Știri
Știri din categoria Apărare
Cucerirea unei poziții militare doar cu drone și sisteme robotizate arată că Ucraina intră într-o nouă fază operațională a războiului, în care tehnologia ieftină și adaptabilă poate schimba raportul de forțe într-un conflict de uzură, potrivit Adevărul. Președintele Volodimir Zelenski a prezentat operațiunea drept un moment de cotitură și a spus că „viitorul este deja aici”.
Schimbarea contează nu doar simbolic, ci prin efectul practic: dacă o poziție poate fi cucerită fără trupe în prim-plan, presiunea pe resursa umană scade, iar ritmul operațiunilor poate crește acolo unde dronele domină linia frontului.
Materialul descrie cum cooperarea militară Rusia–Iran s-a consolidat după începutul invaziei, când Teheranul a furnizat drone Shahed, iar transferul de tehnologie a permis ulterior producția lor în Rusia „la scară industrială”. Asta a dus la atacuri de tip „roi” – valuri masive de drone lansate simultan pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană.
Aceeași logică a fost folosită, potrivit textului, și de Iran în atacuri asupra Israelului, combinând drone cu rachete balistice și de croazieră pentru a amplifica efectul.
În contrapondere, Ucraina și-a accelerat dezvoltarea propriului ecosistem de drone, cu o abordare distribuită, în care „ingineri, antreprenori și militari” contribuie simultan la adaptarea tehnologiei. Rezultatul, conform articolului, este o capacitate operațională mai flexibilă, iar dronele ucrainene sunt responsabile pentru „o mare parte din pierderile rusești”.
Un element-cheie este costul: interceptoarele ucrainene sunt descrise ca fiind „semnificativ mai ieftine” decât dronele de atac, ceea ce oferă un avantaj economic într-un război de uzură. În plus, sistemele defensive dezvoltate de Ucraina ar reuși să intercepteze „majoritatea” atacurilor aeriene.
Articolul notează și o schimbare de rol: Ucraina nu mai este doar beneficiar de sprijin occidental, ci începe să exporte know-how. Zelenski ar fi vizitat state din Golf pentru a propune soluții de apărare împotriva atacurilor cu drone, iar acordurile cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar indică un interes crescut pentru tehnologia ucraineană.
În paralel, textul menționează că SUA încearcă să slăbească infrastructura iraniană de drone și rachete prin lovituri asupra facilităților critice, pentru a preveni atingerea unei „zone de imunitate” – pragul la care capacitățile defensive ar descuraja intervențiile externe.
Concluzia sugerată este o „convergență strategică”: SUA limitează sursa amenințării (Iran), iar Ucraina dezvoltă instrumentele de contracarare. Totuși, materialul avertizează că tensiunile din interiorul alianței occidentale și incertitudinile privind sprijinul pentru Kiev pot eroda avantajul obținut, într-un moment în care cooperarea mai strânsă ar putea influența inclusiv perspectivele de încheiere a războiului.
Recomandate
Anul 2030 este văzut ca un prag pentru securitatea Europei , iar fereastra de timp până atunci ar trebui folosită pentru accelerarea pregătirilor militare și industriale, avertizează generalul belgian Frederik Vansina , șeful Statului Major al Forțelor Armate din Belgia, într-o analiză preluată de Adevărul . Miza, în lectura sa, nu este doar finalul războiului din Ucraina, ci riscul ca Rusia să rămână după conflict cu o forță capabilă să pună presiune pe continent. Vansina susține că Vladimir Putin „nu va reuși să câștige războiul din Ucraina”, indiferent de evoluțiile relației cu SUA, dar avertizează că acest rezultat nu este garantat fără „un efort major al Europei”. În același timp, el atrage atenția ca ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului să nu deturneze atenția de la Ucraina, pe care o consideră în continuare principala amenințare la adresa securității europene. De ce 2030 contează: fereastra de pregătire și riscul post-război Potrivit generalului, conflictul din Ucraina pare blocat într-un impas, însă Rusia menține între 650.000 și 700.000 de militari experimentați, sprijiniți de o „economie de război” capabilă să producă zilnic armament. În această logică, chiar dacă nu anticipează un atac iminent asupra Europei Occidentale, pericolul ar fi unul „de perspectivă”: după încheierea războiului, Moscova ar putea rămâne cu o capacitate militară considerabilă. „Nu vorbim încă despre un pericol imediat pentru Bruxelles, dar nu trebuie să ne amăgim.” Vansina mai indică și semnale agresive de la Kremlin, inclusiv ambiția exprimată de Putin pentru o armată de până la 1,5 milioane de oameni, precum și episoade care alimentează tensiuni regionale, între care referiri la proiecte separatiste