Știri
Știri din categoria Apărare
O cooperare militară Rusia–Iran ridică miza pentru apărarea navală americană în Golf, după ce Moscova ar fi ajutat în secret Teheranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, potrivit unei investigații citate de news.ro. Informația este relevantă prin potențialul de a schimba echilibrul operațional în Orientul Mijlociu, unde SUA și aliații lor operează sisteme avansate de apărare aeriană și antirachetă.
Programul secret, cu numele de cod C430L, ar fi început în 2023 și ar fi continuat inclusiv pe durata războiului americano-israelian împotriva Iranului, conform investigației Financial Times. Publicația britanică își bazează concluziile pe corespondențe rusești scurse în presă, date de călătorie ale unor experți implicați și analiza brevetelor militare.
Ținta principală a programului C430L ar fi dezvoltarea de către Iran a unui sistem de propulsie cu motor ramjet (statorreactor) – un tip de motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la viteze de câteva ori mai mari decât viteza sunetului. Experți în rachete și în domeniul militar, citați în investigație, spun că tehnologia este „aproape cu certitudine” destinată rachetelor de croazieră antinavă și de atac terestru.
Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu zborul la altitudine joasă, ceea ce reduce timpul de reacție al apărării aeriene și antirachetă pentru detectare și interceptare. În contextul Golfului Persic, acest avantaj operațional ar putea crește presiunea asupra grupărilor navale americane și asupra infrastructurii militare din regiune.
Iranul ar fi construit și testat în zbor sistemul de propulsie ramjet, însă, potrivit investigației citate, nu există dovezi că o rachetă de croazieră supersonică dezvoltată cu ajutorul Rusiei ar fi fost deja desfășurată.
Un expert citat, Fabian Hinz (Conflict Armament Research), descrie cazul drept un transfer de tehnologie militară „extrem de sensibilă” strategic, pe care Iranul ar fi încercat să o obțină de mult timp. Jim Lamson, fost analist CIA specializat în Iran și în prezent la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare, afirmă că un astfel de progres ar putea oferi Teheranului un sistem de arme „calitativ nou”, capabil să amenințe navele Marinei SUA.
Investigația plasează programul C430L în cadrul unei cooperări militare mai ample între Rusia și Iran. Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac „Shahed”, folosite pe scară largă în războiul Rusiei din Ucraina, și ar fi ajutat la stabilirea producției acestora pe teritoriul Rusiei.
Separat, Ucraina și oficiali occidentali au acuzat Rusia că ar fi oferit Iranului asistență pe câmpul de luptă în timpul războiului cu SUA și Israel, inclusiv imagini din satelit, sprijin cu drone și componente de armament, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Polonia întărește securitatea la punctele de frontieră cu Ucraina , după ce atacuri rusești cu drone au lovit ținte ucrainene la câțiva kilometri de granița poloneză, ceea ce a dus inclusiv la suspendarea temporară a trecerii, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: autoritățile poloneze cresc nivelul de protecție al infrastructurii de frontieră folosite de paza de frontieră, pe fondul riscului ca loviturile din proximitatea graniței să afecteze fluxurile de trecere și securitatea în zona de contact. Ce a declanșat decizia Ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz a anunțat consolidarea punctelor de trecere după atacuri cu drone atribuite Rusiei asupra unor ținte din Ucraina, foarte aproape de granița cu Polonia. Conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres, o dronă rusă a lovit duminică un tren de pasageri, iar o altă dronă a lovit un camion în apropierea unei benzinării din zonă. Ulterior, grănicerii polonezi au anunțat suspendarea trecerii frontierei. Ce se schimbă la frontieră: fortificații și supraveghere suplimentară Potrivit mesajelor publice citate în material, Polonia trece la consolidări fizice și la întărirea dispozitivului de supraveghere: geniştii construiesc fortificații la graniță folosind containere din plastic care pot fi umplute cu nisip sau pietriș; vor fi suplimentate posturile de observare și pază la punctele de trecere de la Dorohusk, Medyka și Korczowa . Într-un mesaj publicat pe X, ministrul apărării a justificat măsurile prin deteriorarea mediului de securitate regional: „Ultimele zile arată că acțiunile Rusiei amenință securitatea întregii Europe. În concordanță cu decizia guvernului nostru, infrastructura folosită de paza frontierei este consolidată”. De ce contează Consolidarea punctelor de trecere și suplimentarea posturilor de observare indică o trecere la un regim de frontieră mai „întărit” operațional, în contextul în care atacurile din apropiere pot produce întreruperi ale traficului și pot crește costurile logistice și de securitate pentru operațiunile din zonă. Materialul nu oferă un calendar sau o durată pentru suspendarea trecerii ori pentru finalizarea lucrărilor. [...]
