Știri
Știri din categoria Apărare
SUA riscă o „fereastră de vulnerabilitate” de până la trei ani din cauza ritmului lent în care își pot reface stocurile de muniții avansate consumate în războiul din Iran, potrivit Focus. Miza nu este doar una militară, ci și una operațională și industrială: chiar și cu bani disponibili, capacitatea de producție și lanțurile de aprovizionare limitează viteza de refacere a arsenalului.
Informațiile sunt prezentate de AP News, care citează o analiză a CSIS (Center for Strategic and International Studies), un think-tank din Washington. Potrivit acesteia, după atacul asupra Iranului din 28 februarie 2025, SUA ar avea nevoie de cel puțin trei ani pentru a reveni la nivelurile de dinainte de război pentru principalele sisteme folosite frecvent.
Analiza indică trei categorii majore de armament utilizate intens, cu termene de refacere care se întind până la finalul deceniului:
Publicația mai notează și țintele de producție menționate în material:
În plan politic, atât republicanii, cât și democrații ar susține creșterea stocurilor. Materialul citează un buget militar de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) pentru 2027, aprobat de administrația Trump, și menționează că și investitori privați ar direcționa capital către sectorul militar.
Totuși, concluzia CSIS, redată de AP, este că blocajul principal nu este finanțarea, ci timpul necesar pentru a crește producția într-un ecosistem industrial complex, dependent de furnizori și subcontractori. Mark Cancian, coautor al analizei și colonel în rezervă al Marinei SUA, explică pentru AP că interdependențele din lanțurile de aprovizionare fac dificilă accelerarea rapidă.
„Problema de astăzi nu este banii, ci timpul.”
CSIS avertizează că această perioadă de refacere a stocurilor creează o vulnerabilitate temporară în cazul unui potențial conflict în Vestul Pacificului. În același context, materialul indică faptul că China urmărește obiectivul ca până în 2027 să fie capabilă să preia Taiwanul, dacă este necesar, prin forță — deși experții citați consideră termenul mai degrabă ambițios decât o „dată fixă”.
„Stocurile epuizate au creat o fereastră de vulnerabilitate pentru un potențial conflict în Vestul Pacificului.”
În evaluarea CSIS, un element care ar putea menține descurajarea pe termen scurt este diferența de experiență de luptă: China nu ar avea experiență recentă, iar ultimul său război, în 1979 împotriva Vietnamului, ar fi fost unul în care „a performat slab”, potrivit raportului citat.
Recomandate
China își proiectează forța navală în vestul Pacificului prin trimiterea grupului de portavion „ Liaoning ”, într-un moment care se suprapune posibil cu un amplu exercițiu comun SUA–Japonia în apropiere de Taiwan, potrivit Focus . Mișcarea ridică miza operațională într-o zonă sensibilă pentru Japonia și crește riscul de incidente între forțele celor două tabere. Ministerul chinez al Apărării a transmis că desfășurarea face parte din planul anual de instruire al marinei și urmărește testarea și îmbunătățirea „nivelului realist” de pregătire. Beijingul nu a indicat zona exactă de operare, susținând doar că exercițiile respectă dreptul internațional și „nu vizează o anumită țară sau un anumit obiectiv”. Exercițiul SUA–Japonia „ Keen Sword 27 ”, programat între 19 și 29 octombrie Deplasarea „Liaoning” are loc cu puțin timp înainte de manevrele „Keen Sword 27”, care ar urma să se desfășoare în Japonia și în apele din jur, între 19 și 29 octombrie. Potrivit South China Morning Post , la exercițiu sunt așteptați aproximativ 45.000 de militari japonezi, alături de: 6.100 de vehicule, 40 de nave, 260 de aeronave. Din SUA ar urma să participe, conform aceleiași surse, circa 12.000 de militari. Accent pe insulele din sud-vestul Japoniei și noi sisteme americane Un punct central al exercițiului este lanțul de insule din sud-vestul Japoniei, în apropiere de Taiwan. Pe insula Yonaguni, la puțin peste 100 km de Taiwan, SUA ar urma să staționeze pentru prima dată două sisteme mai noi: Nmesis (sistem antinavă) și Madis (apărare antiaeriană). În paralel, Japonia își relochează temporar în zonă rachete și sisteme de apărare antiaeriană. Durata misiunii chineze rămâne neclară; precedente de săptămâni Cât va dura actuala desfășurare chineză nu este precizat. South China Morning Post notează însă că astfel de misiuni ale portavioanelor se întind adesea pe mai multe săptămâni: prima ieșire de instruire a „Liaoning” în vestul Pacificului din acest an a durat 