în statele baltice. Implicația pentru NATO și Europa: autonomia strategică rămâne departe Mesajul central al oficialului belgian este că Europa trebuie să ajungă până în 2030 „suficient de puternică” pentru a descuraja Rusia chiar și într-un scenariu cu sprijin american redus. „Până în 2030 trebuie să fim suficient de puternici încât să îi putem spune lui Putin că nu poate câștiga un război împotriva Europei, nici măcar fără sprijinul americanilor.” În evaluarea sa, Europa este încă departe de „autonomia strategică” (capacitatea de a-și asigura apărarea cu resurse proprii). Deși bugetele de apărare cresc, pragul de 2% din PIB „nu mai este suficient”, iar industria de apărare avansează, dar prea lent. Vansina plasează un posibil orizont pentru un nivel „real” de autonomie strategică abia spre 2035, cu condiția continuării investițiilor. Ce rol are Ucraina și unde persistă incertitudinile Un element esențial rămâne sprijinul pentru Ucraina, pe care Vansina îl descrie drept motivul pentru care Europa „are acest timp”, datorită „sacrificiului ucrainenilor”. În paralel, persistă incertitudini privind prezența militară americană în Europa: trupele nu au fost retrase, iar avioanele F-35 sunt în continuare desfășurate în baze strategice, însă aliații europeni nu au un calendar clar pentru eventuale reduceri. Pe acest fond, în Europa se discută tot mai des despre construirea unei structuri de securitate care să funcționeze și în absența sprijinului american, în contextul declarațiilor critice ale lui Donald Trump la adresa NATO. Concluzia generalului: Europa mai are câțiva ani pentru a recupera întârzierile; după aceea, echilibrul de forțe ar putea deveni semnificativ mai fragil. [...]
Ucraina încearcă să transforme experiența din războiul dronelor în parteneriate industriale pe termen lung , iar noul acord cu Olanda mută o parte din efortul de producție și dezvoltare în formule comune, cu finanțare dedicată, potrivit Focus . Miza este una operațională: creșterea capacității de producție și diversificarea tehnologiilor, în paralel cu presiunea publică venită dinspre Moscova asupra companiilor și instituțiilor europene implicate. Pe 16 aprilie 2026, președintele Volodîmîr Zelenski și premierul olandez Rob Jetten au semnat la Middelburg o declarație comună privind un acord Ucraina–Olanda în domeniul dronelor. Conform „ Kyiv Post ”, înțelegerea vizează nu doar dezvoltarea și producția comună de drone și rachete, ci și războiul electronic (capabilități de bruiaj și contramăsuri) și alte tehnologii militare. Un element central este finanțarea: Olanda ar fi alocat deja 248 milioane euro (aprox. 1,23 miliarde lei) pentru producția de drone, care ar urma să aibă loc în ambele țări, potrivit aceleiași surse. Extinderea modelului: Norvegia și discuții cu Germania Acordul cu Olanda vine după o înțelegere anterioară cu Norvegia, care ar permite producerea de drone ucrainene pe teritoriul norvegian. În plus, „Kyiv Post” notează că discuțiile cu Germania ar fi dus la un „pachet amplu de apărare”, care ar include livrarea a mii de drone către armata ucraineană. Ofertă globală, dar decizii încă neînchise Strategia este mai largă decât Europa. „RBC Ukraine” amintește că Zelenski ar fi propus în urmă cu aproape un an un acord cu SUA de până la 50 miliarde dolari (aprox. 230 miliarde lei), care ar include sisteme de apărare anti-dronă, inteligență artificială și război electronic, în schimbul finanțării și al unor sisteme rare de apărare antirachetă balistică. Potrivit sursei, propunerea rămâne „pe masă”, însă nu există o decizie finală de la Washington. Într-un discurs în Parlamentul britanic, Zelenski a indicat că Ucraina vrea să multiplice astfel de formule cu partenerii considerați de încredere, conform „RBC Ukraine”. Presiune dinspre Moscova asupra lanțului european de sprijin Pe fondul creșterii rolului Ucrainei în zona dronelor, Ministerul rus al Apărării ar fi publicat liste cu companii și instituții din Europa despre care susține că sprijină industria ucraineană de drone, relatează „Kyiv Post”. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a mers mai departe, afirmând că lista ar trebui înțeleasă „literal” ca un inventar de potențiale ținte. „Kyiv Post” îl citează pe Steven Pifer, fost ambasador al SUA la Kiev, care interpretează aceste mesaje ca încercări de intimidare a guvernelor și firmelor europene, pentru a le descuraja să susțină industria de apărare ucraineană. În același context, Pifer ridică întrebarea dacă Rusia ar urmări, în mod realist, deschiderea simultană a unui conflict cu state NATO, în condițiile în care armata rusă este deja angajată în războiul din Ucraina. [...]
