Știri
Știri din categoria Apărare
Pentagonul a suspendat brusc desfășurarea unei brigăzi blindate americane în Polonia, o decizie fără explicații publice care complică planificarea operațională a prezenței SUA pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media.
Miza imediată este una de execuție militară: o parte din echipamente și personal erau deja în drum spre Polonia, iar oprirea desfășurării i-a luat prin surprindere pe unii oficiali militari americani, conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal și preluate de G4Media.
Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), era vorba despre detașarea Brigăzii a 2-a blindate din cadrul Diviziei 1 Cavalerie, cu un efectiv de peste 4.000 de soldați.
Decizia de a opri desfășurarea a fost comunicată în timpul unei întâlniri de miercuri dimineață între Comandamentul European al SUA și personalul Armatei SUA din Europa și Africa, potrivit unui oficial al Departamentului Apărării citat de WSJ.
Suspendarea desfășurării este prezentată ca parte a unei reconfigurări mai ample a prezenței militare americane în Europa. În plus, Comandamentul European al SUA ar fi recomandat ca efectivul brigăzii blindate să nu fie înlocuit după rotația regulată de nouă luni, însă „nu a insistat” ca desfășurarea să fie oprită pe parcurs, mai notează WSJ.
În același context, Pentagonul a anunțat recent că va retrage aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor tensiuni politice legate de criticile cancelarului german Friedrich Merz privind modul în care Casa Albă a gestionat conflictul cu Iranul, potrivit materialului citat.
Publicația mai amintește că administrația Trump ar urmări ca efectivele militare americane din Europa să revină la nivelul din 2022, de dinaintea izbucnirii războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Tot WSJ a relatat luna trecută că administrația lua în considerare sancționarea unor țări europene care nu au susținut SUA în conflictul cu Iranul, prin retragerea trupelor americane din bazele lor, fără a nominaliza statele vizate.
Materialul nu oferă o explicație oficială pentru suspendarea desfășurării brigăzii blindate în Polonia și nici nu precizează dacă decizia este temporară sau se transformă într-o anulare pe termen mai lung.
Recomandate
Pentagonul vrea să cumpere peste 10.000 de rachete de croazieră „ieftine” în trei ani , prin acorduri-cadru care pregătesc contracte de producție la preț fix și urmăresc să crească rapid capacitatea industriei de a livra muniții în volum mare, potrivit TWZ . Planul, denumit Low-Cost Containerized Missiles (LCCM) , este prezentat ca parte a unei strategii mai ample de refacere și extindere a stocurilor americane de muniții de lovire la distanță (standoff – lansate din afara razei apărării inamice), într-un context în care Pentagonul consideră critică pregătirea pentru conflicte de intensitate mare, inclusiv un posibil scenariu în Pacific. Ce schimbă programul: volum mare, preț fix și producție repetabilă Conform comunicatului Pentagonului citat de publicație, acordurile-cadru stabilesc termenii pentru viitoare contracte ferme de producție cu „preț fix” (firm-fixed-price), un tip de contract în care furnizorul își asumă riscul depășirii costurilor. În plus, sunt menționate „costuri unitare fixe” pentru loturi de producție în anii 2027–2029. Ținta declarată este achiziția a „peste 10.000” de rachete de croazieră cu cost redus în trei ani, începând din 2027. Cine sunt furnizorii și ce livrări sunt deja conturate Acordurile-cadru pentru LCCM includ Anduril, CoAspire, Leidos și Zone 5. Din informațiile prezentate: Anduril : va contribui cu varianta lansată de la sol a Barracuda-500M; compania spune că intenționează să livreze minimum 1.000 de unități pe an timp de trei ani. Leidos : va furniza un design LCCM bazat pe lucrări existente la AGM-190A Small Cruise Missile (SCM), cunoscut și ca Black Arrow, dezvoltat inițial pentru U.S. Special Operations Command; Leidos afirmă că planul este de 3.000 de unități în cadrul noului acord. CoAspire și Zone 5 : nu aveau, la momentul redactării materialului, comunicate similare, însă ambele au dezvoltat deja rachete în programul ERAM al Forțelor Aeriene americane (CoAspire – RAACM; Zone 5 – Rusty Dagger). Ulterior, Zone 5 a transmis o declarație de susținere a programului. Publicația notează