Știri
Știri din categoria Apărare

SUA riscă o „fereastră de vulnerabilitate” de până la trei ani din cauza ritmului lent în care își pot reface stocurile de muniții avansate consumate în războiul din Iran, potrivit Focus. Miza nu este doar una militară, ci și una operațională și industrială: chiar și cu bani disponibili, capacitatea de producție și lanțurile de aprovizionare limitează viteza de refacere a arsenalului.
Informațiile sunt prezentate de AP News, care citează o analiză a CSIS (Center for Strategic and International Studies), un think-tank din Washington. Potrivit acesteia, după atacul asupra Iranului din 28 februarie 2025, SUA ar avea nevoie de cel puțin trei ani pentru a reveni la nivelurile de dinainte de război pentru principalele sisteme folosite frecvent.
Analiza indică trei categorii majore de armament utilizate intens, cu termene de refacere care se întind până la finalul deceniului:
Publicația mai notează și țintele de producție menționate în material:
În plan politic, atât republicanii, cât și democrații ar susține creșterea stocurilor. Materialul citează un buget militar de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) pentru 2027, aprobat de administrația Trump, și menționează că și investitori privați ar direcționa capital către sectorul militar.
Totuși, concluzia CSIS, redată de AP, este că blocajul principal nu este finanțarea, ci timpul necesar pentru a crește producția într-un ecosistem industrial complex, dependent de furnizori și subcontractori. Mark Cancian, coautor al analizei și colonel în rezervă al Marinei SUA, explică pentru AP că interdependențele din lanțurile de aprovizionare fac dificilă accelerarea rapidă.
„Problema de astăzi nu este banii, ci timpul.”
CSIS avertizează că această perioadă de refacere a stocurilor creează o vulnerabilitate temporară în cazul unui potențial conflict în Vestul Pacificului. În același context, materialul indică faptul că China urmărește obiectivul ca până în 2027 să fie capabilă să preia Taiwanul, dacă este necesar, prin forță — deși experții citați consideră termenul mai degrabă ambițios decât o „dată fixă”.
„Stocurile epuizate au creat o fereastră de vulnerabilitate pentru un potențial conflict în Vestul Pacificului.”
În evaluarea CSIS, un element care ar putea menține descurajarea pe termen scurt este diferența de experiență de luptă: China nu ar avea experiență recentă, iar ultimul său război, în 1979 împotriva Vietnamului, ar fi fost unul în care „a performat slab”, potrivit raportului citat.
Recomandate

Planul Coreei de Sud de a construi submarine cu propulsie nucleară deschide un program industrial de până la 10 ani și obligă la investiții mari în infrastructură și personal , cu efecte pe termen lung asupra capacității navale și a lanțului de furnizori, potrivit TWZ . Ministerul Apărării de la Seul a publicat documentul „Basic Plan for the Development of Nuclear-Powered Submarines in the Republic of Korea”, care formalizează proiectul Jang Bogo N pentru o nouă clasă de submarine cu propulsie nucleară. Dacă programul se materializează, Coreea de Sud ar intra într-un grup restrâns de state care operează astfel de platforme (în prezent: China, Franța, India, Rusia, Regatul Unit și SUA). Ce presupune programul: calendar lung și operare de decenii Documentul ministerului indică faptul că procesul de construcție ar putea dura până la 10 ani , iar submarinele ar urma să fie operate mai mult de 30 de ani . Nu există, deocamdată, un calendar precis și nici o estimare oficială privind numărul de unități care ar urma construite. Din perspectiva costurilor și a execuției, TWZ notează că miza nu este doar construcția navelor, ci și crearea unei baze de susținere pentru o flotă nucleară: infrastructură dedicată, proceduri, mentenanță și formarea personalului pentru operarea și întreținerea reactoarelor navale. De ce contează operațional: autonomie și rol în descurajare Ministerul susține că submarinele cu propulsie nucleară ar aduce „capabilități operaționale dramatic îmbunătățite” față de submarinele diesel-electrice existente, invocând autonomia foarte mare, mobilitatea și performanțele sub apă. În același timp, Seul le leagă explicit de răspunsul la amenințări precum „amenințările nucleare și cu rachete lansate de pe submarine” ale Coreei de Nord. În document este inclusă și o asigurare privind respectarea regimului de neproliferare: „Republica Coreea își va îndeplini transparent și ferm obligațiile de neproliferare nucleară, pe baza încrederii comunității internaționale.” Implicații industriale și de reglementare: combustibilul și relația cu SUA TWZ amintește că, în octombrie anul trecut, președintele SUA Donald Trump a spus că a aprobat planul, susținând și că cel puțin o parte dintre submarine ar putea fi construite în Statele Unite. Ministerul sud-coreean nu a menționat această posibilitate, iar formularea anunțului pune accent pe caracterul suveran al programului și pe participarea industriei locale. Totuși, publicația notează că dinamica ar putea fi influențată de nevoia SUA de capacitate suplimentară de construcții navale nucleare și de faptul că firme sud-coreene construiesc deja nave în Philadelphia. Un punct sensibil rămâne combustibilul nuclear. TWZ arată că există un acord bilateral care limitează îmbogățirea uraniului și reprocesarea combustibilului uzat fără aprobarea Washingtonului. În acest context, anunțul de acum sugerează că SUA ar fi dat „undă verde” programului. În plus, publicația menționează declarații anterioare potrivit cărora Seul ar construi submarinele și reactoare modulare, dar ar primi din SUA combustibil cu uraniu îmbogățit. Context: de la flotă diesel-electrică la ambiții „bluewater” Coreea de Sud operează deja o flotă importantă de submarine diesel-electrice: 12 din clasa Jang Bogo, nouă din clasa Sohn Won-yil și trei din clasa Dosan Ahn Changho (KSS-I, KSS-II și KSS-III). Primele două au la bază proiecte germane Type 209 și Type 214, iar Dosan Ahn Changho este un design sud-coreean. Anul trecut, Seul a lansat și primul submarin din clasa Jang Yeongsil (KSS-III Batch II), descris ca fiind cea mai mare și avansată clasă de până acum. TWZ plasează programul Jang Bogo N și într-o schimbare de doctrină: de la apărare de coastă către o forță de descurajare regională capabilă de operațiuni îndelungate în larg, într-un mediu în care China își extinde și modernizează propria flotă de submarine. Publicația notează că Beijingul s-a opus anterior planurilor Seulului, iar Reuters este citată în legătură cu apelul Chinei ca Seul și Washingtonul să își respecte obligațiile de neproliferare. În paralel, TWZ subliniază că rămâne deschisă dezbaterea dacă Seul „are nevoie” de submarine nucleare, în condițiile în care dezvoltă deja rachete balistice lansate de pe submarine (SLBM) pentru platforme diesel-electrice moderne. Totuși, avantajul major al propulsiei nucleare ar fi capacitatea de a rămâne mult timp în larg, crescând supraviețuirea platformei și credibilitatea descurajării. Ce urmează Pe termen scurt, mizele sunt definirea calendarului și a numărului de unități, precum și clarificarea arhitecturii industriale (cât se construiește local și ce rol au partenerii externi). Pe termen mediu și lung, programul va depinde de finanțarea infrastructurii și de rezolvarea aspectelor legate de combustibil și conformarea la obligațiile de neproliferare, într-un proiect care, odată pornit, angajează statul și industria pentru câteva decenii. [...]