Războiul cu Iran a creat „goluri strategice” în stocurile de muniție ale SUA , după ce costurile operațiunilor și consumul de armament au depășit capacitatea de reaprovizionare, potrivit unui raport al inspectoratului general al Pentagonului citat de Focus . Raportul, transmis obligatoriu Congresului SUA și publicat luni (ora locală), arată că între 28 februarie și 30 iunie costurile operațiunilor au ajuns la 33,4 miliarde dolari (aprox. 150 miliarde lei), din care 22,3 miliarde dolari (aprox. 100 miliarde lei) au fost doar pentru muniția consumată. Documentul vorbește despre „lipsuri strategice de stoc” și „blocaje la nivelul industriei” în aprovizionarea cu muniție. Presiune operațională: pierderi în flota aeriană și drone Pe lângă problema muniției, raportul inventariază și pierderi ale flotei aeriene americane, inclusiv: patru avioane de luptă F-15 distruse; un avion F-35 avariat; șapte avioane cisternă KC-135 avariate; până la 30 de drone MQ-9 Reaper distruse. Contradicție cu mesajul politic: „stocuri practic nelimitate” În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a respins în mod repetat îngrijorările legate de o posibilă criză de muniție și a vorbit recent despre stocuri „practic nelimitate”. Tot luni, el a scris pe rețeaua sa Truth Social că SUA ar produce „mai multe arme rafinate” decât oricând în istorie, notează publicația. Costuri încă neincluse: pagube pe baze militare din regiune Raportul mai menționează că atacuri iraniene au avariat sau distrus „sute de clădiri și structuri” pe baze militare americane din regiune. Aceste pagube nu au fost incluse în calculul costurilor războiului, deoarece nu este clar dacă toate bazele vor fi reconstruite și cine ar urma să plătească. [...]
România își leagă tranziția la F-35 de cooperarea industrială și de infrastructură cu aliații nordici , pe fondul accelerării agendei de apărare pe flancul NATO. Într-un mesaj transmis după vizita la baza militară Lapland Air Wing , președintele Nicușor Dan a indicat explicit că Bucureștiul vrea să aprofundeze colaborarea cu Finlanda pe zona de pregătire a piloților, infrastructura bazelor și întreținere, inclusiv cu componentă de „producție industrială”, potrivit news.ro . Vizita a avut loc la Rovaniemi, în marja Summitului European al Arcticii, iar șeful statului a descris puterea aeriană drept una dintre cele mai vizibile expresii ale solidarității europene și aliate „de la Arctica până la Marea Neagră”. În același context, Nicușor Dan a spus că a văzut „ce înseamnă să fie apărat, zi de zi, flancul nordic al NATO”. De ce contează: F-35 înseamnă mai mult decât achiziție, înseamnă capacitate de operare Mesajul central al președintelui a fost că România și Finlanda se află pe un traseu similar de modernizare: baza Lapland Air Wing „marchează începutul capacității Finlandei de a opera avioane F-35”, iar România urmează să treacă „de la F-16 la F-35 în anii următori”. În această logică, cooperarea invocată nu se limitează la schimburi de experiență, ci vizează elemente operaționale care condiționează efectiv punerea în serviciu a unei noi platforme aeriene: pregătirea piloților; infrastructura bazelor; întreținerea; producția industrială (menționată ca direcție de învățare reciprocă). Ce a spus președintele În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cele două capete ale flancului NATO: „Rovaniemi şi bazele aeriene din România se află la capetele opuse ale aceluiaşi flanc, dar drumurile noastre converg.” Șeful statului a mai transmis că România este pregătită să aprofundeze cooperarea cu Finlanda, în linie cu nevoile de tranziție către F-35. Context diplomatic: discuții și cu Germania pe industria de apărare Înaintea vizitei, duminică, președintele a avut o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz , în care au fost discutate situația de securitate de pe Flancul Estic „în contextul amenințărilor ruse”, dar și potențialul cooperării româno-germane în industria de apărare. Tot duminică, Nicușor Dan a participat la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo. Președintele participă luni la a doua zi a Summitului European pentru Arctica. În informațiile transmise de sursă nu sunt menționate acorduri semnate sau calendare concrete pentru proiecte comune; rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor traduce în inițiative operaționale sau industriale punctuale. [...]
O regiune din Rusia a urcat la un nivel record costul recrutării de combatanți străini , după ce Irkutsk (Siberia) a majorat la 1,5 milioane de ruble recompensa pentru cei care aduc cetățeni străini în armata rusă , potrivit HotNews . Suma este echivalentă cu aproape 18.000 de dolari (aprox. 81.000 de lei) și este, conform informațiilor citate, cea mai mare oferită până acum de o regiune rusă pentru recrutarea unui militar străin. Majorarea indică o presiune financiară tot mai mare la nivel regional pentru atragerea de personal, într-un context în care autoritățile locale folosesc stimulente în bani pentru a susține efortul de recrutare. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre momentul exact al intrării în vigoare a majorării sau despre condițiile concrete de acordare a recompensei, dincolo de faptul că vizează recrutarea de cetățeni străini pentru armata rusă. [...]