și că Zone 5 a fost recent achiziționată de Kongsberg Defence & Aerospace (Norvegia). „Containerizate”: flexibilitate operațională, dar definiție încă neclară Pentagonul nu a definit explicit ce înseamnă „containerizat” în acest context și nici cum vor fi introduse efectiv în dotare aceste muniții, arată materialul. Totuși, accentul pare pus pe proiecte care pot fi lansate din lansatoare containerizate de pe uscat sau încărcate pe nave, ceea ce ar oferi flexibilitate și ar complica identificarea țintelor, dacă sistemele se pot „amesteca” printre containerele standard de transport. Extinderea se duce și spre hipersonice „ieftine”: Blackbeard În paralel cu LCCM, Pentagonul a anunțat un acord cu Castelion pentru inițiativa Blackbeard, descrisă ca soluție hipersonică cu cost redus. Potrivit comunicatului citat: după testare și validare, ar urma un contract multianual pe doi ani pentru minimum 500 de rachete Blackbeard anual , cu opțiuni de extindere până la cinci ani; Pentagonul spune că urmărește autorizări și alocări bugetare pentru a putea cumpăra peste 12.000 de rachete Blackbeard în cinci ani. Ce urmează: achiziții de test din iunie 2026 Campania de experimentare și evaluare LCCM ar urma să fie condusă de biroul pentru Cercetare și Inginerie al Pentagonului, iar pentru a porni programul, Departamentul intenționează să cumpere rachete de test de la toate cele patru companii LCCM începând din iunie 2026 , ca bază pentru faza de evaluare. Miza, în lectura materialului, este dublă: creșterea rapidă a stocurilor de muniții de lovire la distanță și „antrenarea” bazei industriale pentru producție susținută, într-un model care favorizează furnizori noi și ritmuri de tip comercial, nu cicluri lungi de achiziție specifice contractorilor tradiționali. [...]
Polonia își întărește apărarea la est cu un sistem anti-dronă de amploare, construit împreună cu SUA , într-un demers care vizează atât securitatea frontierelor, cât și continuitatea cooperării militare cu Washingtonul, pe fondul discuțiilor despre o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, potrivit TVR Info . Vizita comună a oficialilor polonezi și americani la granița Poloniei cu Belarus are loc după avertismente repetate ale Varșoviei privind tentative rusești de destabilizare în regiune. „Scutul Estic”: infrastructură de supraveghere și protecție anti-dronă Proiectul „Scutul Estic” este gândit pentru frontierele cu enclava rusă Kaliningrad, cu Republica Belarus și cu Ucraina și include, conform informațiilor prezentate, aproximativ 700 de radare, alături de sisteme de artilerie și de protecție anti-dronă. Varșovia susține că deține, în acest moment, cel mai mare sistem anti-dronă din Uniunea Europeană, realizat în cooperare cu Statele Unite. Ministrul adjunct polonez pentru Apărare Națională, Cezary Tomczyk , a descris această combinație de fortificații clasice și tehnologie modernă, invocând lecțiile războiului din Ucraina: „Istoria Ucrainei arată că acest război se poartă în două secole simultan, al 20-lea și al 21-lea. Pe de-o parte, avem aici obstacole și șanțuri antitanc, avem noroi și tranșee. Pe de altă parte, avem numeroase inovații: drone, sisteme anti-dronă, sisteme de ultimă generație care ne permit să luptăm.” Mesaj politic: cooperare cu Washingtonul, în ciuda incertitudinilor Contextul vizitei este amplificat de faptul că, potrivit materialului, Casa Albă a amenințat cu retragerea unor militari din Europa, iar Polonia pune accent pe parteneriatul cu SUA. Thomas G. DiNanno , subsecretar de Stat pentru Arme și Securitate, a încadrat proiectul ca exemplu de parteneriat și a insistat pe dreptul statelor de a-și controla frontierele: „Cred că efortul ce se face aici este genul de parteneriat pe care vrem să îl vedem evoluând. În numele Secretarului de Stat Rubio și al președintelui Trump, subliniez că fiecare țară suverană are dreptul și responsabilitatea de a controla cine intră pe teritoriul său și de a-și proteja frontierele.” Presiune la granițe și risc de destabilizare Materialul notează că Rusia a „testat” mai multe granițe estice ale Europei prin presiunea unor migranți încurajați să treacă frontierele. Republica Belarus este descrisă ca având o „uniune de facto” cu Rusia și ca fiind cel mai apropiat aliat al Kremlinului, iar frontiera cu Polonia se întinde pe mai mult de 400 km. [...]
