen mediu, pe fondul slăbirii economiei. [...]
Detectarea unui submarin rusesc în „înaltul Nord” reaprinde discuția despre o vulnerabilitate operațională a NATO: capacitatea de luptă antisubmarin (ASW) în Arctica , într-un moment în care Marea Britanie avertizează că nu are suficiente nave specializate pentru astfel de misiuni, potrivit Focus . Un submarin rusesc din clasa Kilo a fost observat de un grup naval NATO, informație confirmată de Comandamentul Maritim al NATO la 26 octombrie, care a publicat și o fotografie cu submarinul la suprafață. Alianța nu a precizat locația exactă și nici identitatea unității, iar o acțiune de interceptare sau o confruntare nu au fost raportate. Într-un mesaj pe X, Comandamentul a insistat că „lupta antisubmarin este muncă de echipă”, descriind cooperarea zilnică între nave, submarine, aeronave și elicoptere ale statelor aliate pentru detectarea și urmărirea amenințărilor subacvatice. NATO a caracterizat postura drept defensivă și orientată spre descurajare. De ce contează: „înaltul Nord” și presiunea pe capabilitățile antisubmarin Pentru Rusia, zona este strategică prin rolul Flotei de Nord și al rutelor maritime dintre bazele acesteia și Atlantic. În paralel, în Marea Britanie crește îngrijorarea că Marina Regală nu este suficient pregătită pentru operațiuni în Arctica, pe fondul unei „lipsuri de capabilități” în lupta antisubmarin, arată materialul. Comisia britanică pentru apărare a avertizat, într-un raport publicat în această lună, asupra unor lacune în domeniul ASW. Concret, Marea Britanie ar avea cinci fregate Type 23 echipate cu sonar remorcat, dar ar avea nevoie de opt nave specializate. Potrivit raportului, deficitul ar putea persista până la intrarea în serviciu a noilor fregate Type 26. Recomandările și observațiile comisiei includ: menținerea în serviciu a navelor Type 23 până la sosirea înlocuitorilor; îndoieli privind frecvența reală cu care submarinele britanice de atac ies în misiuni; refacerea capabilităților de operare sub gheață; evaluarea contribuției nucleare britanice la NATO, despre care comisia spune că nu este valorificată la maximum. Ce poate face clasa Kilo și de ce este numită „Gaura Neagră” Clasa Kilo include submarine diesel-electrice de atac, construite în număr mare din anii 1980, proiectate pentru lupta împotriva altor submarine și a navelor de suprafață. În funcție de versiune, pot transporta: torpile; mine; rachete de croazieră Kalibr. Kalibr este descrisă ca o armă de precizie cu rază mare de acțiune, de până la 2.500 km, capabilă să lovească ținte terestre și maritime. Versiunile modernizate (proiectul 636.3) sunt atât de silențioase în regim pe baterii încât analiști americani le-ar fi poreclit „Black Hole” („Gaura Neagră”), potrivit publicației de specialitate UK Defence Journal, citată de Focus. Marina rusă operează submarine Kilo inclusiv în Flota de Nord, dar și în Marea Baltică, Marea Neagră și Pacific. Context operațional: gruparea britanică de portavion, în Arctica și Atlanticul de Nord În acest context, gruparea britanică de portavion se află în prezent în Arctica și în Atlanticul de Nord. A doua fază a operațiunii NATO „Firecrest” include portavionul HMS Prince of Wales și distrugătorul HMS Dauntless, iar la bord se află și elicoptere Merlin Mk2 pentru lupta antisubmarin. Pentru NATO, episodul confirmă că monitorizarea subacvatică în nordul îndepărtat rămâne o misiune de rutină, dar și că presiunea pe resursele specializate — în special pe flotele europene — este în creștere, pe măsură ce Rusia își menține activitatea navală în zonă. [...]
