Știri
Știri din categoria Apărare
Potrivit reuters.com, Rusia oferă sprijin cibernetic și imagini satelitare Iranului pentru a îmbunătăți atacurile, afirmă Ucraina
Potrivit unei evaluări a serviciilor de informații ucrainene, Rusia furnizează Iranului sprijin cibernetic și imagini satelitare pentru a îmbunătăți atacurile asupra forțelor SUA și a altor ținte. Această colaborare a fost detaliată în cadrul unui raport revizuit de Reuters, care subliniază cum Rusia a oferit sprijin secret Iranului de la începutul conflictului cu Israel și SUA pe 28 februarie.
Evaluarea indică faptul că sateliții ruși au efectuat cel puțin 24 de misiuni de supraveghere în 11 țări din Orientul Mijlociu între 21 și 31 martie, vizând 46 de obiective, inclusiv baze militare și aeroporturi. În urma acestor misiuni, bazele militare și cartierele generale au fost atacate de rachete balistice și drone iraniene, conform evaluării ucrainene.
Un oficial militar occidental și o sursă de securitate regională au confirmat pentru Reuters activitatea intensă a sateliților ruși în regiune și partajarea imaginilor cu Iranul. Evaluarea ucraineană a menționat că aceste imagini sunt transmise printr-un canal de comunicații permanent între Rusia și Iran, posibil facilitat și de spioni militari ruși staționați la Teheran.
„Într-un incident specific, un satelit rus a capturat imagini ale bazei aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită cu câteva zile înainte ca Iranul să lovească această facilitate pe 27 martie”, se arată în evaluarea ucraineană.
Rusia și Iranul au consolidat relațiile militare de la invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Ucraina și Occidentul susțin că Iranul a furnizat drone de atac Rusiei, care au fost utilizate împotriva Ucrainei. În ianuarie anul trecut, președintele rus Vladimir Putin și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat un tratat de parteneriat strategic cu prevederi pentru schimbul de informații și experiență între serviciile de securitate.
În domeniul cibernetic, evaluarea ucraineană și o sursă de securitate regională afirmă că Rusia oferă asistență Iranului. Grupuri de hackeri iranieni, precum „Handala Hack”, au intensificat operațiunile, vizând infrastructura critică și companiile de telecomunicații din Golf. Colaborarea cu grupuri rusești precum „Z-Pentest Alliance” și „NoName057(16)” este evidențiată prin interacțiuni pe platforma Telegram.
Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, a declarat că niciun sprijin extern pentru Iran nu afectează succesul operațional al SUA. Ministerele de externe ale Iranului și Rusiei nu au comentat imediat. Liderii europeni au abordat problema sprijinului rus pentru Iran la o întâlnire G7, dar nu au primit un răspuns clar de la secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
Această colaborare ruso-iraniană în domeniul cibernetic și al imagisticii satelitare reprezintă o provocare semnificativă pentru securitatea regională și globală, având potențialul de a escalada tensiunile în Orientul Mijlociu și nu numai.
Recomandate
Planificarea militară a SUA pentru Cuba rămâne, deocamdată, un exercițiu pe hârtie , dar discuțiile interne arată cum războiul din Iran consumă resurse și limitează opțiunile Washingtonului în alte dosare, potrivit HotNews , care citează o relatare CBS News preluată de Anadolu și Agerpres. Planificatorii militari americani au analizat mai multe scenarii pentru posibile acțiuni împotriva Cubei, inclusiv un asalt aerian la care ar participa mii de soldați. Conform unor oficiali americani citați de CBS News, misiunea ar fi asociată Diviziei 101 Aeropurtată, descrisă drept singura unitate pregătită pentru o astfel de operațiune. De ce e puțin probabil un pas rapid spre o operațiune Oficialii citați în relatare insistă că planificarea nu echivalează cu o decizie politică: nu ar însemna automat că președintele Donald Trump sau Pentagonul au hotărât lansarea unei operațiuni. În plus, o eventuală acțiune împotriva Cubei ar întâmpina „provocări majore” în acest moment, pentru