Știri
Știri din categoria Apărare

Pentagonul vrea să cumpere peste 10.000 de rachete de croazieră „ieftine” în trei ani, prin acorduri-cadru care pregătesc contracte de producție la preț fix și urmăresc să crească rapid capacitatea industriei de a livra muniții în volum mare, potrivit TWZ.
Planul, denumit Low-Cost Containerized Missiles (LCCM), este prezentat ca parte a unei strategii mai ample de refacere și extindere a stocurilor americane de muniții de lovire la distanță (standoff – lansate din afara razei apărării inamice), într-un context în care Pentagonul consideră critică pregătirea pentru conflicte de intensitate mare, inclusiv un posibil scenariu în Pacific.
Conform comunicatului Pentagonului citat de publicație, acordurile-cadru stabilesc termenii pentru viitoare contracte ferme de producție cu „preț fix” (firm-fixed-price), un tip de contract în care furnizorul își asumă riscul depășirii costurilor. În plus, sunt menționate „costuri unitare fixe” pentru loturi de producție în anii 2027–2029.
Ținta declarată este achiziția a „peste 10.000” de rachete de croazieră cu cost redus în trei ani, începând din 2027.
Acordurile-cadru pentru LCCM includ Anduril, CoAspire, Leidos și Zone 5. Din informațiile prezentate:
Publicația notează și că Zone 5 a fost recent achiziționată de Kongsberg Defence & Aerospace (Norvegia).
Pentagonul nu a definit explicit ce înseamnă „containerizat” în acest context și nici cum vor fi introduse efectiv în dotare aceste muniții, arată materialul. Totuși, accentul pare pus pe proiecte care pot fi lansate din lansatoare containerizate de pe uscat sau încărcate pe nave, ceea ce ar oferi flexibilitate și ar complica identificarea țintelor, dacă sistemele se pot „amesteca” printre containerele standard de transport.
În paralel cu LCCM, Pentagonul a anunțat un acord cu Castelion pentru inițiativa Blackbeard, descrisă ca soluție hipersonică cu cost redus. Potrivit comunicatului citat:
Campania de experimentare și evaluare LCCM ar urma să fie condusă de biroul pentru Cercetare și Inginerie al Pentagonului, iar pentru a porni programul, Departamentul intenționează să cumpere rachete de test de la toate cele patru companii LCCM începând din iunie 2026, ca bază pentru faza de evaluare.
Miza, în lectura materialului, este dublă: creșterea rapidă a stocurilor de muniții de lovire la distanță și „antrenarea” bazei industriale pentru producție susținută, într-un model care favorizează furnizori noi și ritmuri de tip comercial, nu cicluri lungi de achiziție specifice contractorilor tradiționali.
Recomandate

Pentagonul a publicat a patra tranșă de documente declasificate despre UFO/UAP, cu 40 de materiale, inclusiv referiri la un obiect observat lângă o instalație nucleară din Texas , potrivit IT Home . Pachetul include 14 documente scrise, 19 videoclipuri, 4 fișiere audio și 3 imagini, publicate de Departamentul Apărării al SUA pe 10 iulie. Informația contează în special prin implicațiile de securitate și apărare: unele materiale descriu incidente în proximitatea unor obiective sensibile sau intruziuni în spațiul aerian, ceea ce ridică mize operaționale pentru monitorizare, raportare și evaluarea riscurilor. Ce conține tranșa a patra: 40 de materiale, în mai multe formate Conform publicației, setul declasificat este compus din: 14 documente scrise; 19 videoclipuri; 4 înregistrări audio; 3 imagini. IT Home notează că este a patra rundă de documente declasificate publicate de Pentagon pe această temă. Detalii cu relevanță de securitate: instalație nucleară și „intruziuni” în spațiul aerian În tranșa a patra apare un document care consemnează o observație în apropierea instalației nucleare Pantex din Texas. Potrivit fișei, incidentul ar fi avut loc la 1 septembrie 2015, iar ținta ar fi avut o viteză de 10–15 mile pe oră (aprox. 16–24 km/h). Martorii ar fi descris obiectul ca având formă de romb, cu partea superioară rotunjită, o înălțime de circa 4 feet (aprox. 1,2 metri) și o lățime la bază de circa 2 feet (aprox. 0,6 metri), cu variații în descrierea culorii (negru, argintiu, roșu și albastru). Un alt document, din 2019, este descris ca o „revizuire” a unei intruziuni în spațiul aerian în estul SUA, în care un pilot și alte patru persoane ar fi observat ținta. Pilotul ar fi notat că, în 28 de ani de serviciu cumulat în Forțele Aeriene și Marină, nu a mai văzut caracteristici de zbor similare; ar fi urmărit ținta circa 10–15 secunde, iar ulterior, după mărire, obiectul ar fi ieșit din câmpul vizual. Analiza ulterioară ar fi sugerat o formă dreptunghiulară. Context: a patra publicare, după trei tranșe începând din mai IT Home trece în revistă tranșele anterioare: prima ar fi fost publicată pe 8 mai (162 de documente, inclusiv telegrame vechi ale Departamentului de Stat, documente FBI, înregistrări NASA și relatări ale piloților militari), a doua pe 22 mai (peste 50 de materiale, inclusiv videoclipuri), iar a treia pe 12 iunie (72 de documente, cu o plajă temporală 1946–2008). Publicația precizează că informația despre tranșa a patra a fost relatată inițial de The Hill , fără a oferi însă un link direct în textul disponibil. [...]