SUA trimit personal militar în Ucraina pentru a studia direct războiul cu drone , într-o mișcare cu impact operațional asupra modului în care armata americană își va adapta instruirea și planificarea, potrivit Focus . Militarii nu ar urma să participe la lupte, ci să evalueze utilizarea dronelor în condiții reale de război. Conform unui reportaj al portalului ucrainean RBC , SUA ar trimite personal militar suplimentar în Ucraina, cu misiunea de a analiza din proximitate modul în care sunt folosite dronele pe front și ce contramăsuri funcționează. Informația este prezentată ca un demers de „învățare din experiențe reale de luptă”, fără implicare directă în operațiuni de combat. Ce urmărește Pentagonul : lecții tactice pentru doctrină și instruire Potrivit unor informații din Departamentul american al Apărării, citate de AP, militarii trimiși ar urma să observe atât atacurile cu drone, cât și apărarea împotriva acestor sisteme. Scopul este obținerea de concluzii tactice care să fie integrate ulterior în pregătirea și planificarea forțelor armate americane. Într-o audiere menționată de AP, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că SUA urmăresc îndeaproape evoluțiile din zona războiului cu drone și vor să preia rapid lecțiile rezultate. De ce contează: Ucraina schimbă „economia” și regulile luptei cu drone Războiul din Ucraina a modificat semnificativ rolul dronelor, arată materialul: sisteme mici și relativ ieftine preiau astăzi misiuni care, anterior, necesitau platforme scumpe și sofisticate — de la recunoaștere și marcarea țintelor până la lovituri directe. Pentru SUA, miza este ajustarea strategiilor militare la o formă de conflict în care sistemele fără pilot au o pondere tot mai mare. Ce rămâne neclar Focus notează că nu este clar dacă și în ce măsură SUA își vor extinde pe viitor prezența militară în Ucraina. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, amploarea exactă a misiunii și calendarul rămân neprecizate. [...]
Israel accelerează producția internă de drone FPV pentru a reduce dependența de componente chinezești și a crește rapid volumul livrărilor către armată , pe fondul intensificării atacurilor cu astfel de muniții lansate de Hezbollah în sudul Libanului, potrivit TWZ . Miza este una operațională și de lanț de aprovizionare: Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) vor să „industrializeze” producția de drone FPV (first person view – drone controlate în timp real din perspectiva camerei) și să elimine riscurile asociate utilizării de componente din China, invocate ca problemă de securitate și de continuitate a livrărilor. Ce construiește IDF și de ce contează Postul Israel Army Radio, finanțat de IDF, a relatat că armata „înființează în prezent o fabrică” care va produce „drone sinucigașe (drone FPV) pentru utilizare în toate teatrele de război”, cu obiectivul de a extinde semnificativ arsenalul și capabilitățile pe câmpul de luptă. În paralel, IDF încearcă să recupereze decalajul față de Hezbollah în utilizarea acestei clase de muniții rapide și foarte manevrabile, care a devenit un instrument major de lovire în războiul din Ucraina și, tot mai mult, în alte conflicte. Calendar și ținte de producție Conform Israel Army Radio, IDF estimează că fabrica va începe să livreze armatei „în cantități mari” începând din iulie. Țintele inițiale și de creștere menționate sunt: 1.000 de drone pe lună , la început; ulterior, creșterea producției la „zeci de mii” . Materialul nu precizează capacitatea exactă vizată pe termen lung, investiția necesară sau amplasarea fabricii. De ce insistă pe producție „indigenă” Un element central este decizia de a aduce producția „în casă”, în cadrul Diviziei de Tehnologie și Logistică a IDF, pentru a crește volumul, a reduce costurile și a folosi „doar componente indigene”, după ce producția internă existentă ar fi inclus componente chinezești, descrise ca vulnerabilitate de securitate și de lanț de aprovizionare. Amenințarea: drone FPV cu ghidaj pe fibră optică TWZ notează că o parte importantă a problemei pentru Israel este utilizarea de către Hezbollah a dronelor FPV ghidate prin fibră optică. Cablul de fibră optică reduce eficiența bruiajului (blocarea semnalelor radio prin război electronic) și poate diminua limitările legate de linia de vizibilitate dintre operator și dronă. Ce contramăsuri sunt deja în lucru Pe lângă creșterea producției de drone, Israel începe să aplice și măsuri defensive, de la plase montate pe vehicule până la adaptarea sistemelor active de protecție (APS – sisteme care detectează și lovesc proiectilele înainte să atingă vehiculul) pentru a contracara dronele. Publicația menționează și dezvoltarea de echipamente pentru detectare mai bună și drone interceptoare dedicate, atribuite publicației israeliene YNet (fără un link în materialul furnizat). În ansamblu, fabrica de drone FPV este prezentată ca o piesă dintr-o ajustare mai amplă: Israel încearcă să-și securizeze aprovizionarea, să scaleze producția și să reducă vulnerabilitatea tactică în fața unei amenințări care evoluează rapid. [...]
