Știri
Știri din categoria Apărare
O eventuală străpungere ucraineană ar depinde de „orbirea” locală a Rusiei cu drone și bruiaj, nu de o ofensivă pe tot frontul, potrivit unei analize preluate de Adevărul. Miza operațională este schimbarea modului de luptă: câștiguri rapide într-un sector îngust, prin combinarea informației în timp real, a războiului electronic și a mobilității.
După mai bine de trei ani de război, frontul rămâne dominat de linii defensive extinse și lupte de uzură, cu avansuri teritoriale limitate. În acest context, expertul militar Rob Lee, citat într-o analiză a revistei britanice The Economist, susține că armata ucraineană ar putea crea condițiile pentru o străpungere importantă a liniilor rusești „în următoarele luni”, inclusiv până la finalul anului.
Lee compară dinamica actuală cu ultimele etape ale Primului Război Mondial, când războiul de tranșee a fost depășit prin tactici noi și coordonare mai bună între arme. În interpretarea sa, echivalentul modern îl reprezintă integrarea dronelor, a sistemelor de bruiaj (război electronic) și a informațiilor obținute în timp real în planificarea și executarea operațiunilor.
Analistul indică faptul că succesul nu ar veni printr-o ofensivă de amploare pe întreg frontul, ci prin obținerea unor avantaje locale decisive, într-un sector ales și într-un moment oportun.
Scenariul descris presupune o succesiune de pași, cu accent pe degradarea capacității ruse de supraveghere și reacție:
În acest cadru, Lee estimează că o pătrundere rapidă la o adâncime de cinci până la zece kilometri în spatele liniilor rusești ar putea afecta sever logistica, comunicațiile și comanda.
„Dacă aceste elemente sunt combinate eficient, rezultatul poate fi un colaps rapid al apărării într-un sector limitat al frontului.”
Materialul subliniază că dronele au devenit instrumente centrale pentru recunoaștere, atac și coordonarea focului de artilerie, în timp ce ambele tabere investesc în sisteme de război electronic și în drone interceptoare. În această logică, avantajul ar urma să revină armatei care controlează mai eficient „spațiul aerian tactic” de deasupra liniei frontului.
În paralel cu ipoteza unei schimbări de dinamică în favoarea Kievului, sursa arată că Rusia continuă să preseze pe mai multe sectoare. La începutul anului, evaluări occidentale și ucrainene au avertizat asupra unor posibile operațiuni ofensive ruse în direcțiile Zaporojie, Kupiansk, Sloviansk sau Sumî, iar în unele scenarii a fost menționată inclusiv amenințarea la adresa regiunii Odesa.
Concluzia analistului este că următoarea schimbare majoră pe front ar depinde mai puțin de numărul de soldați sau de cantitatea de armament și mai mult de capacitatea de a combina informația, tehnologia și mobilitatea mai eficient decât adversarul.
Recomandate
Ucraina își mută apărarea antidrone spre soluții ieftine, produse în masă , într-o strategie care reduce presiunea pe rachetele sol-aer scumpe și schimbă modul în care se poartă războiul cu Rusia, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Euronews . În timp ce Rusia lovește cu zeci de rachete balistice – un tip de armă la care Ucraina rămâne vulnerabilă – Kievul a ajuns să compenseze dezavantajul numeric al Moscovei prin tehnologie, în special prin drone, atât în apărare, cât și în atac. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că, în primele trei luni din 2026, sistemele robotice terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului. Interceptori antidrone: cost mic, volum mare, economie de rachete Pe măsură ce Rusia s-a bazat tot mai mult pe drone de tip Shahed (proiectate de Iran și fabricate acum în Rusia), Ucraina a construit o apărare aeriană „multistratificată” împotriva dronelor, care combină echipe mobile de foc (inclusiv camionete cu mitraliere grele), mijloace de război electronic și interceptori dezvoltați intern. Potrivit Kievului, rata de interceptare a dronelor rusești este de aproximativ 90%. Ministerul Apărării din Ucraina afirmă că, din 7 ianuarie, unitățile armatei primesc peste 1.500 de drone specializate de interceptare anti-Shahed pe zi. Miza operațională este și economică: folosirea interceptorilor „conservă” rachetele sol-aer, considerate scumpe și disponibile în cantități limitate. În analiza citată sunt indicate și repere de cost: interceptori: 1.000–4.000 de euro; drone Shahed: 25.000–50.000 de euro; o rachetă Patriot: aproximativ 3,5 milioane de euro. Lovituri la distanță medie și presiune pe logistica Rusiei În paralel, Ucraina își extinde campania de lovituri la distanță medie (20–200 km de linia frontului), vizând depozite de muniție și combustibil și posturi de comandă, pentru a împinge forțele ruse mai departe de front și a complica logistica și comanda. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, descrie această abordare drept o „blocare logistică”, menită să împiedice operațiuni ofensive susținute. Zelenski a afirmat că numărul loviturilor la distanțe de peste 20 km a crescut „de două ori” față de martie și „de patru ori” față de februarie și că „vor fi și mai multe”, numind domeniul o prioritate. Atacuri adânci pe teritoriul Rusiei și efecte asupra infrastructurii petroliere Kievul a intensificat și loviturile de lungă distanță asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării între ianuarie și mai și că „aproape 40% din capacitatea primară de rafinare” a Rusiei era scoasă din funcțiune până în mai. În același context, el a spus că ținte aflate la peste 500 km de granița Ucrainei au fost lovite, în pofida apărării aeriene dense din jurul Moscovei. Vulnerabilitatea rămasă: apărarea antibalistică Deși Ucraina raportează o rată de interceptare a dronelor de circa 90% și a rachetelor de croazieră de până la 80%, analiza indică o „lacună evidentă”: lipsa unui sistem antibalistic suficient. Zelenski a spus că Patriot rămâne singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, dar că stocurile sunt insuficiente, invocând și contextul politicii Washingtonului. Într-un atac nocturn menționat în material, Rusia ar fi lansat 33 de rachete balistice asupra Ucrainei. Zelenski a cerut președintelui american Donald Trump o licență pentru a produce rachete de interceptare Patriot și a precizat că așteaptă un răspuns. [...]
Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România , într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice. Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența. „Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.” De ce contează pentru România: sprijin practic, în contextul incidentelor cu drone Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO. În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2 , care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene. Ce precedent invocă Kievul Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor. [...]
Intrarea în serviciu a unui nou A-50U întărește capacitatea Rusiei de comandă și control aerian , într-un moment în care Moscova încearcă să refacă pierderile suferite după atacurile ucrainene asupra acestor platforme rare și foarte scumpe, potrivit HotNews . Publicația poloneză Onet relatează că Forțele Aeriene Ruse au primit o aeronavă de avertizare timpurie și control de tip A-50U, iar livrarea ar marca începutul eforturilor de înlocuire a aparatelor pierdute sau avariate. Informația privind livrarea este atribuită și contului Fighterbomber, descris ca fiind administrat de o persoană bine informată despre aviația militară rusă. De ce contează: „radarul zburător” care coordonează lupta aeriană A-50U este echivalentul aeronavelor AWACS (sisteme aeropurtate de avertizare timpurie și control) folosite de NATO. Conform Onet, aparatul este evaluat la aproximativ 300–350 de milioane de dolari (aprox. 1,4–1,6 miliarde lei) și este folosit pentru: detectarea rachetelor de croazieră; coordonarea operațiunilor aeriene; coordonarea sistemelor de apărare aeriană. Onet descrie A-50U drept „sistemul nervos” al forțelor aeriene ruse: ar monitoriza o rază de 600 km și ar putea urmări simultan până la 150 de ținte aeriene. Capacitate limitată și pierderi în război La începutul invaziei din Ucraina, Rusia ar fi avut aproximativ zece astfel de aeronave, însă ar fi pierdut cel puțin două, iar alte trei ar fi fost avariate, potrivit aceleiași surse. În acest context, Rusia ar putea opera în prezent între cinci și opt aeronave A-50 (interval estimativ, nu o cifră confirmată oficial). Context industrial: sancțiunile și alternativa A-100 Înainte de invazia declanșată în 2022, Rusia plănuia să înlocuiască A-50 cu o versiune nouă, A-100. Onet notează însă că, pe fondul sancțiunilor occidentale, Kremlinul ar fi reușit să finalizeze construcția unui singur astfel de avion. În aceste condiții, intrarea în serviciu a încă unui A-50U modernizat este prezentată ca un câștig operațional: ar permite o rotație mai eficientă a acestor platforme și o utilizare mai bună pentru coordonarea operațiunilor militare împotriva Ucrainei, potrivit Onet. Sursă secundară: Onet . [...]
Neutralizarea unei mine marine pe plaja dintre Vama Veche și 2 Mai arată că riscul operațional pe litoral rămâne activ , iar intervențiile EOD (echipe specializate în neutralizarea dispozitivelor explozive) trebuie să rămână în alertă în sezon, potrivit TVR Info . Mina, de tip YaRM (anti-desantare), a fost descoperită miercuri pe plaja dintre cele două localități, după un apel la 112 care a declanșat intervenția echipelor de urgență. Scafandrii militari EOD au ajuns la fața locului începând cu ora 15:45, după ce Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dobrogea” a aplicat procedurile de securizare a zonei și de distrugere a minei, conform unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale. La ora 17:40, mina a fost neutralizată de Forțele Navale Române . Context: minele din Marea Neagră, un risc recurent Ministerul Apărării Naționale indică faptul că, de la începutul războiului din Ucraina , Forțele Navale Române au neutralizat nouă dintre cele 156 de mine marine descoperite în bazinul Mării Negre. Comunicatul MApN este disponibil aici: MApN . [...]