Reacția dură a Phenianului după summitul NATO ridică miza cursei înarmării în Asia-Pacific , pe fondul unor achiziții militare anunțate de aliați și al intenției Coreei de Nord de a-și consolida forțele nucleare, potrivit HotNews . Ministerul nord-coreean de Externe a acuzat Statele Unite și aliații acestora că „consolidează blocuri militare” și accelerează înarmarea, susținând că liderii NATO prezintă „exercitarea drepturilor suverane legitime” ale Coreei de Nord drept o amenințare. Într-un comunicat difuzat de agenția de stat KCNA, Phenianul a spus că summitul ar fi demonstrat că NATO este „o organizație orientată spre război și confruntare”, care urmărește „interese geopolitice exclusive”. Ce s-a decis la summit și de ce contează La summitul NATO de marți, desfășurat în Turcia, oficialii au anunțat achiziții militare și acorduri industriale de peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei), în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra aliaților europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara apărării. Din perspectiva Phenianului, aceste decizii și o cooperare militară mai strânsă cu aliații din Asia-Pacific ar indica o „confruntare între blocuri”, cu efecte atât în Europa, cât și în regiunea Asia-Pacific. Efectul de propagare în regiune: Seulul caută cooperare, Phenianul invocă „drepturi suverane” În marja summitului, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat că speră ca Seulul să-și extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de ultimă generație, precum și în producția de sisteme de armament. În paralel, Coreea de Nord a reiterat că presiunea Occidentului pentru renunțarea la armele nucleare „a încetat definitiv” și a susținut că eforturile de denuclearizare ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe ceea ce descrie drept încercări ale Coreei de Sud și Japoniei de a-și dezvolta arme nucleare sub protecția SUA, precum și pe ambițiile nucleare ale statelor NATO implicate în aranjamentele de partajare nucleară ale alianței. Ce urmează: semnalul privind consolidarea forțelor nucleare Ministerul nord-coreean a afirmat că țara își va apăra suveranitatea și interesele de securitate „prin exercitarea responsabilă” a drepturilor sale suverane. Separat, KCNA a anunțat vineri că Phenianul a decis să ia măsuri pentru consolidarea forțelor sale nucleare „cantitativ și calitativ”, în contextul în care liderul Kim Jong Un cere modernizarea armatei. [...]