că o parte importantă din resursele militare ale SUA rămâne angajată în operațiuni împotriva Iranului. În același context, se menționează că avioane, capabilități de informații și alte resurse au fost deja transferate în Orientul Mijlociu, ceea ce face improbabil un demers militar împotriva Cubei pe termen scurt. Ce a inclus briefingul de la Pentagon Potrivit CBS News, Pentagonul a organizat luna trecută un briefing pe un „concept de operațiuni” pentru a evalua opțiuni militare preliminare. În astfel de exerciții sunt analizate, în mod uzual: obiectivele misiunii; necesarul de trupe; logistica; termenele; riscurile. Presiune diplomatică și sancțiuni: linia oficială a Washingtonului Pe linie politică, secretarul de stat Marco Rubio ar fi susținut o tranziție diplomatică spre un guvern cubanez tehnocrat, dispus să aplice reforme economice, însă demersul ar fi intrat în impas, în pofida presiunii financiare crescute, inclusiv prin sancțiuni care vizează armata cubaneză și GAESA , conglomeratul militar. Departamentul de Stat a extins, de asemenea, sancțiunile împotriva entităților de stat cubaneze care „canalizează venituri către regim și forțele paramilitare” implicate în reprimarea populației, inclusiv brigăzile de intervenție rapidă. Context intern: tensiuni legate de războiul din Iran Relatarea CBS News mai notează, pe baza unor surse familiarizate cu situația, că războiul din Iran ar fi scos la iveală tensiuni între Donald Trump și Pete Hegseth, secretarul apărării. Doi oficiali au declarat că Hegseth ar fi favorizat o abordare militară mai dură, în pofida îngrijorărilor generalului Dan Caine, șeful Statului Major Interarme. Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a respins informațiile privind nemulțumirea lui Trump față de subordonați, afirmând că președintele „a fost extrem de mândru” de conducerea lui Hegseth și a amiralului Brad Cooper pe durata Operațiunii „Epic Fury ”. În ansamblu, informațiile indică mai degrabă o evaluare de opțiuni și constrângeri operaționale, decât un semnal că SUA se pregătesc efectiv pentru o intervenție iminentă în Cuba. [...]
Un nou atac cu drone asupra Crimeei ocupate a vizat, potrivit relatărilor locale, un aerodrom militar și infrastructură energetică , într-un episod care indică presiunea tot mai mare asupra capacităților logistice și de apărare ale Rusiei în peninsulă, relatează Kyiv Post . Atacul ar fi avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar în zona Gvardeyskoye au fost raportate peste 20 de explozii, conform canalului de monitorizare Krymsky Veter, care citează rezidenți locali. Martorii au semnalat explozii repetate și o lumină puternică în direcția aerodromului militar Gvardeyskoye, precum și un incendiu „în apropiere” de acesta. Publicația notează că informațiile și amploarea eventualelor pagube nu au putut fi verificate independent. Imagini distribuite de același canal ar arăta grupuri mobile rusești de foc încercând să doboare dronele în jurul orei 00:30 (ora locală, similară cu ora României). Posibile ținte: aerodromul Gvardeyskoye și o centrală din Sevastopol Pe lângă zona Gvardeyskoye, au fost raportate explozii în mai multe districte din Sevastopol, unde ar fi putut fi vizată centrala termică Balaklava, potrivit aceleiași surse. Explozii au mai fost auzite și în Feodosia și Kerci. Context: lovituri repetate asupra infrastructurii din peninsulă Aerodromul Gvardeyskoye a mai fost țintit anterior, iar Statul Major General al Ucrainei a raportat o lovitură asupra acestui obiectiv pe 5 iulie, în cadrul operațiunilor împotriva facilităților militare din Crimeea ocupată. Kyiv Post mai arată că, în ultima perioadă, Crimeea ocupată s-a confruntat cu presiuni crescute asupra infrastructurii energetice, iar atacuri anterioare ar fi întrerupt alimentarea cu electricitate, inclusiv în Sevastopol, afectând și transportul public. Potrivit poziției Kievului, campania de lovire a infrastructurii energetice și logistice ruse urmărește să reducă capacitatea Moscovei de a susține războiul împotriva Ucrainei. [...]
