Știri
Știri din categoria Apărare
Refacerea stocurilor de muniții critice ale SUA va dura cel puțin doi ani, iar pentru unele sisteme peste trei ani, ceea ce poate crea o „fereastră de vulnerabilitate” în următorii ani și poate complica livrările către aliați, potrivit unei analize citate de Al Jazeera. Evaluarea aparține Center for Strategic and International Studies (CSIS) și vine după aproape 40 de zile de lupte comune ale SUA cu Israel împotriva Iranului.
CSIS susține că SUA au avut suficiente muniții pentru „orice scenariu plauzibil” în războiul cu Iran, însă refacerea inventarelor e un proces de durată. Raportul indică drept cauze principale timpul de producție, capacitatea limitată de fabricație și termenele lungi din achizițiile militare, nu lipsa finanțării.
Potrivit CSIS, patru tipuri de muniții au fost reduse la mai puțin de jumătate din nivelurile de dinainte de război:
În paralel, CSIS estimează că refacerea stocurilor pentru Joint Air-to-Surface Standoff Missile (JASSM) și Precision Strike Missile (PrSM) ar dura de la câteva luni până la un an. Pentru PrSM, analiza notează că inventarul pre-război era redus deoarece sistemul abia intrase în producție, iar pentru JASSM sunt așteptate livrări mari ca urmare a achizițiilor recente.
Raportul avertizează că deciziile privind alocarea producției noi „au creat deja fricțiuni bilaterale” și că acestea vor continua „în următorii câțiva ani”, pe fondul unei cereri care depășește oferta. În plus, SUA trebuie să-și refacă propriile stocuri și, simultan, să onoreze comenzi către aliați și parteneri.
CSIS mai notează că operațiunile împotriva Iranului și a actorilor afiliați, precum și sprijinul pentru Ucraina în cazul interceptorilor Patriot, au accentuat presiunea asupra stocurilor.
Analiza CSIS vorbește despre o perioadă de vulnerabilitate de „câțiva ani” până când inventarele revin la nivelurile anterioare și încă „alți câțiva ani” până la nivelurile dorite de planificatorii militari. Riscul major, potrivit think tank-ului, nu este continuarea războiului cu Iran, ci „războaiele viitoare”, pe fondul refacerii lente a stocurilor.
În același context, Omar Ashour, profesor la Doha Institute for Graduate Studies, a declarat anterior pentru Al Jazeera că războiul nu a golit arsenalul SUA, dar a consumat „unele dintre cele mai importante și valoroase straturi” ale acestuia, descriind situația drept un „șoc de inventar strategic” care poate afecta alte teatre de operațiuni.
În ultimele săptămâni au apărut și alte indicii privind presiunea pe stocuri: The Washington Post a relatat că SUA ar fi folosit mai mulți interceptori avansați de apărare antirachetă pentru apărarea Israelului decât Israelul însuși în cele 40 de zile de război, iar Marina SUA a pus pe pauză o vânzare de arme de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) către Taiwan, aprobată de Congres, invocând nevoia de muniții pentru conflictul cu Iran.
Recomandate
SUA transmit că vor apăra „fiecare centimetru” din teritoriul NATO după incidentul cu drona căzută la Galați , într-un mesaj care ridică miza de descurajare și apărare pe flancul estic al Alianței, potrivit HotNews . Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker , a oferit prima reacție a guvernului american după incidentul de vineri dimineață din România, în care o dronă rusească a căzut peste un bloc de locuințe din Galați. În declarația sa, Whitaker a condamnat „incursiunea” pe teritoriul României și a transmis un mesaj explicit de apărare colectivă. „Suntem alături de România, aliatul nostru din NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său. Gândurile noastre se îndreaptă către răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO.” Mesajul de descurajare: incidentul e tratat ca problemă de securitate aliată Formularea „fiecare centimetru” este una dintre expresiile standard prin care NATO și SUA reafirmă aplicarea Articolului 5 (apărarea colectivă) și semnalează că incidentele care ating teritoriul unui stat membru sunt privite în cheia securității întregii Alianțe. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că a discutat cu președintele României, Nicușor Dan, și că l-a asigurat de „solidaritatea absolută” a NATO cu România, exprimând compasiune față de cei răniți. „NATO este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor provenite de la drone.” Reacții politice în SUA: apel la „descurajare” și limbaj dur la adresa Rusiei Separat, congresmanul republican Joe Wilson a avut o reacție dură pe platforma X, susținând că Rusia ar fi atacat România „beligerant și fără niciun motiv” și că „descurajarea” este singura modalitate de a opri Rusia. Wilson a afirmat, de asemenea, că acesta „nu este primul atac al Rusiei asupra unui stat NATO”. Contextul imediat al declarațiilor este incidentul de la Galați , relatat anterior de HotNews, în care o dronă rusească a lovit o clădire de locuințe și au existat persoane rănite. Pentru detalii despre incident, vezi și materialul HotNews despre cazul de la Galați . [...]