Polonia ar urma să trimită Ucrainei muniție critică pentru F-16 și încă două MiG-29 , un semnal operațional că relația Varșovia–Kiev se dezgheață după tensiunile din vară, potrivit TWZ . Transferul celor două avioane MiG-29 ar urma să aibă loc „în viitorul apropiat”, a declarat lt. gen. Dariusz Łukowski, director în Ministerul polonez al Apărării, pentru publicația poloneză Rzeczpospolita . Unul dintre aparate ar fi ajuns la finalul duratei de viață și ar putea fi folosit pentru piese, iar celălalt ar fi încă operațional, potrivit aceleiași surse. Acordul a fost confirmat și de adjunctul ministrului apărării, Paweł Zalewski, într-o intervenție preluată de TVP Info . De ce contează: muniția de 20 mm pentru F-16, o nevoie imediată Pe lângă avioane, Polonia ar urma să furnizeze Ucrainei muniție de artilerie de 155 mm și 152 mm, precum și muniție de 20×102 mm pentru tunurile interne ale avioanelor F-16, folosite inclusiv împotriva dronelor rusești, mai notează Rzeczpospolita, citată de TWZ. În pachet ar intra și rachete pentru sistemele antiaeriene cu rază scurtă Piorun. Miza operațională este în special muniția de 20 mm: TWZ arată că Ucraina se confruntă cu dificultăți în menținerea stocurilor de rachete aer-aer (inclusiv AIM-9 și AIM-120), intens utilizate împotriva rachetelor de croazieră și dronelor. În acest context, piloții ucraineni de F-16 ar fi fost nevoiți să își raționalizeze lansările și să se bazeze mai mult pe tunul intern, o soluție de compromis. Publicația notează că Kievul ar fi căutat „zeci de mii” de cartușe suplimentare de 20 mm. Context: relansarea cooperării după un conflict politic Potrivit TWZ, relațiile dintre Polonia și Ucraina au atins un punct minim în iunie, după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturul Alb, pe fondul unei dispute politice legate de memoria celui de-al Doilea Război Mondial. Agenția AFP este citată cu informația că Zelenski ar fi iritat Varșovia prin denumirea unei unități militare după o armată insurgentă implicată în masacre împotriva polonezilor în timpul războiului. În perioada de tensiuni, Polonia a ajuns să anuleze transferul unor MiG-29 suplimentare către Ucraina, iar ulterior relația a început să se dezghețe. Un semnal invocat de TWZ este reluarea utilizării aeroporturilor poloneze de către Zelenski pentru deplasări externe, inclusiv o călătorie prin aeroportul din Rzeszów la 14 octombrie. Zelenski a declarat ulterior că relațiile „s-au îmbunătățit” și a subliniat importanța menținerii alianței în fața Rusiei. Ce urmează și ce rămâne incert Deși oficiali polonezi vorbesc despre acorduri deja stabilite, TWZ avertizează că există încă riscul ca transferurile să nu se materializeze până când avioanele și muniția ajung efectiv în Ucraina. Până acum, nu a existat un răspuns oficial din partea Ucrainei, iar publicația spune că a solicitat comentarii atât reprezentanților polonezi, cât și purtătorului de cuvânt al lui Zelenski. [...]
Germania își extinde capacitățile de avertizare timpurie și culegere de informații electronice la granița Rusiei, prin brigada permanentă din Lituania , care va folosi mijloace de război electronic pentru a monitoriza activitățile militare din Kaliningrad și Belarus, potrivit HotNews . Miza operațională este creșterea capacității de reacție a forțelor germane și aliate într-un mediu în care acțiunile ostile rămân „sub pragul” unui conflict armat, dar se intensifică în zona cibernetică și informațională. Brigada, care ar urma să fie complet desfășurată anul viitor, va colecta date despre emițătorii și sistemele radar militare rusești și belaruse, pentru actualizarea bazelor de date de război electronic utilizate de Germania și aliați, a declarat viceamiralul Thomas Daum, șeful structurii cibernetice a armatei germane. „Dacă se întâmplă ceva, aceste unităţi vor identifica aceasta. Vom introduce (informaţiile) în bazele de date de război electronic, care vor informa apoi toate sistemele noastre dacă există un nou radar de partea belarusă.” Ce testează Bundeswehr în Lituania Armata germană testează deja în Lituania sisteme de război electronic, inclusiv: instrumente de detectare a dronelor; interceptoare de semnale; sisteme de bruiaj; senzori proiectați să transmită date de pe câmpul de luptă către analiști aflați la distanță. Aceste capabilități sunt folosite pentru a îmbunătăți supravegherea și înțelegerea mediului electromagnetic (radare, comunicații, semnale), cu efect