35 de zile (mai–iunie), iar în iunie anul trecut „Liaoning” a exersat în regiune circa 20 de zile împreună cu portavionul „Shandong”. Japonia invocă o creștere a întâlnirilor riscante Tokyo urmărește de ani buni deplasările grupărilor navale chineze în vestul Pacificului, iar în cercurile de securitate japoneze zona este considerată o „flancă” sensibilă. Odată cu intensificarea prezenței chineze, ar fi crescut și numărul întâlnirilor periculoase cu forțele japoneze. În iunie, Beijingul a acuzat Japonia de „recunoaștere periculoasă” la mică distanță și „hărțuire provocatoare”, acuzații respinse de Ministerul japonez al Apărării, care a anunțat că va acționa „calm și hotărât” și va continua monitorizarea apelor și spațiului aerian din jurul Japoniei. Un incident anterior, relatat de Japan Times , ar fi avut loc în decembrie: avioane de luptă de pe „Liaoning” ar fi „iluminat” de două ori cu radar aeronave ale forțelor aeriene japoneze deasupra apelor internaționale, la sud-est de Okinawa; SCMP a descris episodul ca o confruntare tensionată între avioane militare chineze și japoneze. Fundal politic: Taiwan și deteriorarea relațiilor Beijing–Tokyo Tensiunile sunt alimentate și politic. Focus amintește că relația bilaterală s-a deteriorat după declarații din noiembrie 2025 ale premierului japonez Sanae Takaichi, care ar fi spus că Japonia ar putea interveni militar într-o criză legată de Taiwan, poziție criticată dur de Beijing. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței, în timp ce Japonia tratează un posibil scenariu de escaladare în jurul insulei drept o amenințare directă la adresa propriei securități. [...]
Nicușor Dan leagă securitatea Mării Negre de protejarea rutelor comerciale , cerând un sprijin NATO mai consistent după atacuri cu drone care au avariat nave în apropierea coastelor României și Bulgariei, potrivit Adevărul . Președintele susține că Marea Neagră nu poate fi „pe deplin sigură” cât timp războiul din Ucraina continuă și spune că România are nevoie de „capabilitățile necesare” pentru a-și consolida apărarea în zonă. Într-un interviu pentru Euronews , el a argumentat că miza este și una economică, relevantă pentru Ucraina și pentru întreaga regiune. De la incidente aeriene la vulnerabilități maritime Nicușor Dan a amintit că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, România a început să se confrunte mai des cu pătrunderea dronelor în spațiul aerian și a admis că, la început, statul nu era suficient pregătit să gestioneze aceste situații. Acum, spune el, o presiune similară se conturează pe mare, unde navele comerciale au devenit mai expuse. „Trebuie să ne protejăm apele teritoriale.” Ce sprijin a fost discutat la Bruxelles La summitul liderilor europeni de la Bruxelles , securitatea regională a fost una dintre temele importante, alături de sprijinul pentru Ucraina, viitorul buget al Uniunii Europene și dezechilibrele comerciale în relația cu China. După reuniune, președintele a declarat că Franța a promis „echipamentele necesare” și că partea franceză vrea să înțeleagă mai bine nevoile României pentru protejarea intereselor în regiune. În același cadru, Nicușor Dan și premierul bulgar Rumen Radev au discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , despre întărirea apărării la Marea Neagră. Bulgaria a cerut avioane de luptă și sisteme antidronă. „NATO va continua să lucreze îndeaproape cu aliații noștri din Marea Neagră, adaptându-și postura de descurajare și apărare ori de câte ori va fi nevoie.” Contextul: atacuri cu drone și incertitudini privind prezența SUA Declarațiile vin pe fondul unor discuții, la nivelul administrației conduse de Donald Trump, despre posibile reduceri ale efectivelor americane și despre reevaluarea dispunerii trupelor SUA în diferite regiuni. Nicușor Dan și-a exprimat, totuși, încrederea că SUA vor continua să contribuie la securitatea Mării Negre și la consolidarea poziției României în NATO, invocând și valoarea strategică a poziției României pentru „proiectarea forței”. În zilele dinaintea summitului, mai multe nave comerciale au fost lovite de drone; săptămâna trecută, o navă s-a scufundat în urma unui atac, iar doi membri ai echipajului au murit. România și Bulgaria nu au confirmat cine este responsabil, deși premierul bulgar a sugerat că Rusia ar putea beneficia de pe urma acestor incidente. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar testa reacția Europei prin astfel de episoade și prin încălcări ale spațiului aerian. [...]