Kelemen Hunor cere explicații și măsuri după incidentul din Galați , invocând vulnerabilități ale apărării aeriene potrivit Mediafax , după ce o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din oraș, rănind două persoane și determinând evacuarea mai multor familii. Președintele UDMR afirmă că „este inacceptabil ca dronele să survoleze nestingherite teritoriul României” și susține că, la mai bine de patru ani de la începutul războiului de la granițele României, sistemul de apărare aeriană „încă nu funcționează corespunzător”. „Niciun cetățean nu ar trebui să fie rănit pentru că o dronă pătrunde nestingherită în spațiul aerian al României. Statul are obligația să răspundă la o întrebare simplă: de ce nu a putut să o oprească la timp?” Ce solicită liderul UDMR autorităților Kelemen Hunor cere autorităților române să explice „ce nu a funcționat” în acest caz și să precizeze „ce măsuri concrete” vor lua pentru ca un incident similar „să nu se mai repete”. În mesajul său, liderul UDMR condamnă războiul dus de Rusia, dar pune accentul pe obligația statului de a-și proteja cetățenii, arătând că România ar fi „cea mai vulnerabilă” tocmai în zona protecției populației în fața unor astfel de riscuri. [...]
Condamnarea publică a incidentului de la Galați de către ambasadorul SUA la NATO ridică miza de securitate pentru România , pe fondul riscului ca atacurile rusești asupra Ucrainei să genereze efecte directe pe teritoriul unui stat aliat. Potrivit Agerpres , Matthew Whitaker a reacționat vineri după ce o dronă s-a prăbușit în județul Galați în timpul unui atac rusesc desfășurat peste noapte asupra Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Whitaker a transmis sprijin pentru România și a condamnat „incursiunea nesăbuită” pe teritoriul său, adăugând că „vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său.” „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.” Ce s-a întâmplat la Galați Conform informațiilor transmise, o dronă folosită în atacuri asupra unor infrastructuri din Ucraina s-a prăbușit în județul Galați. Incidentul a provocat un incendiu pe acoperișul unui bloc de locuințe și a rănit ușor două persoane. De ce contează reacția SUA în context NATO Mesajul ambasadorului SUA la NATO plasează incidentul în registrul obligațiilor de apărare colectivă ale Alianței și semnalează că astfel de episoade, chiar dacă apar în contextul atacurilor asupra Ucrainei, sunt tratate ca o problemă de securitate pentru teritoriul aliat. În același timp, informațiile disponibile în această relatare nu detaliază circumstanțele tehnice ale prăbușirii dronei sau pașii instituționali care ar urma după incident. [...]
Deplasarea de urgență a președintelui și a ministrului Apărării la Galați mută incidentul cu drona în zona deciziilor operative de securitate , după ce o dronă de proveniență rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, provocând explozie, incendiu și evacuarea locatarilor, potrivit Euronews . Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță, pleacă vineri după-amiază spre Galați, iar vizita include opriri la spital și la imobilul lovit. Conform informațiilor citate de Euronews, președintele urmează să o viziteze pe femeia rănită și pe adolescentul de 14 ani afectat de explozie, apoi să ajungă la blocul lovit, unde ar urma să discute cu primarul municipiului. Deplasare cu elicopterul și opriri la spital și la blocul lovit Potrivit acelorași surse, cei doi oficiali se deplasează cu elicopterul și urmează să aterizeze în zona Turnului de Televiziune din Galați. Prima oprire este programată la Spitalul de Copii, unde sunt internați răniții, după care delegația se va deplasa la blocul lovit de dronă. Program oficial amânat și conferință anulată, pe fondul ședințelor de urgență Vizita are loc după ce autoritățile au convocat de urgență ședințe la nivelul instituțiilor responsabile de securitate și apărare, notează Euronews. În acest context, președintele a decis să amâne ceremonia programată vineri, la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia urma să o decoreze pe Nadia Comăneci; evenimentul a fost reprogramat pentru sâmbătă. Totodată, conferința de presă pe care ministrul Apărării trebuia să o susțină la sediul MApN, de la ora 16:30, a fost anulată, fără explicații oficiale. De ce contează: presiune pentru întărirea apărării antiaeriene pe Dunăre și la frontiera de est Incidentul din Galați a amplificat tensiunile legate de securitatea la granița estică, în condițiile în care prăbușirea dronei a dus la explozie, incendiu și evacuarea locatarilor. Autoritățile române au calificat situația drept „extrem de gravă”, iar lideri politici au cerut întărirea urgentă a apărării antiaeriene în zona Dunării și a frontierei de est a României, potrivit Euronews. Separat, HotNews a relatat că președintele a ajuns la Galați cu elicopterul și că urmează să meargă la blocul lovit și să îi viziteze pe cei doi răniți spitalizați. Publicația mai notează, citând o declarație de presă a președintelui după ședința CSAT, că drona ar fi fost de tip Geran-2 și că România a anunțat măsuri diplomatice și planuri de întărire a apărării antiaeriene, însă aceste detalii nu apar în materialul Euronews citat mai sus. [...]