US Space Command își extinde parteneriatul cu industria privată printr-o serie de jocuri de război clasificate , după ce primul exercițiu a simulat detonarea unei arme nucleare pe orbită, un scenariu care ar putea scoate din funcțiune mii de sateliți și ar bloca porțiuni din orbita joasă a Pământului timp de până la un an, potrivit Ars Technica . Inițiativa, denumită „ Apollo Insight ”, este organizată de US Space Command și urmărește să combine expertiza militară cu cea comercială pentru a răspunde unor amenințări simulate în spațiu. Generalul Stephen Whiting, comandantul Space Command, a spus că instituția a reunit „60 și ceva de companii” la nivel clasificat pentru a evalua efectele unei detonări și pentru a identifica tehnologii și capabilități care ar putea fi folosite „astăzi sau în viitor”. Space Command a precizat că, deși evenimentul a fost clasificat, discuțiile au acoperit inclusiv nevoia de „conștientizare a domeniului” (capacitatea de a detecta și caracteriza obiecte și activități în spațiu) și spectrul de amenințări la adresa superiorității spațiale a SUA și a aliaților. La exercițiu au participat și aliați ai SUA din Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit. De ce contează: riscul operațional pentru infrastructura satelitară și rolul companiilor În scenariul descris, o detonare nucleară în orbita joasă ar „distruge sau incapacita” probabil mii de sateliți, cu efecte directe asupra rețelelor militare și civile care furnizează supraveghere și comunicații. Oficialii americani au avertizat că o astfel de acțiune ar putea face inutilizabile porțiuni din orbita joasă „până la un an”, cu efecte în lanț la nivel global; un fost oficial american din domeniul apărării a caracterizat un astfel de eveniment drept un „atac asupra lumii”, nu doar asupra SUA. Contextul invocat include avertismentul public lansat în urmă cu doi ani de congresmanul Mike Turner, președintele Comisiei de Informații din Camera Reprezentanților, potrivit căruia Rusia s-ar mișca spre desfășurarea unei arme nucleare pe orbită. Administrația Biden a recunoscut ulterior că Rusia ia în calcul o astfel de acțiune, care ar încălca Tratatul privind spațiul cosmic (Outer Space Treaty), ce interzice plasarea armelor de distrugere în masă pe orbită. În același timp, oficialii americani nu cred că Rusia a plasat deja o armă nucleară pe orbită, dar susțin că Rusia „operaționalizează” arme convenționale antisatelit și că a lansat mai mulți sateliți „misterioși” pe orbite care „umbreau” cei mai avansați sateliți de spionaj ai guvernului SUA. Ce urmează în „Apollo Insight” și ce cere armata de la sectorul privat Space Command intenționează să organizeze patru exerciții de tip „tabletop” (simulări de decizie) în acest an, dintre care trei urmează după primul. Temele anunțate pentru următoarele simulări includ: „orbital maneuver warfare” (manevre orbitale cu scop militar); scenarii cu constelații de sateliți „proliferate” (rețele mari, distribuite) în regimuri orbitale diferite; avertizare timpurie și apărare antirachetă. În paralel, Pentagonul pune accent pe integrarea tehnologiilor comerciale în războiul modern, iar exemplul invocat este utilitatea rețelelor comerciale de sateliți, precum Starlink, în războiul Rusia–Ucraina pentru comunicații pe câmpul de luptă. Whiting a indicat și o direcție operațională: folosirea sateliților comerciali drept „ținte” pentru a testa capacitatea armatei de a urmări continuu un obiect care execută o manevră „high delta-V” (o schimbare mare de viteză ce produce o modificare semnificativă a orbitei), manevră care ar putea ajuta un satelit advers să evite detectarea sau să se poziționeze pentru un atac. Un punct sensibil pentru companii este riscul asumat în astfel de colaborări. Whiting a spus că, după invazia Rusiei în Ucraina, au existat bruiaje persistente ale comunicațiilor prin satelit și ale GPS, iar „de multe ori companiile sunt primele care detectează” și informează autoritățile. În acest context, el a ridicat problema unor mecanisme contractuale precum „indemnificarea” (acoperirea unor riscuri/daune) pentru firmele care își asumă expunere mai mare, subiect identificat la nivel național de biroul responsabil de politica spațială din cadrul Departamentului Apărării. [...]
Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară , argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro . Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă. Producție locală cu tehnologie cumpărată sau împrumutată Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică. „În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.” Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele. „Gândire elastică” și accent pe drone Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România. „Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.” Limitarea strategică indicată: arsenalul nuclear al Europei În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse. [...]