Pentagonul pregătește o achiziție de 12,6 miliarde de dolari pentru 28.000 de rachete „low-cost”. Potrivit Mediafax , SUA vor să refacă rapid stocurile de muniție de precizie după consumul accelerat din conflictul cu Iranul, mizând pe rachete de croazieră semnificativ mai ieftine decât cele aflate acum în serviciu. Planul vizează cumpărarea, în următorii cinci ani, a 28.000 de rachete la un preț de aproximativ 218.000 de dolari bucata (aprox. 982.000 lei), de aproape șase ori mai puțin decât rachetele de croazieră actuale, care depășesc frecvent 1,3 milioane de dolari (aprox. 5,85 milioane lei) pe unitate. Contracte pe termen lung, cu preț fix și cantități minime Departamentul Apărării al SUA a semnat acorduri-cadru cu trei companii – Anduril Industries, CoAspire și Zone 5 Technologies – în cadrul programului Family of Affordable Mass Missiles (FAMM) , care urmărește dezvoltarea unei noi generații de rachete de croazieră cu costuri reduse. Pentru a accelera livrările, fiecare contract este încheiat pe șapte ani, cu preț fix și cantități minime garantate. Companiile care depășesc ritmul de producție stabilit pot primi comenzi suplimentare. De ce contează: refacerea stocurilor după consumul din conflict Programul este plasat în contextul în care armata americană încearcă să își refacă stocurile de muniție de precizie, afectate de conflictul din Iran, început în februarie 2026. Mediafax citează DefenseNews, care notează că războiul a consumat într-un ritm accelerat interceptoare Patriot și alte rachete de precizie, mai repede decât pot fi înlocuite de actualele linii de producție. Ce rachete sunt vizate și ce știm despre ele Fiecare companie va furniza un model diferit, cu același obiectiv: cost redus și producție rapidă. Barracuda-500 (Anduril Industries) : rachetă de croazieră subsonică, propulsată de turboreactor, lansabilă de pe avioane de vânătoare și aeronave de transport militar. A avut primul test de zbor în 2024, iar producția de serie este programată să înceapă până la sfârșitul lui 2026. RAACM (CoAspire) : Rapidly Adaptable Affordable Cruise Missile, rachetă de croazieră cu rază extinsă, deja integrată și testată pe aeronave ale Forțelor Aeriene americane. AGM-188A Rusty Dagger (Zone 5 Technologies) : muniție cu turboreactor proiectată să aibă aceleași dimensiuni și greutate ca bomba Mk 82, pentru integrare rapidă pe aeronave existente, inclusiv F-16, fără modificări importante. Compania a testat focosul la începutul lui 2026 și a lansat arma de pe un F-16 în aprilie. Calendarul achizițiilor: vârf în 2030–2031 Planul Pentagonului prevede achiziții anuale de ordinul miilor de unități, cu următoarele repere menționate: aproximativ 5.300 de rachete în anul fiscal 2028 aproape 5.920 în 2029 7.700 în 2030 aproximativ 7.990 în 2031 În total, investiția este estimată la 12,6 miliarde de dolari (aprox. 56,7 miliarde lei ), pe baza costului unitar indicat în material. [...]
România a semnat achiziția a 12 elicoptere Airbus și 12 radare Thales prin programul european SAFE , cu livrări accelerate pentru primul radar din luna a 11-a , potrivit Economica . Miza operațională imediată este întărirea supravegherii la joasă altitudine, în contextul amenințărilor cu drone, în timp ce elicopterele au un orizont de livrare mult mai lung. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că vineri, la ora 11, au fost semnate contractele „pentru ceea ce rămăsese de semnat” în cadrul SAFE: 12 elicoptere cu Airbus și 12 radare de la Thales. „Pentru radare, am obținut o livrare pentru primul radar, de care avem mare nevoie pentru situația dronelor care zboară la joasă altitudine, începând cu luna 11, deci nu un an și jumătate, mai devreme.” Calendarul livrărilor și componenta industrială locală Conform declarațiilor ministrului, elicopterele vor fi livrate începând cu „luna 38”. În cazul acestora, Miruță a indicat și o componentă de localizare (implicare locală în activități/integrare), prin „interacțiune cu platforma IAR Ghimbav”. Totodată, ministrul a spus că achiziția este una în comun, derulată prin Ministerul Apărării din Franța, care a gestionat colectarea contribuțiilor de la țările participante. În acest cadru, prețul elicopterelor ar fi „semnificativ mai ieftin” decât într-o achiziție separată, iar obligațiile privind localizarea în România ar fi fost asumate și în contractul cu Guvernul francez. Dimensiunea programului SAFE: 7,5 miliarde euro semnate, alte contracte până în 2030 Miruță a mai afirmat că, până acum, au fost semnate la termen contracte prin programul SAFE în valoare de 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), informație atribuită de Economica agenției Agerpres . Până în 2030, ar urma să fie semnate și alte contracte, inclusiv un acord privind construirea de drone, estimat la 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), unde partener este Ucraina. [...]
