Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia își întărește apărarea la est cu un sistem anti-dronă de amploare, construit împreună cu SUA, într-un demers care vizează atât securitatea frontierelor, cât și continuitatea cooperării militare cu Washingtonul, pe fondul discuțiilor despre o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, potrivit TVR Info.
Vizita comună a oficialilor polonezi și americani la granița Poloniei cu Belarus are loc după avertismente repetate ale Varșoviei privind tentative rusești de destabilizare în regiune.
Proiectul „Scutul Estic” este gândit pentru frontierele cu enclava rusă Kaliningrad, cu Republica Belarus și cu Ucraina și include, conform informațiilor prezentate, aproximativ 700 de radare, alături de sisteme de artilerie și de protecție anti-dronă. Varșovia susține că deține, în acest moment, cel mai mare sistem anti-dronă din Uniunea Europeană, realizat în cooperare cu Statele Unite.
Ministrul adjunct polonez pentru Apărare Națională, Cezary Tomczyk, a descris această combinație de fortificații clasice și tehnologie modernă, invocând lecțiile războiului din Ucraina:
„Istoria Ucrainei arată că acest război se poartă în două secole simultan, al 20-lea și al 21-lea. Pe de-o parte, avem aici obstacole și șanțuri antitanc, avem noroi și tranșee. Pe de altă parte, avem numeroase inovații: drone, sisteme anti-dronă, sisteme de ultimă generație care ne permit să luptăm.”
Contextul vizitei este amplificat de faptul că, potrivit materialului, Casa Albă a amenințat cu retragerea unor militari din Europa, iar Polonia pune accent pe parteneriatul cu SUA.
Thomas G. DiNanno, subsecretar de Stat pentru Arme și Securitate, a încadrat proiectul ca exemplu de parteneriat și a insistat pe dreptul statelor de a-și controla frontierele:
„Cred că efortul ce se face aici este genul de parteneriat pe care vrem să îl vedem evoluând. În numele Secretarului de Stat Rubio și al președintelui Trump, subliniez că fiecare țară suverană are dreptul și responsabilitatea de a controla cine intră pe teritoriul său și de a-și proteja frontierele.”
Materialul notează că Rusia a „testat” mai multe granițe estice ale Europei prin presiunea unor migranți încurajați să treacă frontierele. Republica Belarus este descrisă ca având o „uniune de facto” cu Rusia și ca fiind cel mai apropiat aliat al Kremlinului, iar frontiera cu Polonia se întinde pe mai mult de 400 km.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan pune accent pe menținerea unei prezențe militare americane consistente în Europa , într-un moment în care în spațiul public reapare discuția despre redistribuirea trupelor SUA pe continent, potrivit Economica . Mesajul are miză de securitate, dar și una bugetară: în paralel, liderul de la București vorbește despre „NATO 3.0” ca proces de reechilibrare a contribuțiilor între aliați, cu ținte până în 2035. Declarațiile au fost făcute după o întrebare legată de posibilitatea relocării în alte state europene a trupelor americane retrase din Germania, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . „Interesul nostru comun este ca prezenţa militară americană în Europa să fie semnificativă. Aceasta este chestiunea cea mai importantă.” În același context, Nicușor Dan a susținut că, deși multe state europene își doresc o prezență americană pe teritoriul propriu, nu se conturează „negocieri” între aliați pentru „împărțirea” trupelor SUA în Europa. „NATO 3.0”: reechilibrarea contribuțiilor și ținte până în 2035 Președintele a explicat că sintagma „NATO 3.0”, menționată în declarația summitului B9, se referă la contribuții proporționale ale statelor membre și la respectarea angajamentelor financiare, fără a schimba din temelii modul de funcționare al Alianței. „NATO funcţionează cu nişte protocoale de apărare care au fost construite în ani de zile (...) şi lucrurile astea nu se pot schimba de la o zi la alta.” În interpretarea sa, „NATO 3.0” înseamnă, practic: contribuții „proporționale” pe aceleași protocoale de apărare, actualizate în timp; transformarea angajamentelor „pe bani” în capabilități militare; capacitatea de a crea aceste capabilități „în timp real”. El a mai spus că procesul de reechilibrare este în derulare, chiar dacă pot apărea „mici instabilități” pe parcurs, fără a afecta direcția pe termen lung. Totodată, a indicat un orizont de timp pentru obligațiile asumate: „Obligaţia de 3,5 + 1,5 e până în 2035.” Mesaj despre Ucraina: sprijin aliat și „garanții de securitate” după pace sau încetarea focului Nicușor Dan a comentat și declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin și ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apreciind că sunt adresate în principal publicului intern și că Rusia „nu e în situația cea mai fericită”. „Fiecare din ţările aliate este determinată în continuare să sprijine Ucraina (...) acum prin asistenţă militară şi imediat după – fie pace, fie încetarea focului – prin garanţii de securitate.” În ansamblu, mesajul transmis de la București leagă două teme care vor influența deciziile din NATO în anii următori: menținerea rolului militar al SUA în Europa și creșterea contribuțiilor europene, cu accent pe convertirea bugetelor în capabilități efective. [...]