Polonia pregătește măsuri speciale la frontieră pentru a menține fluxurile de transport și a reduce riscul unor blocaje după atacuri rusești în Ucraina, foarte aproape de granița poloneză, potrivit G4Media . Premierul Donald Tusk a spus că autoritățile vor acționa „mult mai consolidat” în fața a ceea ce a numit o „escaladare” din partea Moscovei, anticipând „săptămâni și luni” cu acțiuni intensificate ale Rusiei. El a avertizat că nu poate fi exclus ca această escaladare să afecteze și teritoriul Poloniei. Contextul imediat invocat de Tusk include lovirea, de către drone rusești, a unui tren de pasageri cu destinația Varșovia, la câțiva kilometri de granița poloneză, fără răniți, precum și atacarea unei benzinării din apropierea punctului de trecere Dorohusk–Jagodzin, care a fost evacuată. În acest ultim incident au ars mai multe camioane. Punctele de trecere, în „condiții speciale” în lunile următoare Tusk a anunțat că punctele de trecere a frontierei vor funcționa în condiții speciale în lunile următoare, cu obiectivul de a limita vulnerabilitățile și de a evita blocajele de trafic. Măsurile urmăresc, potrivit declarațiilor sale, să: fluidizeze traficul și să prevină ambuteiajele; evite acumularea vehiculelor încărcate cu combustibil, considerate potențiale ținte; reducă riscul de „paralizare” a punctelor de trecere, scenariu pe care premierul spune că Rusia ar fi încercat să-l provoace și în alte zone, inclusiv în Republica Moldova. Alertă aeriană și ridicarea avioanelor de luptă În dimineața zilei de duminică, apărarea antiaeriană poloneză a detectat peste 12 drone de atac rusești Geran-5 deasupra vestului Ucrainei, iar mai multe avioane de luptă au decolat. Locuitorii din regiunile de frontieră au primit mesaje de avertizare privind o posibilă incursiune. Ce urmează Din informațiile disponibile, guvernul polonez pregătește un regim operațional mai strict la frontieră pentru „lunile următoare”, însă detaliile concrete despre calendar, resurse sau proceduri nu sunt precizate în material. [...]
Rusia ar avea un deficit de efective pe front, pe fondul pierderilor care depășesc recrutările , iar această presiune operațională ar împinge Moscova spre o nouă mobilizare după alegeri, potrivit Adevărul , care citează declarații ale șefului informațiilor militare ucrainene (GUR), Oleh Ivașcenko . Ivașcenko susține că autoritățile ruse ar pregăti mobilizarea a „cel puțin 800.000” de militari „imediat după alegeri”, informație atribuită de publicație site-ului Dialog.UA . Oficialul ucrainean spune că are îndoieli privind capacitatea Rusiei de a mobiliza rapid un asemenea număr. În același context, Ivașcenko afirmă că moralul trupelor ruse este „foarte scăzut” și leagă acest lucru de nivelul pierderilor. El a avansat și o estimare extremă privind supraviețuirea recruților nou-trimiși pe front: „Speranța medie de viață a unui recrut rus după sosirea pe câmpul de luptă este de 20-30 de minute.” Pierderi zilnice peste ritmul de completare Potrivit lui Ivașcenko, Rusia ar completa trupele cu aproximativ 1.000–1.200 de oameni pe zi, însă pierderile ar depăși acest nivel. Ca exemple, el indică două zile consecutive cu pierderi de 1.410, respectiv 1.551 de militari, menționând că în a doua zi „835 au fost uciși în luptă”. „Moralul inamicului este foarte scăzut, pentru că nimeni nu vrea să lupte.” Context: estimări occidentale despre un deficit lunar Adevărul notează că, la finalul lunii august, mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru presa din Marea Britanie că Rusia ar înregistra pierderi mai mari decât capacitatea actuală de recrutare. Publicația face trimitere la o analiză din The Guardian , potrivit căreia, deși Moscova ar atrage în continuare aproximativ 1.000 de recruți pe zi, ritmul nu ar mai compensa militarii uciși sau răniți în ultimele două luni, iar diferența ar fi ajuns la circa 6.000 de oameni lunar. Informațiile din articol se bazează pe declarații ale părții ucrainene și pe relatări atribuite unor oficiali occidentali citați de presa britanică; datele nu sunt însoțite de verificări independente în materialul citat. [...]
