Știri
Știri din categoria Apărare
Cucerirea unei poziții militare doar cu drone și sisteme robotizate arată că Ucraina intră într-o nouă fază operațională a războiului, în care tehnologia ieftină și adaptabilă poate schimba raportul de forțe într-un conflict de uzură, potrivit Adevărul. Președintele Volodimir Zelenski a prezentat operațiunea drept un moment de cotitură și a spus că „viitorul este deja aici”.
Schimbarea contează nu doar simbolic, ci prin efectul practic: dacă o poziție poate fi cucerită fără trupe în prim-plan, presiunea pe resursa umană scade, iar ritmul operațiunilor poate crește acolo unde dronele domină linia frontului.
Materialul descrie cum cooperarea militară Rusia–Iran s-a consolidat după începutul invaziei, când Teheranul a furnizat drone Shahed, iar transferul de tehnologie a permis ulterior producția lor în Rusia „la scară industrială”. Asta a dus la atacuri de tip „roi” – valuri masive de drone lansate simultan pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană.
Aceeași logică a fost folosită, potrivit textului, și de Iran în atacuri asupra Israelului, combinând drone cu rachete balistice și de croazieră pentru a amplifica efectul.
În contrapondere, Ucraina și-a accelerat dezvoltarea propriului ecosistem de drone, cu o abordare distribuită, în care „ingineri, antreprenori și militari” contribuie simultan la adaptarea tehnologiei. Rezultatul, conform articolului, este o capacitate operațională mai flexibilă, iar dronele ucrainene sunt responsabile pentru „o mare parte din pierderile rusești”.
Un element-cheie este costul: interceptoarele ucrainene sunt descrise ca fiind „semnificativ mai ieftine” decât dronele de atac, ceea ce oferă un avantaj economic într-un război de uzură. În plus, sistemele defensive dezvoltate de Ucraina ar reuși să intercepteze „majoritatea” atacurilor aeriene.
Articolul notează și o schimbare de rol: Ucraina nu mai este doar beneficiar de sprijin occidental, ci începe să exporte know-how. Zelenski ar fi vizitat state din Golf pentru a propune soluții de apărare împotriva atacurilor cu drone, iar acordurile cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar indică un interes crescut pentru tehnologia ucraineană.
În paralel, textul menționează că SUA încearcă să slăbească infrastructura iraniană de drone și rachete prin lovituri asupra facilităților critice, pentru a preveni atingerea unei „zone de imunitate” – pragul la care capacitățile defensive ar descuraja intervențiile externe.
Concluzia sugerată este o „convergență strategică”: SUA limitează sursa amenințării (Iran), iar Ucraina dezvoltă instrumentele de contracarare. Totuși, materialul avertizează că tensiunile din interiorul alianței occidentale și incertitudinile privind sprijinul pentru Kiev pot eroda avantajul obținut, într-un moment în care cooperarea mai strânsă ar putea influența inclusiv perspectivele de încheiere a războiului.
Recomandate
Ucraina își mută apărarea antidrone spre soluții ieftine, produse în masă , într-o strategie care reduce presiunea pe rachetele sol-aer scumpe și schimbă modul în care se poartă războiul cu Rusia, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Euronews . În timp ce Rusia lovește cu zeci de rachete balistice – un tip de armă la care Ucraina rămâne vulnerabilă – Kievul a ajuns să compenseze dezavantajul numeric al Moscovei prin tehnologie, în special prin drone, atât în apărare, cât și în atac. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că, în primele trei luni din 2026, sistemele robotice terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului. Interceptori antidrone: cost mic, volum mare, economie de rachete Pe măsură ce Rusia s-a bazat tot mai mult pe drone de tip Shahed (proiectate de Iran și fabricate acum în Rusia), Ucraina a construit o apărare aeriană „multistratificată” împotriva dronelor, care combină echipe mobile de foc (inclusiv camionete cu mitraliere grele), mijloace de război electronic și interceptori dezvoltați intern. Potrivit Kievului, rata de interceptare a dronelor rusești este de aproximativ 90%. Ministerul Apărării din Ucraina afirmă că, din 7 ianuarie, unitățile armatei primesc peste 1.500 de drone specializate de interceptare anti-Shahed pe zi. Miza operațională este și economică: folosirea interceptorilor „conservă” rachetele sol-aer, considerate scumpe și disponibile în cantități limitate. În analiza citată sunt indicate și repere de cost: interceptori: 1.000–4.000 de euro; drone Shahed: 25.000–50.000 de euro; o rachetă Patriot: aproximativ 3,5 milioane de euro. Lovituri la distanță medie și presiune pe logistica Rusiei În paralel, Ucraina își extinde campania de lovituri la distanță medie (20–200 km de linia frontului), vizând depozite de muniție și combustibil și posturi de comandă, pentru a împinge forțele ruse mai departe de front și a complica logistica și comanda. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, descrie această abordare drept o „blocare logistică”, menită să împiedice operațiuni ofensive susținute. Zelenski a afirmat că numărul loviturilor la distanțe de peste 20 km a crescut „de două ori” față de martie și „de patru ori” față de februarie și că „vor fi și mai multe”, numind domeniul o prioritate. Atacuri adânci pe teritoriul Rusiei și efecte asupra infrastructurii petroliere Kievul a intensificat și loviturile de lungă distanță asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării între ianuarie și mai și că „aproape 40% din capacitatea primară de rafinare” a Rusiei era scoasă din funcțiune până în mai. În același context, el a spus că ținte aflate la peste 500 km de granița Ucrainei au fost lovite, în pofida apărării aeriene dense din jurul Moscovei. Vulnerabilitatea rămasă: apărarea antibalistică Deși Ucraina raportează o rată de interceptare a dronelor de circa 90% și a rachetelor de croazieră de până la 80%, analiza indică o „lacună evidentă”: lipsa unui sistem antibalistic suficient. Zelenski a spus că Patriot rămâne singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, dar că stocurile sunt insuficiente, invocând și contextul politicii Washingtonului. Într-un atac nocturn menționat în material, Rusia ar fi lansat 33 de rachete balistice asupra Ucrainei. Zelenski a cerut președintelui american Donald Trump o licență pentru a produce rachete de interceptare Patriot și a precizat că așteaptă un răspuns. [...]
O dronă-interceptor ucraineană de 1.000–2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei) schimbă ecuația costurilor în apărarea aeriană , într-un moment în care folosirea rachetelor antiaeriene scumpe împotriva dronelor ieftine a devenit tot mai greu de susținut, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Sistemul, numit Sting, este realizat în mare parte din componente imprimate 3D și are dimensiunea unui ananas. Drona Sting este produsă de Wild Hornets („Viespile Sălbatice”), o organizație ucraineană care a pornit ca grup de voluntari ce livra drone comerciale unităților de pe front și care s-a transformat ulterior într-un producător de tehnologie militară, conform aceleiași surse. De ce contează: apărare mai ieftină împotriva unui atac „ieftin” și masiv În războiul din Ucraina, Rusia a folosit pe scară largă drone Shahed de origine iraniană pentru atacuri asupra orașelor. Costurile relativ reduse și posibilitatea producerii în masă au făcut din aceste aparate o armă importantă pentru Moscova. Pentru Ucraina, problema a fost una de eficiență economică și operațională: interceptarea dronelor care „costă doar câteva zeci de mii de dolari” cu rachete antiaeriene scumpe a devenit din ce în ce mai dificilă, notează Il Post, citat de Mediafax. Cost, producție și eficiență declarată Potrivit producătorilor, un Sting costă între 1.000 și 2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei), în funcție de echipamente și configurație. În comparație, o dronă Shahed ar costa în jur de 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Wild Hornets susțin că: rata de succes împotriva dronelor Shahed ajunge la aproximativ 80%; producția depășește deja 10.000 de unități pe lună. Sting este proiectată să urmărească ținta din spate și să explodeze înainte de impact, astfel încât drona inamică să fie distrusă în aer și să nu se prăbușească peste zone locuite. Impact operațional: apărarea orașelor și control de la distanță Conform datelor citate de Il Post, Rusia a lansat „zeci de mii” de drone Shahed, iar unele atacuri au implicat „sute” de aparate într-o singură noapte. În anumite cazuri, Ucraina ar fi reușit să intercepteze peste 95% dintre dronele lansate spre Kiev, folosind o combinație de sisteme clasice și noile drone-interceptor. Acest rezultat este prezentat ca unul dintre motivele pentru care marile orașe ucrainene continuă să funcționeze relativ normal, în pofida intensității bombardamentelor. Un element tehnologic important menționat este controlul de la mare distanță: producătorii afirmă că operatorii pot pilota dronele Sting de la sute sau chiar mii de kilometri, ceea ce ar reduce riscul pentru echipele aflate în apropierea frontului și ar permite amplasarea dronelor în jurul orașelor vulnerabile, cu activare rapidă la detectarea unui atac. Interes extern și ce urmează Mediafax mai arată că state din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – urmăresc evoluția tehnologiei ucrainene, pe fondul propriilor vulnerabilități la atacuri cu drone, în special asupra infrastructurii energetice și aeroportuare. În paralel, inginerii ucraineni lucrează la o versiune îmbunătățită a Sting pentru interceptarea noilor generații de Shahed, care ar folosi motoare cu reacție și pot depăși 400 km/h, iar Ucraina testează și sisteme de apărare bazate pe lasere, potrivit sursei citate. [...]
