Știri
Știri din categoria Apărare
Taiwan avertizează că Beijingul își consolidează controlul aerian și maritim în jurul insulei, într-o dinamică ce poate crește riscul de blocadă și de perturbare a rutelor comerciale din Strâmtoarea Taiwan, potrivit HotNews, care citează o analiză anuală a Ministerului Apărării de la Taipei, relatată de Reuters.
Raportul anual privind amenințarea militară a Chinei susține că situația de securitate regională „continuă să escaladeze” și indică o „imprevizibilitate crescândă” în procesul decizional de la Beijing, pusă pe seama unei epurări „fără precedent” în rândul ofițerilor militari superiori.
În ceea ce privește amenințarea directă la adresa Taiwanului, documentul arată că exercițiile Chinei din ultimii ani s-au concentrat pe „blocada/controlul comun” al căilor maritime externe ale Taiwanului. În același timp, raportul notează că Beijingul nu ar avea capacitatea de a lansa un atac amfibiu.
În timpul acestor exerciții, China folosește aeronave și nave militare, dar și nave ale pazei de coastă, pentru a „crea condiții favorabile pentru o invazie a Taiwanului… cu scopul de a tăia rutele noastre de transport externe și de a forma o postură de încercuire”.
Taipeiul mai afirmă că Beijingul integrează în antrenamente și exerciții lecțiile din războaiele din Ucraina și din Golf, inclusiv privind eficiența roiurilor de drone ieftine observată în conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Raportul menționează și că China studiază problemele SUA reflectate de războiul împotriva Iranului, inclusiv consumul rapid de muniție, presiunea asupra sistemelor de interceptare ale apărării antiaeriene, mobilizarea industrială și fragilitatea cooperării aliate.
Ministerul taiwanez al apărării afirmă că, prin patrule regulate de pregătire pentru luptă, misiuni în largul mării și alte exerciții, China „își consolidează controlul” asupra mării și spațiului aerian din jurul Strâmtorii Taiwan.
„Scopul său este de a realiza distrugerea sistemului de comandă și control și a capacității noastre de apărare aeriană în stadiul incipient al luptei.”
În plan politic, China consideră Taiwanul drept teritoriu propriu și nu a exclus folosirea forței pentru a aduce insula sub controlul său, în timp ce guvernul de la Taipei respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului. Statele Unite furnizează arme Taiwanului și mențin o politică de ambiguitate privind o eventuală intervenție militară.
Recomandate
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Un posibil sabotaj la o fabrică de drone ridică riscuri pentru lanțul de aprovizionare militară al Ucrainei , după ce un incendiu izbucnit la o unitate WB Electronics din Polonia este investigat de serviciul de informații interne al țării, potrivit G4Media . Incendiul a avut loc la fabrica WB Electronics din Skarżysko-Kamienna, la aproximativ 150 de kilometri sud de Varșovia. Focul a fost raportat la scurt timp după miezul nopții și a fost stins ulterior, iar poliția locală a transmis pentru tabloidul Fakt că nu au existat răniți. Autoritățile tratează incidentul ca pe un caz potențial de sabotaj, însă investigația este în fază incipientă. Jacek Dobrzynki, purtător de cuvânt al coordonatorului de informații, a declarat la TVN24: „Tratăm această problemă foarte în serios. Ofițerii serviciului de informații interne ABW sunt deja la fața locului.” Acesta a precizat că este prea devreme pentru o concluzie fermă privind un act de sabotaj. De ce contează: vulnerabilități în producția de sisteme fără pilot Miza este operațională: fabrica produce „componente cheie pentru drone”, iar WB Electronics este descrisă drept cea mai mare companie privată de apărare din Polonia și furnizor al armatei poloneze. Compania dezvoltă și produce tehnologii pentru apărare, inclusiv sisteme de comandă digitală, sisteme automate de control al focului, echipamente de comunicații și sisteme moderne de atac și fără pilot. În contextul războiului din Ucraina, orice perturbare a producției sau a livrărilor de componente pentru drone poate afecta ritmul de înlocuire și extindere a capabilităților fără pilot, folosite intens pe front. Context: Polonia își crește cheltuielile de apărare și acuză tentative de sabotaj Polonia este un susținător politic și militar important al Ucrainei și, ca stat membru UE și NATO, se declară amenințată de Moscova, majorând „masiv” cheltuielile pentru apărare, potrivit informațiilor din articol. Guvernul de la Varșovia acuză serviciile de informații rusești și belaruse că trimit agenți în țară pentru a comite acte de sabotaj. În acest cadru, ancheta privind incendiul de la unitatea WB Electronics urmărește să stabilească dacă a fost vorba despre un accident sau despre o acțiune intenționată. [...]
