CSIS: SUA își reface în „ani” stocurile de muniții după războiul cu Iran - capacitatea de producție și timpii de achiziție, nu finanțarea, sunt blocajul

Refacerea stocurilor de muniții critice ale SUA va dura cel puțin doi ani, iar pentru unele sisteme peste trei ani , ceea ce poate crea o „fereastră de vulnerabilitate” în următorii ani și poate complica livrările către aliați, potrivit unei analize citate de Al Jazeera . Evaluarea aparține Center for Strategic and International Studies (CSIS) și vine după aproape 40 de zile de lupte comune ale SUA cu Israel împotriva Iranului. CSIS susține că SUA au avut suficiente muniții pentru „orice scenariu plauzibil” în războiul cu Iran, însă refacerea inventarelor e un proces de durată. Raportul indică drept cauze principale timpul de producție, capacitatea limitată de fabricație și termenele lungi din achizițiile militare, nu lipsa finanțării. Ce muniții au fost cel mai mult consumate Potrivit CSIS, patru tipuri de muniții au fost reduse la mai puțin de jumătate din nivelurile de dinainte de război: racheta de atac la sol Land Attack Missile (TLAM); interceptori Terminal High Altitude Area Defense (THAAD); rachete Patriot ; rachete navale SM-3 și SM-6 (apărare antiaeriană, lansate de pe nave). În paralel, CSIS estimează că refacerea stocurilor pentru Joint Air-to-Surface Standoff Missile (JASSM) și Precision Strike Missile (PrSM) ar dura de la câteva luni până la un an. Pentru PrSM, analiza notează că inventarul pre-război era redus deoarece sistemul abia intrase în producție, iar pentru JASSM sunt așteptate livrări mari ca urmare a achizițiilor recente. Impact operațional: competiție pe producție și tensiuni între aliați Raportul avertizează că deciziile privind alocarea producției noi „au creat deja fricțiuni bilaterale” și că acestea vor continua „în următorii câțiva ani”, pe fondul unei cereri care depășește oferta. În plus, SUA trebuie să-și refacă propriile stocuri și, simultan, să onoreze comenzi către aliați și parteneri. CSIS mai notează că operațiunile împotriva Iranului și a actorilor afiliați, precum și sprijinul pentru Ucraina în cazul interceptorilor Patriot, au accentuat presiunea asupra stocurilor. „Șoc de inventar strategic” și riscuri în alte teatre Analiza CSIS vorbește despre o perioadă de vulnerabilitate de „câțiva ani” până când inventarele revin la nivelurile anterioare și încă „alți câțiva ani” până la nivelurile dorite de planificatorii militari. Riscul major, potrivit think tank-ului, nu este continuarea războiului cu Iran, ci „războaiele viitoare”, pe fondul refacerii lente a stocurilor. În același context, Omar Ashour, profesor la Doha Institute for Graduate Studies, a declarat anterior pentru Al Jazeera că războiul nu a golit arsenalul SUA, dar a consumat „unele dintre cele mai importante și valoroase straturi” ale acestuia, descriind situația drept un „șoc de inventar strategic” care poate afecta alte teatre de operațiuni. În ultimele săptămâni au apărut și alte indicii privind presiunea pe stocuri: The Washington Post a relatat că SUA ar fi folosit mai mulți interceptori avansați de apărare antirachetă pentru apărarea Israelului decât Israelul însuși în cele 40 de zile de război, iar Marina SUA a pus pe pauză o vânzare de arme de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) către Taiwan, aprobată de Congres, invocând nevoia de muniții pentru conflictul cu Iran. [...]