Bulgaria cere întăriri NATO la Marea Neagră, ceea ce poate duce la costuri operaționale mai mari pentru transportul maritim și la o presiune suplimentară pe resursele Alianței în regiune, potrivit Euronews . Sofia a solicitat desfășurarea de avioane de vânătoare, sisteme antirachetă și echipamente antidrone, după atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră. Cererea a fost anunțată de ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov , care spune că a trimis o solicitare către secretarul general al NATO și către comandantul suprem aliat, pentru „desfășurarea de forțe suplimentare” pe teritoriul Bulgariei. Până la acest moment, autoritățile bulgare nu au primit un răspuns privind întăririle pe care NATO le-ar putea oferi. Ce a cerut concret Bulgaria și de ce contează pentru navigația comercială Potrivit ministrului, solicitarea vizează o desfășurare „cuprinzătoare” de capabilități, inclusiv: avioane de vânătoare și aeronave de patrulare; sisteme antirachetă; echipamente antidrone. Miza este reducerea riscurilor pentru transportul maritim și pentru securitatea regională, în condițiile în care atacurile asupra navelor comerciale au crescut tensiunea în zona Mării Negre și au împins NATO să acorde mai multă atenție flancului sud-estic. Resurse limitate în regiune și efectul de „competiție” între aliați Stoianov a atras atenția că aliații au capacități limitate și a menționat explicit că „România are nevoie de resurse suplimentare, la fel ca și statele baltice”. Mesajul indică faptul că o eventuală consolidare în Bulgaria ar trebui calibrată în raport cu alte nevoi de pe flancul estic, într-un context în care cererea de capabilități de apărare aeriană și antidrone este ridicată. Atacurile care au declanșat solicitarea și ce urmează Solicitarea Bulgariei vine după o serie de atacuri cu drone asupra a șapte nave comerciale în largul coastelor României și Bulgariei, începând cu 5 octombrie. Ministrul bulgar spune că se așteaptă la un răspuns rapid din partea NATO, dar avertizează că nici măcar cu resurse suplimentare nu poate exista „protecție absolută”, obiectivul fiind „reducerea riscului la minimum posibil”. În paralel, Bulgaria susține că are deja capacități de supraveghere și răspuns militar și că operează două sisteme de detectare și supraveghere a amenințărilor în apele sale, pregătind implementarea unui al treilea sistem, descris ca având o tehnologie care „nu a mai fost utilizată până acum”. [...]
Flotila Fluvială a României are un deficit operațional în apărarea antidrone , deși execută trageri cu rachete și artilerie în exerciții din Delta Dunării și în proximitatea litoralului, potrivit Antena 3 . În material se arată că armamentul folosit în aplicații nu poate fi utilizat pentru doborârea dronelor care vin dinspre mare către apele teritoriale și zona terestră, din motive tehnice. Articolul, care preia o analiză semnată de jurnalistul Radu Tudor, descrie situația drept „un foarte mare neajuns” pentru un stat membru NATO , în contextul în care, de trei ani, Rusia ar fi încălcat spațiul maritim, aerian și terestru românesc cu drone. Textul nu detaliază care sunt exact limitările tehnice invocate, menționând doar că acestea există. Exercițiul „Danube Protector 26 ”: capabilități testate, dar cu limitări În perioada 5–9 octombrie, peste 350 de militari au participat la exercițiul „Danube Protector 26”, desfășurat în poligonul temporar Sfântu Gheorghe. Au fost implicate structuri din Flotila Fluvială, Baza Logistică Navală „Pontica”, Centrul 39 Scafandri, Direcția Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” și Brigada 243 Radioelectronică și Observare „Calatis”. În cadrul exercițiului au fost executate trageri cu mai multe calibre, inclusiv 100 mm, 122 mm, 30 mm și 14,5 mm, potrivit pasajelor citate în articol. Ce forțe și mijloace au fost mobilizate Conform textului atribuit de Antena 3 lui Radu Tudor, în raion au fost aduse: două monitoare și două vedete blindate ale Divizionului 67 Nave Purtătoare de Artilerie; patru vedete fluviale și două șalupe rapide de intervenție; nouă ambarcațiuni de asalt; nave logistice pentru sprijin. Separat, materialul menționează misiuni de cercetare și supraveghere, identificare și monitorizare a țintelor, securizarea comunicațiilor fluviale și protecția obiectivelor strategice, inclusiv cu sisteme autonome fără pilot (UAS) pentru cercetare aeriană și evaluarea impactului la țintă, informație atribuită Observatorului Militar. De ce contează: vulnerabilitate pe un tip de amenințare deja prezentă Mesajul central al materialului este că, în pofida exercițiilor și a tragerilor cu armament greu și de calibru mic, Flotila Fluvială nu ar avea, în forma actuală, capacitatea de a angaja eficient drone care vin dinspre mare către teritoriul României. În articol, această limitare este prezentată ca o problemă nerezolvată în ultimii trei ani, cu implicații directe pentru apărarea națională și pentru obligațiile României ca stat membru NATO. [...]