Statele Unite negociază extinderea prezenței militare în Groenlanda cu până la trei noi baze , într-un demers care ar putea schimba rapid echilibrul operațional în Arctica și pe flancul nordic al NATO, potrivit Focus . Discuțiile se poartă de luni de zile, „în culise”, între Washington și Danemarca, iar obiectivul ar fi înființarea a până la trei puncte de sprijin în sudul insulei, relatează The New York Times (citat de Focus). Miza operațională este supravegherea „GIUK Gap” – zona maritimă strategică dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit – unde SUA vor să urmărească mai atent activități navale ruse și chineze, potrivit BBC. Ce ar însemna noile baze și unde ar putea fi amplasate În prezent, SUA operează în Groenlanda un singur punct activ, Pituffik Space Base (în nord-vest), care monitorizează lansări de rachete pentru comandamentul aerian și spațial NORAD, conform BBC. Planurile discutate vizează însă sudul insulei, iar locațiile menționate în material includ: Narsarsuaq , pe amplasamentul unui fost punct american care include un aerodrom (potrivit BBC); Kangerlussuaq (sud-vest), ca variantă analizată (potrivit The New York Times). Ambele locuri au găzduit baze americane în Al Doilea Război Mondial și în Războiul Rece și ar avea încă infrastructură utilizabilă, notează aceeași sursă. Cadru legal: acordul din 1951, avantaj pentru Washington Baza negocierilor este un acord de apărare din 1951 între SUA și Danemarca, care ar oferi Washingtonului „drepturi extinse” pentru a-și amplifica activitățile militare în Groenlanda, potrivit mai multor experți în Arctica citați de The New York Times. Ulrik Pram Gad, cercetător la Danish Institute for International Studies, este citat spunând că Danemarca și Groenlanda ar putea teoretic să refuze, dar „în practică nu se face asta”, deoarece SUA ar putea prezenta controlul danez asupra insulei drept un risc de securitate. Politic: Trump vorbește despre „a deține” Groenlanda, pe fondul tensiunilor diplomatice În paralel cu negocierile discrete, președintele SUA Donald Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a preveni accesul Rusiei sau Chinei, iar acest lucru s-ar putea face „pe calea ușoară sau pe calea dură”, potrivit BBC. Materialul arată că reacția Danemarcei la aceste declarații a alimentat o criză diplomatică cu aliatul din NATO, deși discuțiile ar fi continuat ulterior „într-un cadru mai calm”. Cine conduce discuțiile și ce reacții apar în Groenlanda Procesul ar fi coordonat la Washington de Michael Needham, oficial de rang înalt din Departamentul de Stat, care s-ar fi întâlnit de cel puțin cinci ori, din mijlocul lunii ianuarie, cu diplomați danezi și groenlandezi, inclusiv cu ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Møller Sørensen, și cu Jacob Isbosethsen, cel mai înalt reprezentant al Groenlandei la Washington, potrivit BBC. Public, părțile rămân rezervate, însă în Groenlanda crește neliniștea, conform relatării The New York Times. O antreprenoare din vestul Groenlandei, Anso Lauritzen, spune că mulți localnici nu își doresc mai multă prezență militară, dar nu au pârghii reale dacă decizia se ia. O pensionară din Nuuk, Agnetha Mikka Petersen, afirmă că nu este mulțumită de perspectivă. De ce contează Dacă planul se concretizează, SUA ar obține o capacitate mai mare de supraveghere și reacție într-un coridor maritim-cheie al Atlanticului de Nord, într-un moment în care Arctica capătă greutate strategică. În același timp, combinația dintre negocieri „în spatele ușilor închise”, cadrul legal favorabil Washingtonului și opoziția locală descrisă în material poate complica gestionarea politică a proiectului în Danemarca și Groenlanda. [...]