direct asupra avertizării timpurii și a protecției forțelor. „Nu mai este nici pace”: cum descrie Germania noua fază a amenințărilor Viceamiralul Daum a spus că activitățile Rusiei în anumite părți ale Europei au ajuns într-o „fază a doua”, în care intenția este de a produce pagube, dar fără a trece pragul unui război deschis. „Domeniul cibernetic-informaţional nu este încă în război, dar nu mai este nici pace.” El a descris și o etapă anterioară, axată pe penetrarea discretă a rețelelor occidentale prin atacuri cibernetice și pe stabilirea unor poziții în interiorul sistemelor. Context: mai multă putere pentru servicii și o piață care s-a schimbat În plan intern, cabinetul german a aprobat în august un pachet de măsuri (care urmează să fie votate în parlament) pentru a acorda serviciilor de informații atribuții noi, inclusiv spargerea comunicațiilor și perturbarea operațiunilor adversarilor străini, pe fondul creșterii amenințărilor cibernetice și hibride. Pe partea de achiziții și inovare, Patrick Jeschke, care conduce centrul de inovație cibernetică al Bundeswehr, a spus că înainte de războiul din Ucraina armata germană avea dificultăți în a convinge companiile comerciale să furnizeze astfel de sisteme. Între timp, problema s-a mutat de la găsirea furnizorilor la selecția celor mai promițătoare tehnologii dintr-un volum mare de propuneri. Daum a adăugat că, în ultimele decenii, Germania nu a investit suficient în capacități noi, fiind concentrată pe misiuni externe precum Afganistan, iar acum „este nevoie” de îmbunătățirea capabilităților. [...]
Presiunea Washingtonului asupra dependenței militare a Europei ar putea accelera autonomia strategică a UE , cu efecte directe asupra achizițiilor de armament, investițiilor în sateliți și a modului în care este finanțat sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei analize citate de Adevărul . The Times descrie situația drept un „paradox amar”: încercarea administrației Donald Trump de a folosi pârghiile tehnologice și militare ale SUA ar putea împinge Europa să-și construiască mai repede alternative proprii. Miza, în lectura publicației britanice, este una operațională și economică: pe măsură ce europenii își reduc vulnerabilitățile, scade și capacitatea SUA de a condiționa decizii politice prin controlul asupra livrărilor și tehnologiilor critice. Unde este dependența critică și ce încearcă Europa să înlocuiască Analiza indică faptul că Europa poate substitui deja o parte importantă din ajutorul financiar american pentru Ucraina și o parte din armament, dar rămâne puternic dependentă de SUA în câteva zone-cheie: rachete interceptoare Patriot; sateliți de avertizare timpurie pentru lansări de rachete balistice; comunicații la scară Starlink. The Times atribuie această vulnerabilitate unei dependențe acumulate timp de aproape trei decenii de superioritatea militară americană. În paralel, statele europene accelerează programe proprii: comenzi pentru SAMP/T NG, dezvoltarea programului multinațional FREYJA și căutarea de surse suplimentare de interceptori, inclusiv în Japonia. Publicația punctează și implicația economică a acestei repoziționări: fiecare euro direcționat către sisteme europene înseamnă bani care nu mai ajung la companiile americane de apărare și echipamente a căror livrare nu mai poate fi blocată politic la Washington. Sateliți și comunicații: alternative parțiale acum, capacitate completă abia în anii 2030 În zona spațială, autorii susțin că sateliții europeni radar și optici ar putea înlocui într-un termen relativ scurt o parte semnificativă din capacitățile americane de culegere de informații. Pentru comunicații, OneWeb și GovSatcom sunt menționate ca opțiuni care pot oferi acoperire parțială pentru Europa și Ucraina dacă apar probleme cu Starlink. În schimb, un sistem european complet, capabil să detecteze independent lansările de rachete balistice, este estimat să nu fie disponibil înainte de anii 2030. Aceste „strangulări” tehnologice sunt descrise drept principalele pârghii de influență ale Washingtonului în prezent. Cum ar putea fi finanțată reziliența: credite UE și active rusești înghețate Până la înlocuirea tehnologiilor americane, Europa își poate folosi, potrivit analizei, puterea economică și financiară. Sunt menționate: creditul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei; aproximativ 202 miliarde de euro din active rusești înghețate. Printre alte instrumente, autorii