Patru avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns la Mihail Kogălniceanu pentru misiuni NATO de Poliție Aeriană Întărită , pe o perioadă de două luni, într-o rotație care consolidează dispozitivul de apărare aeriană al României și capacitatea de reacție pe flancul estic. Informațiile sunt transmise de Agerpres , pe baza unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aeronavele au aterizat miercuri în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța), cu obiectivul declarat de a întări securitatea spațiului aerian al României. Detașamentul italian este format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) și va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, în următoarele două luni. Potrivit MApN, aceasta este a șaptea rotație în România a Forțelor Aeriene Italiene. De ce contează operațional MApN arată că misiunile de Poliție Aeriană Întărită, derulate în comun cu partenerii NATO începând din 2014, au rolul de a susține: dezvoltarea capacității de reacție și descurajare; consolidarea interoperabilității între Forțele Aeriene Române și cele aliate. [...]
Ucraina își raționalizează apărarea aeriană pe fondul penuriei de interceptoare , după ce comandantul-șef al Forțelor Armate, generalul Oleksandr Sîrski , a cerut folosirea „cât mai eficientă” a resurselor disponibile, în condițiile în care livrările de sisteme moderne și rachete rămân insuficiente, iar atacurile rusești se intensifică, potrivit Kyiv Post . Sîrski a transmis mesajul într-o postare pe Facebook, după o vizită de lucru la Comandamentul Aerian Sud, unde a evaluat activitatea centrelor de comandă și a echipajelor de apărare aeriană responsabile de protejarea spațiului aerian ucrainean. El a spus că „utilizarea rațională” a resurselor, creșterea eficienței fiecărui element al apărării aeriene și obținerea de sisteme și muniții suplimentare de la parteneri rămân „critice”. Presiune operațională: porturi și infrastructură civilă în sud În sudul Ucrainei, Rusia continuă să vizeze infrastructura portuară, inclusiv terminale de cereale, facilități de logistică maritimă și alte obiective civile, a afirmat Sîrski. Miza, potrivit acestuia, este perturbarea coridorului maritim, afectarea economiei și crearea de riscuri suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre. „Inamicul urmărește să perturbe funcționarea coridorului maritim, să afecteze economia țării și să creeze amenințări suplimentare de securitate în regiunea Mării Negre.” Ce schimbă armata: comandă, detectare și unități mobile În cadrul vizitei, discuțiile au vizat sistemele de comandă și control, viteza de schimb de informații și coordonarea între diferite componente ale Forțelor de Apărare. Sîrski a indicat și direcții concrete de adaptare, pe măsură ce Rusia combină mai intens dronele de atac cu lovituri cu rachete: extinderea utilizării grupurilor mobile de foc; creșterea rolului unităților de apărare aeriană cu rază scurtă; dezvoltarea echipelor tactice de interceptare a dronelor; îmbunătățirea detectării țintelor aeriene; accelerarea introducerii unor tehnologii noi. Generalul a mai spus că a emis ordine pentru îmbunătățirea sistemelor de comandă ale apărării aeriene, extinderea capabilităților de detectare, creșterea utilizării unităților de interceptare și grăbirea implementării de tehnologii noi. Dimensiunea economică: apărarea aeriană ca „funcționare stabilă” a economiei Sîrski a legat explicit eficiența apărării aeriene de continuitatea economică și operațională a statului în război, menționând protejarea populației, funcționarea stabilă a economiei, a porturilor și a infrastructurii critice. „O apărare aeriană eficientă înseamnă protejarea oamenilor, asigurarea funcționării stabile a economiei, porturilor și infrastructurii critice și întărirea rezilienței statului în timpul războiului.” Context: Kievul cere mai multe sisteme Patriot și spune că poate plăti Mesajul vine în timp ce oficialii ucraineni continuă să ceară partenerilor occidentali sisteme suplimentare de apărare aeriană și rachete interceptoare, pe fondul intensificării atacurilor rusești. Săptămâna trecută, ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olha Stefanișîna, a declarat că Kievul este pregătit să finanțeze sisteme Patriot și interceptoare suplimentare dacă Washingtonul acceptă să le furnizeze, într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, citat de publicație. Ea a subliniat că interceptarea rachetelor balistice depinde de decizia guvernului american. Președintele Volodîmîr Zelenski a avertizat, la rândul său, asupra deficitului tot mai mare de interceptoare pe măsură ce Rusia crește numărul loviturilor balistice asupra orașelor ucrainene și a spus că ritmul actual al livrărilor nu mai corespunde nivelului amenințării, făcând referire la lista NATO de cerințe prioritare pentru Ucraina (PURL), mecanism folosit pentru finanțarea armamentului produs în SUA. [...]