US Space Command își extinde parteneriatul cu industria privată printr-o serie de jocuri de război clasificate , după ce primul exercițiu a simulat detonarea unei arme nucleare pe orbită, un scenariu care ar putea scoate din funcțiune mii de sateliți și ar bloca porțiuni din orbita joasă a Pământului timp de până la un an, potrivit Ars Technica . Inițiativa, denumită „ Apollo Insight ”, este organizată de US Space Command și urmărește să combine expertiza militară cu cea comercială pentru a răspunde unor amenințări simulate în spațiu. Generalul Stephen Whiting, comandantul Space Command, a spus că instituția a reunit „60 și ceva de companii” la nivel clasificat pentru a evalua efectele unei detonări și pentru a identifica tehnologii și capabilități care ar putea fi folosite „astăzi sau în viitor”. Space Command a precizat că, deși evenimentul a fost clasificat, discuțiile au acoperit inclusiv nevoia de „conștientizare a domeniului” (capacitatea de a detecta și caracteriza obiecte și activități în spațiu) și spectrul de amenințări la adresa superiorității spațiale a SUA și a aliaților. La exercițiu au participat și aliați ai SUA din Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit. De ce contează: riscul operațional pentru infrastructura satelitară și rolul companiilor În scenariul descris, o detonare nucleară în orbita joasă ar „distruge sau incapacita” probabil mii de sateliți, cu efecte directe asupra rețelelor militare și civile care furnizează supraveghere și comunicații. Oficialii americani au avertizat că o astfel de acțiune ar putea face inutilizabile porțiuni din orbita joasă „până la un an”, cu efecte în lanț la nivel global; un fost oficial american din domeniul apărării a caracterizat un astfel de eveniment drept un „atac asupra lumii”, nu doar asupra SUA. Contextul invocat include avertismentul public lansat în urmă cu doi ani de congresmanul Mike Turner, președintele Comisiei de Informații din Camera Reprezentanților, potrivit căruia Rusia s-ar mișca spre desfășurarea unei arme nucleare pe orbită. Administrația Biden a recunoscut ulterior că Rusia ia în calcul o astfel de acțiune, care ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic (Outer Space Treaty), ce interzice plasarea armelor de distrugere în masă pe orbită. În același timp, oficialii americani nu cred că Rusia a plasat deja o armă nucleară pe orbită, dar susțin că Rusia „operaționalizează” arme convenționale antisatelit și că a lansat mai mulți sateliți „misterioși” pe orbite care „umbreau” cei mai avansați sateliți de spionaj ai guvernului SUA. Ce urmează în „Apollo Insight” și ce cere armata de la sectorul privat Space Command intenționează să organizeze patru exerciții de tip „tabletop” (simulări de decizie) în acest an, dintre care trei urmează după primul. Temele anunțate pentru următoarele simulări includ: „orbital maneuver warfare” (manevre orbitale cu scop militar); scenarii cu constelații de sateliți „proliferate” (rețele mari, distribuite) în regimuri orbitale diferite; avertizare timpurie și apărare antirachetă. În paralel, Pentagonul pune accent pe integrarea tehnologiilor comerciale în războiul modern, iar exemplul invocat este utilitatea rețelelor comerciale de sateliți, precum Starlink, în războiul Rusia–Ucraina pentru comunicații pe câmpul de luptă. Whiting a indicat și o direcție operațională: folosirea sateliților comerciali drept „ținte” pentru a testa capacitatea armatei de a urmări continuu un obiect care execută o manevră „high delta-V” (o schimbare mare de viteză ce produce o modificare semnificativă a orbitei), manevră care ar putea ajuta un satelit advers să evite detectarea sau să se poziționeze pentru un atac. Un punct sensibil pentru companii este riscul asumat în astfel de colaborări. Whiting a spus că, după invazia Rusiei în Ucraina, au existat bruiaje persistente ale comunicațiilor prin satelit și ale GPS, iar „de multe ori companiile sunt primele care detectează” și informează autoritățile. În acest context, el a ridicat problema unor mecanisme contractuale precum „indemnificarea” (acoperirea unor riscuri/daune) pentru firmele care își asumă expunere mai mare, subiect identificat la nivel național de biroul responsabil de politica spațială din cadrul Departamentului Apărării. [...]
Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară , argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro . Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă. Producție locală cu tehnologie cumpărată sau împrumutată Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică. „În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.” Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele. „Gândire elastică” și accent pe drone Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România. „Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.” Limitarea strategică indicată: arsenalul nuclear al Europei În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse. [...]
Uzina Mecanică Sadu intră pe producția de muniție prin programul SAFE , o decizie care schimbă operațional rolul fabricii și îi asigură continuitatea , potrivit Profit . Informația a fost anunțată de ministru, care a indicat că unitatea va fi „salvată” prin orientarea către producția de muniție, în baza programului SAFE. În formularea citată de publicație, decizia plasează Uzina Mecanică Sadu „între fabricile vechi de armament din România” care vor fi incluse în acest demers. „A durat, dar a meritat efortul: Uzina Mecanică Sadu este de astăzi oficial între fabricile vechi de armament din România (...)” Ce înseamnă, concret, decizia Dincolo de componenta politică a mesajului, miza este una operațională: uzina primește o direcție de producție care, în logica programului SAFE, ar urma să îi asigure comenzi și utilizare a capacităților industriale. Materialul nu oferă, însă, detalii despre volume, calendar de implementare sau tipurile de muniție vizate. Ce rămâne neclar În informațiile publicate nu apar elemente esențiale pentru a evalua impactul economic imediat, precum: valoarea investițiilor necesare sau sursa finanțării; termenele de pornire a producției; capacitatea anuală vizată și contractele asociate; numărul de locuri de muncă afectate. [...]
Interceptarea avionului rusesc IL-20 fără transponder ridică nivelul de alertă operațională în Marea Baltică , după ce Polonia a semnalat un zbor de recunoaștere considerat provocator și cu potențial de risc pentru traficul aerian, potrivit HotNews . Forțele aeriene poloneze au interceptat o aeronavă rusească de recunoaștere și spionaj deasupra apelor internaționale din Marea Baltică. Armata poloneză a precizat că avionul zbura „fără un plan de zbor înregistrat” și cu transponderul oprit — transponderul fiind echipamentul care transmite date de identificare și poziție către controlul traficului aerian și către alte aeronave. Ce a reclamat Polonia și ce nu s-a întâmplat Potrivit armatei, nu a existat încălcarea spațiului aerian polonez, însă condițiile de zbor au fost prezentate ca problematice din perspectivă operațională și de siguranță: zbor în spațiul aerian internațional, fără plan de zbor înregistrat; transponder oprit; interceptare realizată de o aeronavă poloneză. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a spus că zborurile fără transpondere activate pot reprezenta o amenințare pentru alte aeronave și că piloții polonezi vor reacționa „întotdeauna imediat”. „Aeronava noastră a interceptat un avion de recunoaștere rus (Iliușin) IL-20 deasupra apelor internaționale din Marea Baltică. Aceasta este o altă acțiune agresivă a Federației Ruse și o testare a sistemelor noastre de apărare aeriană.” Context: măsuri preventive în aceeași zi În cursul aceleiași zile, armata poloneză a anunțat că a desfășurat operațiuni de aviație militară în spațiul aerian polonez ca măsură preventivă, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei (context relatat anterior de HotNews). Ulterior, Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a transmis că sistemele terestre de apărare aeriană și de recunoaștere radar activate au revenit la activitățile operaționale standard. Informațiile sunt prezentate de HotNews pe baza unei relatări Reuters . [...]