Rusia își mută apărarea antiaeriană pe acoperișurile Moscovei : imagini apărute pe rețelele sociale arată instalarea cu elicopterul a unui sistem Pantsir-SMD-E pe un bloc de 42 de etaje, într-o nouă etapă de întărire a apărării capitalei împotriva dronelor, potrivit HotNews . Măsura vine pe fondul atacurilor cu drone ucrainene care au ajuns în Moscova, inclusiv un „atac de amploare” menționat pentru 17 mai. Publicația notează că Rusia a continuat, la rândul ei, atacurile cu drone asupra Ucrainei, inclusiv asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În România, HotNews amintește că, în noaptea de joi spre vineri, o dronă „de proveniență rusească”, conform MApN, a lovit un bloc din Galați , iar în urma exploziei de la impact două persoane au fost rănite. (Detaliile despre incident sunt prezentate într-un material separat al HotNews, legat în articolul-sursă.) Ce este Pantsir-SMD-E și de ce contează amplasarea pe clădiri Sistemul instalat la Moscova este Pantsir-SMD-E, descris ca o versiune mai nouă a sistemului rusesc de apărare antiaeriană cu rază scurtă Pantsir, proiectată special pentru contracararea dronelor și a altor ținte aeriene de mici dimensiuni. Potrivit informațiilor citate, sistemul folosește două tipuri de rachete: 95Ya6, cu o rază de interceptare raportată de până la 20 km; TKB-1055, rachete mai mici pentru interceptarea dronelor de mici dimensiuni la distanțe de până la 7 km. Context: o desfășurare accelerată în jurul capitalei The Kyiv Independent (care citează publicații ucrainene de specialitate) arată că Rusia a început să amplaseze sisteme Pantsir pe acoperișuri în Moscova încă din 2023, inclusiv deasupra sediului Ministerului rus al Apărării, după ce dronele ucrainene au reușit să ajungă în capitală. În 2025, Rusia ar fi desfășurat peste 40 de sisteme suplimentare Pantsir-S1 în jurul Moscovei; potrivit estimărilor publicației ucrainene Militarnyi, numărul total de astfel de sisteme instalate ar depăși 100. [...]
Incidentul cu drona căzută la Galați reaprinde presiunea pentru investiții accelerate în apărare , inclusiv în capabilități de protecție a spațiului aerian, într-un context în care riscurile de securitate sunt descrise ca depășind granițele Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu , a condamnat atacul cu dronă asupra unui bloc din centrul municipiului Galați și a susținut că atacurile rusești „vizează nu doar Ucraina, ci toți vecinii acesteia”, ceea ce ar impune investiții în sistemele de apărare atât ale României, cât și ale Republicii Moldova. În declarația transmisă de Agerpres, Grosu a apreciat că gravitatea incidentului este sporită de faptul că „a vizat civilii” și a indicat că acest tip de evenimente devine un argument suplimentar pentru accelerarea dotărilor și a măsurilor de protecție a spațiului aerian. Referire la Programul SAFE și planuri de contractare Grosu a făcut trimitere la afirmațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind planuri de semnare a unor contracte în cadrul Programului SAFE, pentru dotarea sistemului de apărare. Liderul de la Chișinău a spus că Republica Moldova ar urma să urmărească o direcție similară, „chiar dacă” are „resurse mai modeste”. Declarația lui Igor Grosu „Condamn, evident, ce s-a întâmplat la Galați. Este încă un exemplu a ceea ce înseamnă agresiunea rusă, care nu vizează doar Ucraina, vizează toți vecinii. De data aceasta, e de o gravitate sporită, pentru că a vizat civilii. E un argument în plus că trebuie să investim în apărarea țărilor noastre. Domnul prim-ministru (Ilie Bolojan - n.red.) a menționat despre planurile de a semna acele contracte în cadrul Programului SAFE, de a dota sistemul de apărare. Același lucru îl vom face și noi, chiar dacă avem resurse mai modeste și, da, trebuie să protejăm spațiul nostru aerian, pentru că astea sunt realitățile dure în care trăim.” [...]