Distrugerea unui Tu-95 la Engels arată că Ucraina poate lovi aviația strategică rusă la 800 km de frontieră , ridicând presiunea operațională asupra Moscovei și vulnerabilizând platformele folosite pentru atacuri cu rachete, potrivit HotNews . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe X că Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a distrus la baza aeriană Engels un avion militar Tu-95 „utilizat pentru atacurile cu rachete rusești împotriva” Ucrainei. Mesajul lui Zelenski este disponibil aici . Lovitura ar fi avut loc la baza aeriană Engels, situată la aproximativ 800 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit unui comunicat al SBU, operațiunea a fost desfășurată cu drone cu rază lungă de acțiune, iar detaliile sunt prezentate de instituție în comunicatul oficial . Ce spune SBU despre pagube și efectul militar SBU susține că, „conform datelor preliminare”, aeronava a suferit „avarii critice”, partea din spate fiind „complet ruptă”, și că avionul era folosit „în mod sistematic” pentru lansarea de atacuri masive cu rachete asupra Ucrainei. În același mesaj, SBU afirmă că eliminarea unui bombardier strategic înseamnă „zeci de rachete nelansate” și „zeci de milioane de dolari pierderi irecuperabile” pentru Rusia, adăugând că aviația strategică rusă „nu se mai poate simți în siguranță” nici pe aerodromuri îndepărtate. Context: ce este Tu-95 și de ce contează Tu-95 a zburat pentru prima dată în 1952 și a fost proiectat inițial pentru misiuni de bombardament nuclear, fiind ulterior adaptat pentru lansarea de rachete de croazieră. Conform informațiilor citate, fiecare avion poate transporta până la 16 rachete de croazieră Kh-55, Kh-555, Kh-101 sau Kh-102, iar motoarele turbopropulsoare îi permit misiuni cu rază lungă fără realimentare. Informațiile privind distrugerea avionului și amploarea pagubelor provin din declarațiile lui Zelenski și din comunicatul SBU; articolul nu indică o confirmare independentă. Creditul foto menționat este Dreamstime.com . [...]
Protestele militarilor și veteranilor de la Kiev riscă să devină un test de continuitate pentru reformele din Apărare , după demiterea ministrului Mihailo Fedorov, pe fondul temerilor că modernizarea armatei – de la drone și comunicații la digitalizare – va fi încetinită sau blocată, potrivit Adevărul . Mii de oameni au protestat pe 16 iulie în fața Administrației Prezidențiale din Kiev, iar reacțiile cele mai puternice au venit din rândul militarilor activi și al veteranilor. O parte dintre cei intervievați au cerut să fie identificați doar prin prenume sau indicativ militar. De ce contează: reforma operațională, nu doar o schimbare de nume Nemulțumirea nu vizează doar demiterea în sine, ci riscul ca un set de schimbări considerate „vizibile” de către militari să fie abandonate. Un fost militar, Bohdan (29 de ani), a descris decizia drept „demoralizantă” și a spus că speranța legată de reforme a fost înlocuită de sentimentul că „totul se întoarce la cum era înainte”, într-o declarație pentru Kyiv Independent (citat de Adevărul). În același registru, un militar dintr-o unitate de drone, Dmitro (37 de ani), a legat schimbările din conducere de modul de ducere a luptelor, afirmând că după înlocuirea fostului comandant-șef Valerii Zalujnîi cu Oleksandr Sîrski „au revenit tacticile de tip «mașină de tocat carne»”, împreună cu „vechea mentalitate sovietică”. Ce reforme spun militarii că sunt în joc Participanții la protest au invocat progrese și direcții de reformă pe care le asociază mandatului lui Fedorov, între care: achiziția de drone și accent mai mare pe utilizarea lor; extinderea accesului la terminale Starlink; îmbunătățirea comunicațiilor securizate pe front; reformarea resurselor umane și combaterea corupției; pregătiri pentru reformarea centrelor teritoriale de recrutare; propuneri privind introducerea unor termene fixe pentru serviciul militar, pentru a reduce incertitudinea percepută de civili. Un militar activ, Denîs (42 de ani), a rezumat miza astfel: armata „are nevoie de reforme, nu de încă o schimbare de ministru”, subliniind că lipsa unui orizont clar al serviciului militar este „un obstacol uriaș” pentru cei care iau în calcul înrolarea. Ce urmează: îngrijorări legate de succesorul propus O parte dintre cei intervievați se tem că reformele vor stagna dacă Ministerul Apărării va fi preluat de Ihor Klimenko , ministrul de Interne și fost șef al Poliției Naționale, nominalizat de președintele Volodimir Zelenski pentru a-i succeda lui Fedorov. Un veteran, Serhii (43 de ani), a spus că nu are încredere în poliție și că armata are nevoie „de reformă” și „de inovație”. În paralel, protestul a scos la iveală tensiunea dintre nevoia de stabilitate instituțională și presiunea din teren pentru modernizare rapidă: un veteran de 66 de ani, Oleksandr, a afirmat că a îmbrăcat din nou uniforma special pentru manifestație și că unii camarazi de pe front i-ar fi spus că ar prefera să fie la Kiev, protestând, înainte de a intra în poziții. [...]