includ interzicerea completă a serviciilor europene pentru transportul petrolului rusesc și intensificarea luptei împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, cu argumentul că astfel de măsuri ar putea lovi mai puternic capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul fără costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Industria de apărare a Ucrainei, integrată în ecosistemul european Un element important al viitoarei independențe europene față de SUA ar putea fi industria ucraineană de apărare. Analiza notează că producția de drone din Ucraina a crescut anul acesta cu 370%. Este dat și un exemplu de diferență de cost: rachetele de croazieră ucrainene Flamingo ar costa sub 600.000 de dolari bucata (aprox. 2,8 milioane lei), față de circa 3,5 milioane de dolari (aprox. 16,3 milioane lei) pentru un Tomahawk american. Danemarca este menționată ca stat care a acordat o garanție de stat pentru un credit destinat producătorului rachetei Flamingo. Modelul propus de autori este „capital european plus tehnologie și producție de armament ucrainene”, ca formulă de adaptare într-un context în care politica de la Washington este descrisă drept imprevizibilă. De ce contează: pârghiile SUA se pot eroda pe măsură ce Europa își construiește alternative Concluzia analizei este că presiunea politică funcționează doar până când partea vizată își creează o alternativă. Autorii invocă, între altele, întârzieri în livrările de sisteme americane de apărare antiaeriană, probleme legate de Starshield și decizia Casei Albe de a atenua presiunea economică asupra Moscovei ca factori care ar fi accelerat nevoia Europei și Ucrainei de a reduce dependența. În această logică, încercarea Washingtonului de a transforma superioritatea militară și tehnologică într-un instrument de constrângere ar putea diminua treptat valoarea acestor pârghii, pe măsură ce Europa investește în substituție și își consolidează propriile capacități. [...]
Miniștrii apărării din principalele state europene transmit că sprijinul pentru Ucraina trebuie accelerat , pe fondul semnalelor că Moscova nu urmărește o pace rapidă și al unei noi încercări americane de a împinge Kievul spre negocieri, potrivit Politico . Reuniți la Paris în formatul E5 (Franța, Marea Britanie, Germania, Polonia și Italia), alături de șefa diplomației UE, Kaja Kallas , și de comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, oficialii au avertizat că Ucraina intră într-o perioadă dificilă. Kallas a spus că se așteaptă la o iarnă „brutală” și că „nu există speranță pentru o pace iminentă”, susținând că Europa trebuie să ajute Ucraina să reziste atacurilor și să crească „costul” pentru Rusia. Presiunea negocierilor și mesajul european: „nu există semnale de pace” Întâlnirea are loc în contextul unei relansări a eforturilor SUA de a promova discuții de pace între Ucraina și Rusia și al unor îndoieli tot mai mari privind continuitatea sprijinului american pentru Kiev, notează publicația. Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat săptămâna trecută că îi va propune lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele Donald Trump și cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pentru a obține o încetare a focului. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a respins ideea că negocierile cu Putin ar produce rezultate, afirmând că nu există niciun semnal că liderul rus ar căuta pacea. Implicația practică: producție de armament și interoperabilitate Franța a indicat că grupul E5 vrea să „lucreze împreună concret”, cu accent pe două direcții operaționale: creșterea producției de armament („mai mult” și „mai repede”); interoperabilitate, adică posibilitatea ca echipamentele și forțele armate ale statelor aliate să opereze împreună eficient. Ministrul francez Catherine Vautrin a mai spus că inițiativele financiare ale UE pot ajuta la această orientare, inclusiv pentru a pregăti „conflictele de mâine”, pe lângă nevoile imediate ale războiului din Ucraina. Ce urmează Mesajul politic al reuniunii este că Europa nu își calibrează sprijinul pentru Ucraina după ritmul negocierilor propuse de Washington, ci după evaluarea propriilor oficiali privind intențiile Kremlinului. Din informațiile prezentate de Politico, următorul pas practic urmărit de E5 este trecerea de la coordonare politică la măsuri concrete pe lanțul de producție și pe compatibilitatea capabilităților militare. [...]
