Știri
Știri din categoria Apărare
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO, iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder. Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”.
Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru.
În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate.
El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care:
Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare.
Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație.
Recomandate
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
Pătrunderea unei drone în spațiul aerian al României a declanșat procedurile NATO de poliție aeriană , cu decolări succesive de avioane de luptă și alertarea populației din Tulcea prin RO-Alert , potrivit Mediafax . În noaptea de 14 spre 15 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale (MApN) a detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor. Ca reacție, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă pentru „Poliție Aeriană Întărită” (misiune NATO de întărire a apărării aeriene pe flancul estic), au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. La ora 01:34, radarele au indicat o dronă în spațiul aerian național, la sud-est de Sulina, deasupra apelor teritoriale ale României. Conform MApN, ținta a fost monitorizată aproximativ un minut, după care a dispărut de pe radar. Ulterior, autoritățile militare au semnalat alte ținte aeriene la circa 77 de kilometri est de Insula Șerpilor, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol de la Baza 86 Aeriană Fetești. Alertarea populației și închiderea alertei Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul și estul județului Tulcea. La ora 04:57 a fost transmis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonele vizate. MApN precizează că nu au fost raportate alte pătrunderi în spațiul aerian al României, iar alerta aeriană a încetat la ora 05:46. [...]
NATO își întărește postura de descurajare pe flancul estic , pe fondul intensificării „atacurilor hibride” atribuite Rusiei și al incertitudinilor legate de viitoarea prezență militară americană în Europa, potrivit HotNews . Comandantul suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a transmis la Varșovia că Alianța este „gata să lupte, chiar în această seară” dacă un stat membru ar fi atacat. Mesajul operațional: răspuns rapid și „ripostă masivă” În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Grynkewich a descris NATO drept o alianță defensivă, dar a insistat că orice atac asupra unui aliat va fi blocat, neutralizat și respins, astfel încât să devină „absolut inutil”. „Dacă cineva este suficient de nesăbuit încât să ne atace, vom riposta.” Generalul a susținut că un răspuns NATO nu s-ar limita la zona atacată, ci ar viza și infrastructura care „susține, menține și controlează” forța atacatoare. „Aceasta include nu doar forța atacatoare în sine, ci tot ceea ce susține, menține și controlează acea forță.” În același timp, el a spus că nu consideră un conflict „iminent sau inevitabil”. De ce contează: „zona gri” și presiunea asupra sprijinului pentru Ucraina Declarațiile vin într-un context de tensiuni crescânde între Europa și Rusia. Guverne europene acuză Moscova de o campanie de sabotaj, incursiuni cu drone și atacuri cibernetice, iar Rusia a avertizat luna trecută că ar folosi arme nucleare dacă NATO ar încerca să-i izoleze exclava Kaliningrad , notează articolul. Grynkewich a explicat că a ales să vorbească public despre planuri tocmai pentru a reduce neliniștea produsă de acte recente de sabotaj și incendiere și pentru a-i asigura pe „cei un miliard de cetățeni” ai Alianței că NATO „are totul sub control”. Separat, el a îndemnat statele europene să indice explicit când consideră Rusia responsabilă pentru astfel de acțiuni, argumentând că atribuirea publică ridică „costurile” pentru actorii implicați și are efect de descurajare. În viziunea sa, activitatea Rusiei în Europa urmărește să slăbească voința aliaților de a continua sprijinul pentru Kiev. Ce se schimbă pe teren: „Eastern Sentry” și efectul de descurajare Generalul a indicat că inițiative NATO precum misiunea „Eastern Sentry”, lansată pe 11 septembrie și care include resurse ale unor aliați precum Danemarca, Franța, Marea Britanie și Germania, ar fi produs deja efecte. „Rușii au fost mult mai atenți să evite trecerea frontierei cu drone în țările baltice sau în Polonia de când am implementat misiunea «Eastern Sentry».” Contextul politic: reevaluarea prezenței SUA în Europa În plan mai larg, articolul plasează aceste mesaje într-un moment de „vulnerabilitate” pentru Europa: Statele Unite reevaluează în prezent prezența militară pe continent, iar decizia ar urma să fie anunțată la sfârșitul anului și ar putea include reduceri de efective. În paralel, țările europene își accelerează consolidarea forțelor armate, pe fondul îndoielilor privind nivelul sprijinului american sub administrația președintelui Donald Trump. Grynkewich a încercat să reducă aceste îngrijorări, afirmând că Trump ar fi vorbit cu „dragoste” la summitul NATO de la Ankara din iulie. Ce urmează Pe termen scurt, miza este gestionarea incidentelor din „zona gri” — sabotaj, atacuri cibernetice, drone — care rămân sub pragul unui act de război, dar pot escalada. Pe termen mediu, atenția se mută și către decizia Washingtonului privind postura militară în Europa, care poate influența planificarea operațională și ritmul investițiilor europene în apărare. [...]
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
Bulgaria cere întăriri NATO la Marea Neagră, ceea ce poate duce la costuri operaționale mai mari pentru transportul maritim și la o presiune suplimentară pe resursele Alianței în regiune, potrivit Euronews . Sofia a solicitat desfășurarea de avioane de vânătoare, sisteme antirachetă și echipamente antidrone, după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Cererea a fost anunțată de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov , care spune că a trimis o solicitare către secretarul general al NATO și către comandantul suprem aliat, pentru „desfășurarea de forțe suplimentare” pe teritoriul Bulgariei. Până la acest moment, autoritățile bulgare nu au primit un răspuns privind întăririle pe care NATO le-ar putea oferi. Ce a cerut concret Bulgaria și de ce contează pentru navigația comercială Potrivit ministrului, solicitarea vizează o desfășurare „cuprinzătoare” de capabilități, inclusiv: avioane de vânătoare și aeronave de patrulare; sisteme antirachetă; echipamente antidrone. Miza este reducerea riscurilor pentru transportul maritim și pentru securitatea regională, în condițiile în care atacurile asupra navelor comerciale au crescut tensiunea în zona Mării Negre și au împins NATO să acorde mai multă atenție flancului sud-estic. Resurse limitate în regiune și efectul de „competiție” între aliați Stoianov a atras atenția că aliații au capacități limitate și a menționat explicit că „România are nevoie de resurse suplimentare, la fel ca și statele baltice”. Mesajul indică faptul că o eventuală consolidare în Bulgaria ar trebui calibrată în raport cu alte nevoi de pe flancul estic, într-un context în care cererea de capabilități de apărare aeriană și antidrone este ridicată. Atacurile care au declanșat solicitarea și ce urmează Solicitarea Bulgariei vine după o serie de atacuri cu drone asupra a șapte nave comerciale în largul coastelor României și Bulgariei, începând cu 5 octombrie. Ministrul bulgar spune că se așteaptă la un răspuns rapid din partea NATO, dar avertizează că nici măcar cu resurse suplimentare nu poate exista „protecție absolută”, obiectivul fiind „reducerea riscului la minimum posibil”. În paralel, Bulgaria susține că are deja capacități de supraveghere și răspuns militar și că operează două sisteme de detectare și supraveghere a amenințărilor în apele sale, pregătind implementarea unui al treilea sistem, descris ca având o tehnologie care „nu a mai fost utilizată până acum”. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