Revenirea muniției de 35 mm pentru Gepard arată cum războiul a redeschis linii de producție în Germania și a împins industria să acopere rapid o nevoie operațională: apărarea ieftină și disponibilă împotriva dronelor. Potrivit Digi24 , un sistem antiaerian german retras din uz a devenit, în Ucraina, una dintre cele mai eficiente arme împotriva atacurilor cu drone rusești. Gepard a fost livrat de Germania la scurt timp după invazia pe scară largă a Rusiei, în urmă cu patru ani, fiind primul echipament greu de concepție occidentală trimis din stocuri proprii. Decizia a fost confirmată pe 26 aprilie 2022 de ministrul Apărării de atunci, Christine Lambrecht, în marja reuniunii statelor susținătoare de la baza aeriană Ramstein. De atunci, Germania a livrat cel puțin 55 de sisteme Gepard, care au ajuns o componentă importantă a apărării antiaeriene ucrainene. De ce contează: costul pe interceptare și disponibilitatea muniției În contextul în care Rusia lansează regulat peste 500 de drone asupra Ucrainei, eficiența apărării aeriene depinde nu doar de performanță, ci și de costuri și stocuri. Publicația ucraineană Euromaidan Press, citată în material, arată că Gepard are un rol central datorită combinației dintre radar și tunurile de 35 mm, care creează un „nor dens de foc” capabil să lovească fiabil dronele. Diferența economică față de apărarea bazată pe rachete este un element-cheie: rachetele antiaeriene precum Patriot sau IRIS-T „costă adesea sute de mii sau chiar milioane de dolari” la fiecare utilizare și sunt disponibile în cantități limitate, în timp ce Gepard folosește muniție de 35 mm „mult mai ieftină”, potrivit articolului. Cum s-a ajuns la reluarea producției în Germania Pe fondul restricțiilor de export impuse de Elveția și al cererii ridicate din partea Ucrainei, Germania a reluat producția de muniție pentru Gepard. Rheinmetall și-a dezvoltat capacități proprii de producție în Germania și produce muniție nouă, notează materialul. Compania urmează să furnizeze Ucrainei încă 180.000 de proiectile de 35 mm, cu livrări care ar urma să înceapă în 2026, potrivit Rheinmetall. Context: de ce a fost scos Gepard din uz și ce urmează în Bundeswehr Gepard a fost retras din serviciul Bundeswehr în reformele de după Războiul Rece, fiind considerat complex și costisitor de operat, inclusiv din cauza tehnologiei radar, a controlului focului și a muniției specializate. În plus, scenariile pentru care fusese dezvoltat – apărarea împotriva aeronavelor la joasă altitudine și a elicopterelor în conflicte convenționale – erau considerate tot mai puțin probabile, iar accentul s-a mutat pe misiuni externe, precum Afganistan. După 2022, utilizarea masivă a dronelor și a rachetelor de croazieră a forțat o reevaluare, iar articolul notează că retragerea Gepard a creat un „gol de capabilitate” exact în zona apărării accesibile împotriva dronelor. În următorii ani, Bundeswehr ar urma să achiziționeze sistemul Skyranger , dezvoltat de Rheinmetall, cu o intenție de procurare de aproximativ 600 de unități, pentru roluri similare. [...]
Rachetele balistice nord-coreene folosite de Rusia în Ucraina arată cum sancțiunile pot fi ocolite prin componente comerciale și lanțuri globale de aprovizionare vulnerabile , potrivit unei analize a Ministerului Apărării de la Kiev, citată de Adevărul . Concluzia ucrainenilor: deși tehnologic inferioare, aceste muniții rămân o amenințare prin volum și prin capacitatea de a fi produse și livrate rapid. Raportul se bazează pe examinări de laborator ale fragmentelor recuperate după atacuri din 2024 și vizează două tipuri de rachete: KN-23 și KN-24, utilizate de forțele ruse inclusiv în bombardamente asupra unor orașe mari din Ucraina. Ce au găsit ucrainenii în rachetele KN-23 și KN-24 Specialiștii ucraineni susțin că rachetele au asemănări cu modele rusești moderne, precum Iskander-M, dar sunt inferioare tehnologic. Printre diferențele menționate: combustibil mai puțin eficient; pentru a atinge distanțe similare, motoarele ar fi „considerabil mai mari”, cu aproximativ 50%; metode de fabricație descrise ca „învechite cu aproximativ o jumătate de secol”, inclusiv la nivelul lipiturilor electronice; utilizarea grafitului pentru protecția termică a focoaselor, o soluție considerată relativ ieftină, dar eficientă la temperaturi ridicate. Componenta de reglementare: componente civile și ocolirea sancțiunilor Analiza indică faptul că sistemele de control includ componente electronice comerciale de la branduri internaționale, iar explicația avansată de oficialii ucraineni este ocolirea sancțiunilor internaționale de către