MApN a angajat deja aproape 700 mil. euro în SAFE, dar riscă întârzieri la restul contractelor potrivit Digi24 , în condițiile în care termenul-limită pentru semnarea tuturor celor 15 contracte din program este 30 mai. Ministerul Apărării Naționale anunță că a semnat, până acum, patru contracte în cadrul programului SAFE, cu o valoare cumulată de aproape 700 de milioane de euro fără TVA și peste 1 milion de lei fără TVA. Achizițiile vizează drone și echipamente de recunoaștere aeriană, rachete antiaeriene portabile cu rază foarte scurtă (MANPAD MISTRAL) și muniție. Ce include pachetul deja contractat Din cele patru contracte, unul este cu Quantum Systems pentru „Sistem Mini UAS clasa I”, în valoare de 30,7 milioane euro fără TVA (aprox. 154 milioane lei). Documentul prevede furnizarea a 34 de sisteme Mini UAS clasa I, cu livrare în 2027, plus 15 kit-uri Scorpion pentru conversia din configurație „aripă fixă” în „multicopter”. MApN spune că aceste sisteme vor fi folosite în misiuni de supraveghere și completează capabilitățile existente, fiind complementare unui proiect de coproducție dezvoltat în România. Cel mai mare contract menționat este cel semnat cu Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Franța, pentru achiziția sistemelor MANPAD MISTRAL, în cadrul inițiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care participă și alte state europene. Valoarea este de 625.591.000 euro fără TVA (aprox. 3,13 miliarde lei) și include: 231 de sisteme MANPAD MISTRAL; 934 de rachete MISTRAL; instruire, muniții de antrenament, documentații; un simulator și suport logistic. Un al treilea contract, semnat prin NATO Support and Procurement Agency (NSPA) , vizează muniție de tip 35x228 mm: 87.360 de lovituri 35x228 mm LINKED HEI-T, la un preț de 23.356.400 euro fără TVA (aprox. 117 milioane lei), cu livrări programate anul viitor. Al patrulea contract este unul subsecvent pentru programul „Platforme multifuncționale de transport pe roți”, încheiat în baza acordului-cadru din 2019 cu IVECO DEFENCE VEHICLE S.p.A. (Italia). Valoarea este de 1.069.018.421 lei fără TVA, iar compania trebuie să livreze în perioada 2026–2028 un total de 860 de platforme auto multifuncționale, în 16 configurații. Miza imediată: termenul de 30 mai și blocajele procedurale Deși volumul financiar deja angajat este semnificativ, MApN indică existența unor „obstacole de natură procedurală și comercială” și spune că „caută soluții” pentru a respecta calendarul de implementare al SAFE. Cu termenul de 30 mai pentru semnarea tuturor celor 15 contracte, presiunea se mută pe capacitatea instituțională de a închide rapid restul achizițiilor, astfel încât programul să nu fie întârziat. [...]

Suedia mută o parte din costul sprijinului militar pentru Ucraina pe finanțare europeană , printr-un plan care combină donații de avioane mai vechi cu vânzări de aparate noi, cu livrări eșalonate pe termen lung, potrivit Agerpres . Stockholmul a anunțat că va dona 16 avioane Gripen C/D și va vinde până la 20 de Gripen E/F, finanțate din fonduri europene. Primele aeronave donate, din varianta Gripen C/D (model mai vechi), ar urma să ajungă în Ucraina anul viitor. În schimb, varianta mai nouă Gripen E/F ar urma să fie livrată începând din 2030, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson , într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru achiziție, Ucraina „mizează” pe o finanțare de 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) destinată cumpărării avioanelor produse de grupul suedez de apărare Saab , conform comunicatului suedez citat în material. Calendarul livrărilor și structura pachetului Pachetul anunțat de Suedia are două componente, cu termene diferite: donație: 16 avioane Gripen C/D, cu prime livrări anul viitor ; vânzare: până la 20 de avioane Gripen E/F, cu livrări din 2030 , finanțate din fonduri europene. Kristersson a descris decizia drept una „istorică” pentru Suedia, afirmând că întărește semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei. De ce contează: banii UE și comenzi pe termen lung Anunțul leagă direct sprijinul militar de mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene. În același context, este menționat că UE a decis acordarea către Ucraina a unui împrumut total de 90 de miliarde, alocat în tranșe în 2026 și 2027, din care 60 de miliarde ar urma să fie utilizate pentru achiziții de arme. Separat, Suedia și Ucraina semnaseră în octombrie 2025 o scrisoare de intenție pentru achiziția a 100 până la 150 de avioane Gripen E, iar Zelenski a spus că speră să poată fi asigurată finanțarea pentru toate cele 150 de exemplare. În material se mai arată că Stockholmul și-a suspendat în 2024 proiectul de a trimite avioane de luptă în Ucraina, după ce țările partenere au cerut să se acorde prioritate avioanelor americane F-16. Totodată, sprijinul militar al Suediei pentru Ucraina este evaluat la 128 miliarde de coroane (11,8 miliarde de euro, aprox. 59 miliarde lei) de la începutul invaziei ruse în 2022, prin acordul privind avioanele Gripen. Context: cererea Ucrainei pentru Patriot Zelenski a mai declarat că așteaptă un răspuns oficial la cererea adresată lui Donald Trump și Congresului SUA pentru mai multe rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot sau licențe pentru a le produce, susținând că acestea rămân singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice lansate de Rusia. [...]