România pregătește un răspuns instituțional după incidentele de securitate din Marea Neagră, dar fără să confirme deocamdată invocarea Articolului 4 al NATO , potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile vor reacționa după ce vor avea „toate datele” despre ce s-a întâmplat, în condițiile în care au trecut „relativ puține ore” de la incident. Întrebat dacă atacarea și scufundarea unei nave ar reprezenta un atac deliberat asupra suveranității României și dacă Bucureștiul va cere consultări în NATO în baza Articolului 4, șeful statului a evitat un răspuns categoric. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român.” Coordonare România–Bulgaria și discuții directe cu secretarul general al NATO Nicușor Dan a anunțat că a discutat deja cu premierul Bulgariei despre deteriorarea situației de securitate din Marea Neagră și că cei doi vor aborda subiectul într-o întâlnire cu secretarul general al NATO, în aceeași zi, pentru a îmbunătăți coordonarea răspunsului la „provocările de securitate tot mai frecvente” din regiune. Contextul este dat de atacuri cu drone asupra a două nave comerciale în largul Bulgariei, dintre care una s-a scufundat. Autoritățile de la Sofia au transmis că iau în calcul inclusiv invocarea Articolului 4. Ce înseamnă Articolul 4 și de ce contează Articolul 4 al Tratatului NATO permite statelor membre să solicite consultări cu aliații atunci când consideră că le este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Activarea lui nu înseamnă automat un răspuns militar, dar poate accelera coordonarea politică și militară între aliați într-o situație de criză. România vrea un rol mai mare în arhitectura NATO la Marea Neagră Pe lângă reacția imediată la incident, președintele a reluat obiectivul României de a găzdui, prin rotație, nu doar conducerea, ci și locația unui comandament NATO pentru Marea Neagră. El a precizat că există deja un astfel de comandament, găzduit de Turcia de mai mulți ani, iar discuția vizează transformarea lui într-o structură rotațională. Separat, România urmărește să obțină sprijin la nivelul Uniunii Europene pentru construirea, împreună cu Bulgaria, a unui centru de securitate civilă la Marea Neagră. Marea Neagră, pe agenda Consiliului European Declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles (15–16 octombrie), unde România intenționează să insiste ca preocupările de securitate din regiunea Mării Negre să fie incluse în concluziile summitului. Liderii europeni urmează să discute vineri despre războiul din Ucraina și situația generală de securitate. [...]
SUA accelerează producția bombardierului B-21, dar planul de 100 de aparate riscă să fie prea mic pentru nevoile operaționale , pe fondul îmbătrânirii flotei actuale și al creșterii cerințelor militare, potrivit Focus . Extinderea programului are o componentă industrială și financiară importantă: Forțele Aeriene ale SUA vor să adauge suprafață de producție la Palmdale (California) și să introducă o linie suplimentară de asamblare finală. Bugetul total indicat este de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 32 miliarde lei), finanțat parțial din bugetul SUA, iar restul de producătorul Northrop Grumman . Capacitate de producție mai mare, intrare în serviciu vizată în 2027 Conform informațiilor prezentate, extinderea ar urma să crească capacitatea anuală de producție cu un sfert. În paralel, Forțele Aeriene pregătesc introducerea avionului, programată pentru 2027, în timp ce testele sunt deja în derulare: două aeronave se află în faza de încercări și au efectuat inclusiv realimentări în aer. B-21 Raider este descris ca un bombardier „invizibil” pe radar (tehnologie stealth), destinat să pătrundă în spații aeriene puternic apărate, la distanțe mari, pentru a livra atât armament convențional, cât și nuclear. De ce 100 de aparate pot deveni insuficiente În prezent, Forțele Aeriene ale SUA pornesc de la o flotă de „cel puțin 100” de B-21. Totuși, Focus notează că numeroși specialiști consideră cifra prea mică: publicația de specialitate 19FortyFive estimează un necesar de cel puțin 200 de aeronave, iar alți experți ar plasa nevoia „semnificativ mai sus”. Argumentul de fond este unul operațional: flota de bombardiere a SUA este îmbătrânită și în scădere, iar vârsta medie a ajuns la peste 40 de ani, ceea ce pune presiune pe ritmul de înlocuire și pe dimensiunea viitoarei flote. Înlocuirea flotei vechi și lecția B-2 B-21 este planificat să înlocuiască B-1B Lancer și B-2 Spirit. În același timp, varianta modernizată B-52J ar urma să rămână în serviciu cel puțin până în 2050. Îngrijorarea privind numărul de aparate are și o componentă istorică: deși pentru B-2 fusese avută în vedere inițial o producție mai mare, în final au fost construite doar 21 de aeronave, decizie considerată astăzi de mulți drept o eroare majoră. În acest context, extinderea capacității industriale pentru B-21 reduce riscul de blocaj pe partea de producție, dar nu rezolvă automat dezbaterea centrală: dacă planul de flotă rămâne la 100 de aparate, SUA ar putea ajunge cu o capacitate de bombardament strategic sub necesar, chiar în momentul în care încearcă să înlocuiască o flotă tot mai veche. [...]