Germania trece la producție industrială pentru drone terestre destinate Ucrainei , iar primele sisteme ar urma să ajungă la Kiev până la sfârșitul verii, potrivit Antena 3 . Miza operațională este accelerarea livrărilor printr-o linie de fabricație la Ulm, într-un moment în care Ucraina caută să-și extindă rapid capacitățile fără echipaj uman pe front. Companiile germane Deutz și ARX Robotics au început producția la scară industrială a sistemelor terestre fără pilot „Gereon” la Ulm, iar producția de serie este programată să înceapă în următoarele săptămâni. Conform informațiilor citate de RBC-Ukraine, primele unități fabricate acolo sunt planificate pentru livrare către Ucraina până la sfârșitul verii. Ce presupune parteneriatul Deutz – ARX Robotics ARX Robotics, companie de tehnologie pentru apărare cu sediul la München, dezvoltă sisteme terestre fără echipaj uman, controlate prin software. Parteneriatul strategic dintre ARX Robotics și Deutz a fost stabilit în octombrie 2025. Pe lângă creșterea rapidă a producției, colaborarea vizează integrarea soluțiilor de propulsie Deutz în platformele autonome dezvoltate de ARX Robotics, inclusiv: sisteme de propulsie electrică alimentate de baterii; pe viitor, motoare compacte cu combustie internă; sisteme de propulsie hibride. Integrare software și componentă de inteligență artificială Cele două companii intenționează să dezvolte și o interfață care să integreze platforma software „Mithra OS” a ARX Robotics, descrisă ca fiind bazată pe inteligență artificială, cu sistemele de propulsie Deutz. Separat, materialul menționează că Ucraina și Germania dezvoltă un sistem comun de apărare aeriană, cu obiectivul de a permite interceptarea rachetelor balistice, o capabilitate de care țările europene „duc în prezent lipsă”, conform aceleiași surse. [...]

MApN a activat procedurile de alertă în nordul Tulcei după detectarea unor ținte aeriene , iar populația a primit mesaj RO-ALERT în contextul riscului de cădere a unor obiecte, potrivit Agerpres . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sistemul de supraveghere radar a detectat la ora 4:39 ținte aeriene în proximitatea localităților Chilia și Ismail. În urma detecției, „sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de alertă”, iar un elicopter IAR 330 Puma SOCAT a fost pregătit pentru decolare. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar un mesaj RO-ALERT a fost transmis la ora 4:41. Conform MApN, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul național și nici cazuri de impact cu solul ale vreunui vehicul aerian, iar alerta aeriană a încetat la ora 5:07. În mesajul de „alertă extremă”, autoritățile au informat locuitorii că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și au transmis recomandări de protecție: „Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori.” MApN a mai precizat că informează „în timp real” structurile aliate despre astfel de evenimente și menține permanent legătura cu acestea. [...]

NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]

Belarus își extinde infrastructura militară la granița cu Ucraina, fără semne de concentrare de trupe , ceea ce menține riscul operațional al unei presiuni suplimentare pe flancul nordic al Ucrainei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina (DPSU). Pe televiziunea ucraineană, purtătorul de cuvânt al DPSU, Andrii Demcenko , a spus că noile amenajări observate pe teritoriul Belarusului sunt în principal poligoane de instruire și facilități logistice. El a precizat că, în acest moment, nu este detectată o concentrare vizibilă de trupe. Unde se văd lucrările și ce tip de capabilități sugerează Demcenko a indicat că infrastructura este mai pronunțată în zonele din apropierea regiunilor ucrainene Kyiv și Cernihiv, în timp ce în dreptul regiunilor Volîn și Rivne activitatea este „mai puțin vizibilă”. Potrivit declarațiilor sale, lucrările ar include: poligoane și zone de instruire; spații unde personalul sau echipamentele ar putea fi staționate pe viitor; rute logistice. De ce contează: presiune pe apărarea Ucrainei, chiar și fără „al doilea front” Îngrijorările privind posibilitatea deschiderii unui „al doilea front” dinspre Belarus au revenit în ultimele luni, în contextul în care Minsk a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus ca platformă de lansare pentru invazia din 2022. În analiza citată, se arată că o astfel de evoluție ar putea obliga Ucraina să își disperseze o parte din resursele defensive. În plan politic, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat în mai că Belarus se pregătește de război, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina are dovezi că Moscova a încercat să atragă Minsk în invazie. Semnale mixte de la Minsk și evaluarea Kievului Lukașenko și-a nuanțat recent mesajele, spunând pe 6 iulie, în fața absolvenților militari, că Belarus nu va intra în război, după ce Ucraina a intensificat loviturile în adâncimea teritoriului rus. Totuși, Demcenko a afirmat că serviciile de informații ucrainene consideră că presiunile Rusiei asupra Belarusului pentru a se alătura războiului continuă, iar Minsk ar încerca „în toate modurile” să nu cedeze. Separat, articolul notează că, în pofida dificultăților logistice generate de loviturile ucrainene cu rază medie și lungă, Vladimir Putin ar fi refuzat dezescaladarea și ar rămâne hotărât să captureze Donbasul, potrivit unor surse citate de Reuters . [...]