Bruxellesul pregătește reguli pentru producție militară „de serie” în UE și cere statelor membre să renunțe la armamentul „de lux”, pe fondul presiunii de a accelera livrările către Ucraina, potrivit Adevărul . Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , a avertizat că Europa riscă să rămână în urma Rusiei și chiar a Ucrainei la capacitatea de producție militară. Într-un interviu acordat Financial Times , el a cerut guvernelor să își „deschidă arsenalele” pentru a furniza rapid echipamentele de care Ucraina are nevoie pe front. „Guvernele trebuie să deschidă arsenalele pentru a oferi Ucrainei ceea ce îi este necesar.” De ce contează: costul și viteza de producție devin criterii strategice Kubilius a criticat modelul european de producție, comparându-l cu industria „haute couture”: sisteme foarte sofisticate, foarte scumpe și greu de fabricat rapid în cantități mari. În contrapondere, el a spus că Ucraina produce echipamente „suficient de bune”, adaptate războiului de uzură, unde contează volumul și ritmul livrărilor. „Europenii produc ceea ce poate fi numit armament de înaltă modă: tehnologic foarte complex, foarte avansat și foarte scump. Problema este că nu poate fi fabricat suficient de repede.” Oficialul a dat ca exemplu racheta de croazieră ucraineană Flamingo, despre care a afirmat că Ucraina ar urma să producă aproximativ 700 de unități anul acesta. Prin comparație, statele UE ar produce sub 300 de rachete similare, iar Rusia ar ajunge la circa 1.200, conform declarațiilor sale. Instrument financiar: achiziții din stocuri și reînnoirea lor din credite UE Kubilius a indicat și o posibilă soluție de finanțare: Ucraina ar putea cumpăra armament direct din depozitele europene folosind aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un nou pachet de credite de 90 de miliarde de euro aprobat recent la nivel european. Statele care transferă arme ar putea folosi ulterior fondurile pentru reînnoirea stocurilor sau pentru extinderea capacităților de producție. Ce urmează: plan în iulie pentru o „piață europeană de apărare” mai integrată În iulie, Bruxellesul urmează să prezinte un plan pentru crearea unei piețe europene de apărare mai integrate, cu obiectivul de a reduce fragmentarea și barierele naționale care blochează cooperarea între statele membre. Printre măsurile menționate se află: recunoașterea reciprocă a certificărilor; simplificarea licențelor pentru transferul componentelor militare în interiorul UE. Kubilius a acuzat marile state că își protejează excesiv producătorii: potrivit lui, Franța și Germania cumpără aproximativ 70% din producția propriilor industrii de apărare, iar doar 10% ajunge pe piețele altor state membre. În paralel, comisarul a cerut sprijin pentru proiectul Bromo — alianța planificată între Airbus, Thales și Leonardo — argumentând că Europa are nevoie de „masă critică” și de „campioni industriali” pentru a concura global, inclusiv cu SpaceX. [...]