O eventuală străpungere ucraineană ar depinde de „orbirea” locală a Rusiei cu drone și bruiaj , nu de o ofensivă pe tot frontul, potrivit unei analize preluate de Adevărul . Miza operațională este schimbarea modului de luptă: câștiguri rapide într-un sector îngust, prin combinarea informației în timp real, a războiului electronic și a mobilității. După mai bine de trei ani de război, frontul rămâne dominat de linii defensive extinse și lupte de uzură, cu avansuri teritoriale limitate. În acest context, expertul militar Rob Lee , citat într-o analiză a revistei britanice The Economist , susține că armata ucraineană ar putea crea condițiile pentru o străpungere importantă a liniilor rusești „în următoarele luni”, inclusiv până la finalul anului. De ce contează: străpungerea ar fi un efect al superiorității tactice, nu al masei Lee compară dinamica actuală cu ultimele etape ale Primului Război Mondial, când războiul de tranșee a fost depășit prin tactici noi și coordonare mai bună între arme. În interpretarea sa, echivalentul modern îl reprezintă integrarea dronelor, a sistemelor de bruiaj (război electronic) și a informațiilor obținute în timp real în planificarea și executarea operațiunilor. Analistul indică faptul că succesul nu ar veni printr-o ofensivă de amploare pe întreg frontul, ci prin obținerea unor avantaje locale decisive, într-un sector ales și într-un moment oportun. Cum ar arăta, în practică, o operațiune de străpungere Scenariul descris presupune o succesiune de pași, cu accent pe degradarea capacității ruse de supraveghere și reacție: pregătire îndelungată : colectare de informații, identificarea punctelor vulnerabile și manevre de diversiune pentru a induce în eroare comandamentul rus; neutralizarea supravegherii : lovirea infrastructurii de comunicații, atacarea pozițiilor operatorilor de drone și folosirea masivă a propriilor sisteme fără pilot pentru a limita monitorizarea câmpului de luptă; exploatarea breșei : intervenția unităților mecanizate și blindate după slăbirea apărării. În acest cadru, Lee estimează că o pătrundere rapidă la o adâncime de cinci până la zece kilometri în spatele liniilor rusești ar putea afecta sever logistica, comunicațiile și comanda. „Dacă aceste elemente sunt combinate eficient, rezultatul poate fi un colaps rapid al apărării într-un sector limitat al frontului.” Drona și războiul electronic: lupta pentru „spațiul aerian tactic” Materialul subliniază că dronele au devenit instrumente centrale pentru recunoaștere, atac și coordonarea focului de artilerie, în timp ce ambele tabere investesc în sisteme de război electronic și în drone interceptoare. În această logică, avantajul ar urma să revină armatei care controlează mai eficient „spațiul aerian tactic” de deasupra liniei frontului. Context: Rusia menține presiunea și pregătește noi direcții de ofensivă În paralel cu ipoteza unei schimbări de dinamică în favoarea Kievului, sursa arată că Rusia continuă să preseze pe mai multe sectoare. La începutul anului, evaluări occidentale și ucrainene au avertizat asupra unor posibile operațiuni ofensive ruse în direcțiile Zaporojie, Kupiansk, Sloviansk sau Sumî , iar în unele scenarii a fost menționată inclusiv amenințarea la adresa regiunii Odesa . Concluzia analistului este că următoarea schimbare majoră pe front ar depinde mai puțin de numărul de soldați sau de cantitatea de armament și mai mult de capacitatea de a combina informația, tehnologia și mobilitatea mai eficient decât adversarul. [...]
Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România , într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice. Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența. „Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.” De ce contează pentru România: sprijin practic, în contextul incidentelor cu drone Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO. În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2 , care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene. Ce precedent invocă Kievul Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor. [...]