Phenian. Serviciile de informații militare ucrainene spun că au identificat piese fabricate în mai multe țări, inclusiv China, Japonia, SUA și state europene, ceea ce ridică problema vulnerabilității lanțurilor globale de aprovizionare în fața utilizării duale (civilă și militară) a unor componente. Precizie, fiabilitate și miza „războiului de uzură” Primele utilizări ar fi fost raportate în ianuarie 2024, când Rusia ar fi lansat rachete asupra orașului Harkov . Autoritățile ucrainene au afirmat atunci că munițiile sunt imprecise și nesigure, unele explodând în aer înainte de a-și atinge ținta. Kievul a anunțat ulterior și interceptarea unor rachete KN-24 lansate asupra capitalei. În 2025, Ucraina a acuzat Coreea de Nord că a livrat Rusiei cel puțin 148 de rachete balistice. În lectura raportului ucrainean, chiar dacă sunt mai slabe tehnologic, rachetele pot conta într-un conflict de uzură prin număr și prin ritmul de producție și livrare. Context: cooperarea Moscova–Phenian se adâncește Potrivit aceleiași surse, relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord s-au consolidat de la începutul războiului, Moscova primind nu doar armament, ci și sprijin militar direct, inclusiv trupe. SUA și Coreea de Sud avertizează că Phenianul ar putea obține, în schimb, experiență în condiții reale de luptă, atât în plan tactic, cât și în dezvoltarea armamentului. [...]
Ucraina a demonstrat că poate opera drone interceptoare de la 2.000 km distanță , un salt operațional care reduce dependența de prezența operatorilor aproape de linia frontului și poate schimba modul de organizare a apărării aeriene cu drone, potrivit WinFuture . Un pilot ucrainean a controlat pentru prima dată un zbor de interceptare de la o distanță de 2.000 de kilometri, în timp ce se afla în afara țării, iar drona opera în nordul Ucrainei. Cazul indică extinderea capabilităților de comandă și control la distanță, pe fondul evoluției rapide a tehnologiilor ucrainene din zona apărării aeriene. „Sting” și rolul în interceptarea dronelor Shahed În misiune a fost folosită drona interceptoare „Sting”, proiectată de grupul de dezvoltatori voluntari Wild Hornets . Platforma este descrisă ca fiind special concepută pentru a intercepta și distruge drone kamikaze de tip Shahed. Conform informațiilor din articol, „Sting” are: viteză de peste 340 km/h; plafon operațional de până la 3 kilometri. Ce face posibil controlul de la mare distanță Elementul-cheie este sistemul de control „Hornet Vision Ctrl”, care ar furniza transmisie video de înaltă rezoluție și o comandă „aproape fără întârziere” pe distanțe mari. În această logică, drone relativ mici pot fi transformate în instrumente de apărare aeriană cu rază de acțiune extinsă, prin separarea fizică dintre operator și zona de luptă. Publicația notează că informațiile despre incident au fost relatate de United24Media . Context: accelerarea industriei ucrainene de apărare WinFuture mai arată că Ucraina își continuă extinderea industriei de armament, iar Ministerul de Externe a prezentat recent o expoziție actualizată cu sisteme autohtone. Printre acestea este menționată o dronă cu rază lungă, „Sichen”, despre care se afirmă că ar putea lovi ținte la până la 1.400 km, cu o precizie de aproximativ 20 de metri. În ansamblu, demonstrația de control la 2.000 km sugerează o maturizare rapidă a lanțului tehnologic (dronă + software + legătură de date), cu implicații directe pentru modul în care pot fi planificate și executate misiunile de apărare aeriană bazate pe drone. [...]
Ucraina a confirmat prima interceptare realizată de unități private de apărare aeriană , un semnal că modelul prin care companii din „domenii sensibile” își construiesc capabilități proprii sub comandă militară începe să producă rezultate operaționale, potrivit Mediafax . Potrivit informațiilor citate, unitățile private au doborât o dronă Shahed în regiunea Harkov . Ministrul Apărării, Mihailo Fedorov , a declarat, potrivit Live Ukraine, că este prima interceptare confirmată a unei drone cu reacție, care zbura cu viteze ce depășeau 400 km/h. Ce înseamnă operațional „apărare aeriană privată” în Ucraina Proiectul privat de apărare aeriană a fost lansat de guvern în noiembrie și permite companiilor din sectoare considerate sensibile să își formeze propriile unități de apărare aeriană, însă sub comandă militară. În prezent, astfel de unități sunt în curs de formare la 19 „unități economice” din Ucraina. Conform informațiilor din articol, acestea sunt integrate în sistemul de comandă al Forțelor Aeriene și operează ca parte a strategiei generale de apărare aeriană. [...]