Ucraina va fi integrată în apărarea aeriană a UE și în eforturile privind dronele , un pas care mută sprijinul european de la ajutor militar de urgență la cooperare structurală pe termen lung, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Von der Leyen a făcut afirmația după o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski , în contextul intensificării războiului dus de Rusia. Șefa Comisiei a spus că apărarea aeriană, dronele și capabilitățile anti-dronă au devenit „printre cele mai urgente priorități” ale Europei, domenii în care Ucraina a acumulat experiență semnificativă pe câmpul de luptă. Ce se schimbă: de la sprijin punctual la integrare în arhitectura de securitate Mesajul indică o schimbare de abordare la nivel european: de la livrări și finanțări punctuale către o integrare mai profundă a Ucrainei în eforturile comune de apărare ale continentului. În termeni practici, accentul cade pe conectarea Ucrainei la inițiativele europene legate de: apărare aeriană; drone; sisteme și măsuri de contracarare a dronelor. Publicația notează că experiența Ucrainei în respingerea atacurilor cu rachete și drone a devenit tot mai relevantă pentru planificarea de securitate a Europei. Finanțarea: împrumut de 28,3 miliarde euro pentru nevoi militare Von der Leyen a legat această direcție de „Ukraine Support Loan”, despre care a spus că va avea o contribuție „vitală”, oferind 28,3 miliarde euro (32,9 miliarde dolari, aprox. 151 miliarde lei) doar în acest an , pentru acoperirea nevoilor militare ale Ucrainei, conform aceleiași surse. Context: discuții și despre aderarea la UE Cei doi lideri au discutat și despre parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană. Von der Leyen a afirmat că următoarele săptămâni vor fi importante pentru progrese în procesul de aderare, fără a detalia pași sau termene concrete. [...]

Suedia pregătește transferul de avioane Gripen către Ucraina, un pas care poate accelera operaționalizarea apărării aeriene ucrainene și deschide, în paralel, discuții pentru o achiziție mult mai amplă finanțată cu credite UE, potrivit Digi24 . Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson urmează să anunțe joi transferul unor avioane de luptă JAS 39 Gripen către Ucraina, în cadrul unei conferințe de presă la baza aeriană Uppland din Uppsala. Avioanele vizate sunt din varianta C/D, conform informațiilor publicate de portalul suedez Aftonbladet . De ce contează: impact operațional, nu doar simbolic Gripen e ste descris ca fiind proiectat pentru condiții apropiate de cele din Ucraina, cu accent pe operarea din baze dispersate. În practică, asta înseamnă că poate decola și ateriza inclusiv de pe tronsoane obișnuite de autostradă și piste scurte, iar întreținerea ar necesita un număr minim de personal. În plus, timpii de întoarcere în luptă sunt prezentați ca foarte reduși: pentru misiuni aer-aer, realimentarea completă și reînarmarea ar dura sub 10 minute; pentru misiuni de atac la sol, sub 20 de minute. Următorul pas: negocieri pentru Gripen E, cu finanțare prin credite UE Pe lângă transferul avioanelor C/D, ar urma să înceapă negocieri pentru vânzarea către Ucraina a unor Gripen E, o variantă mai modernă. Conform informațiilor citate, Ucraina ar urma să plătească aceste aeronave folosind credite din partea Uniunii Europene. Contextul discuțiilor este o scrisoare de intenție semnată anul trecut de Suedia și Ucraina, care „ar putea duce” la un acord pentru 100–150 de avioane Gripen, potrivit aceleiași surse. Ce aduce în plus Gripen E, potrivit descrierii din articol Varianta Gripen E este prezentată cu câteva elemente tehnice care țintesc direct nevoile unui teatru de operațiuni contestat: motor General Electric F414G, cu viteze de până la 2.500 km/h și o rază de luptă de peste 800 km; radar Raven ES-05 cu antenă AESA (scanare electronică activă), pentru detectarea țintelor la distanțe mari inclusiv în condiții de război electronic; posibilitatea de a transporta rachete Meteor cu rază de acțiune de peste 100 km. Calendar: livrări posibile la câțiva ani după semnare Digi24 notează că au existat informații anterioare despre posibilitatea semnării unui acord chiar în acest an, cu finalizarea termenilor contractuali și a planului de finanțare. Totodată, în toamna anului trecut, Suedia ar fi indicat că primele Gripen E ar putea ajunge la piloții ucraineni în termen de trei ani de la semnarea tuturor documentelor necesare. [...]