Ucraina a contractat 1.500 de motociclete militare și spune că a economisit aproape 12 milioane hrivne (aprox. 1,2 milioane lei) printr-o licitație competitivă, bani care ar urma să fie redirecționați către alte nevoi ale armatei, potrivit Kyiv Post . Agenția de Achiziții pentru Apărare a Ucrainei a semnat contractul miercuri, iar ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , a declarat că volumul este de trei ori mai mare decât totalul motocicletelor livrate armatei anul trecut. Toate vehiculele sunt așteptate să ajungă la trupe până la finalul lui 2026. Economie de buget prin competiție între furnizori În procedura de achiziție au participat șase companii. Conform ministrului, competiția din licitație a redus costurile cu aproape 12 milioane hrivne (271.000 de dolari, aprox. 1,25 milioane lei), sumă care va fi realocată către alte necesități militare, inclusiv achiziția de alte vehicule. Într-o declarație citată de publicație, Fedorov a pus economiile pe seama presiunii concurențiale: „Competiția între participanți a făcut posibilă obținerea unor condiții mai bune pentru stat și consolidarea suplimentară a aprovizionării militare.” De ce contează: mobilitate și logistică pe front, dar și precedent de achiziție Motocicletele sunt descrise ca fiind printre cele mai căutate vehicule pe câmpul de luptă, alături de pickup-uri, fiind folosite pentru sarcini logistice precum transportul de personal și operatori de drone către poziții de luptă, recunoaștere și alte misiuni. Fedorov a mai spus că Ucraina a folosit proceduri similare și pentru ceea ce el a numit cea mai mare achiziție a țării de muniție de artilerie de 155 mm cu rază lungă, iar obiectivul este extinderea treptată a licitațiilor competitive în toate programele de achiziții pentru apărare. [...]
Forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au provocat peste 100.000 de pierderi în rândul trupelor ruse în primul an de operațiuni , un bilanț care, dacă este confirmat, indică o creștere semnificativă a eficienței dronelor ca instrument operațional în războiul de uzură, potrivit Kyiv Post . Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot (Unmanned Systems Forces – USF), Robert „Madyar” Brovdi , a declarat că cifra include pierderi „irecuperabile” și „sanitare” (răniți) și că fiecare caz ar fi fost verificat în sistemul ucrainean Delta , o platformă de conștientizare a situației pe câmpul de luptă care stochează date și dovezi pentru misiuni. În aceeași comunicare, Brovdi a comparat bilanțul cu forțele folosite de Rusia în tentativa din februarie 2022 de a cuceri Kievul, afirmând că atunci ar fi fost angajați aproximativ 35.000 de militari de elită (trupe aeropurtate, forțe speciale și infanterie marină). El a mai susținut că forța totală de invazie la începutul războiului ar fi fost de circa 180.000 de militari, pe patru direcții principale de înaintare: Kiev, Siversk-Slobojanski, Donețk-Luhansk și sudul Tavriei, iar în prezent efectivele ruse ar depăși 700.000 de persoane. Dimensiunea operațională: 1,6 milioane de misiuni și 350.000 de ținte lovite Potrivit datelor prezentate de Brovdi, unitățile USF ar fi executat aproximativ 1,6 milioane de misiuni de luptă în ultimul an, cu o medie de circa 5.000 de ieșiri pe zi, și ar fi distrus sau avariat aproximativ 350.000 de ținte rusești „verificate”. Lista de ținte distruse sau avariate, conform aceleiași surse, include: 248 sisteme de apărare antiaeriană 817 tancuri 1.379 transportoare blindate, mașini de luptă ale infanteriei și alte vehicule blindate 4.890 sisteme de artilerie 342 piese de artilerie autopropulsată 281 vehicule militare multifuncționale 26.430 vehicule logistice 29.903 drone de recunoaștere 7.633 drone de tip Shahed și Gerbera 13 aeronave și elicoptere 10.848 puncte de lansare pentru operatori de drone 100.082 militari ruși Ținta pentru următorul an: dublarea bilanțului Brovdi a mai afirmat că USF își propune ca în următoarele 12 luni să ajungă la 200.000 de militari ruși eliminați și 650.000 de ținte militare lovite. Kyiv Post notează că aceste cifre sunt revendicări ale părții ucrainene; articolul nu indică o confirmare independentă a bilanțului. [...]