Franța și Suedia pregătesc un contract de 4,3 miliarde de euro (aprox. 21,5 miliarde lei) pentru patru fregate , într-un demers care mută cooperarea bilaterală în zona achizițiilor militare majore și a industriei de apărare europene, potrivit Mediafax . Președintele francez Emmanuel Macron este așteptat luni la Stockholm pentru semnarea acordului împreună cu premierul suedez Ulf Kristersson. Acordul vizează furnizarea a patru fregate franceze și este prezentat ca parte a unui pachet mai amplu de măsuri pentru consolidarea cooperării strategice, în special în domeniul apărării și securității, potrivit Euronews, citat de Mediafax. Livrare în 2030 și rolul Naval Group Conform înțelegerii menționate, prima fregată construită de grupul industrial francez Naval Group ar urma să fie livrată în 2030. În paralel, miniștrii apărării din cele două țări, Catherine Vautrin și Pål Jonson, urmează să semneze un acord separat pentru dezvoltarea cooperării în domeniul apărării, inclusiv în „domeniile operațional, al capacităților și industrial”. De ce contează: modernizarea Suediei și integrarea în NATO Suedia a anunțat în luna mai intenția de a cumpăra cele patru fregate, motivând nevoia de modernizare a forțelor armate în contextul războiului din Ucraina și al aderării la NATO în 2024. La momentul anunțului, premierul Kristersson a descris achiziția drept „una dintre cele mai mari investiții suedeze în domeniul apărării de la introducerea avionului de vânătoare Gripen în anii 1980”. Fregatele (nave militare) produse de Naval Group sunt descrise de companie ca fiind concepute pentru a răspunde mai multor tipuri de amenințări, inclusiv de suprafață, aeriene, subacvatice, asimetrice sau cibernetice. Cooperare extinsă în cadrul NATO Cooperarea militară franco-suedeză este menționată și în context NATO. La summitul Alianței de la Ankara, din luna iulie, Franța a anunțat că vrea să sprijine cu trupe o misiune NATO condusă de Suedia în Finlanda. Într-o declarație comună, cele trei țări au precizat că „Franța va contribui cu desfășurări de forțe terestre la rotațiile Forțelor Terestre Avansate din Finlanda, inclusiv cu o unitate de luptă”.” [...]
Ministerul Apărării nu are indicii că trupele SUA ar urma să plece din România , iar o eventuală reducere a prezenței americane ar diminua capacitatea de descurajare, a declarat ministrul interimar Radu Miruță, potrivit news.ro . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre repoziționarea unor capabilități ale Statelor Unite în Europa și pune accent pe impactul operațional al prezenței militare americane în România. Miruță a spus, la Digi24, că „nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu” privind o retragere a trupelor americane. În același context, el a invocat un cadru mai larg, descris drept „NATO 3.0”, în care România ar fi „asumată încă de la început”, în condițiile în care SUA își „regândesc” unele capabilități la nivel european. Ce înseamnă pentru postura de descurajare Ministrul interimar a legat direct prezența militarilor americani de capacitatea României de a descuraja amenințări la adresa securității. „Orice militar american care pleacă din România micşorează capacitatea României de a descuraja”, a afirmat Radu Miruță. Tot el a menționat că, în urmă cu câteva luni, au venit „până la 400 de militari în plus”, în urma unei decizii a CSAT , indicând o creștere recentă a efectivelor, nu o reducere. Context: accent pe efortul propriu și producția internă Miruță a susținut că, în cadrul NATO, statele membre trebuie să demonstreze că fac „tot ceea ce pot” înainte de a cere sprijinul aliaților. În acest sens, a afirmat că România investește „un procent mare din PIB” pentru apărare, „cel asumat”, și a invocat programul SAFE , prin care ar fi fost „reînviate” cinci fabrici, ca argument că România contribuie și la creșterea capacității de producție. Informațiile prezentate sunt declarații ale ministrului interimar; nu sunt oferite în material detalii suplimentare despre calendar, negocieri sau decizii formale privind postura militară a SUA în România. [...]
Suedia își extinde prezența militară în Finlanda, cu avioane de luptă Gripen și nave de război, într-o mișcare menită să întărească supravegherea și descurajarea pe flancul estic al NATO , după ce Helsinki a cerut sprijin, potrivit Focus . Miza este una operațională: patrule în „zone deosebit de sensibile” la granița cu Rusia, pe fondul unor incidente aeriene repetate în regiune. Trimiterea de unități militare are ca obiectiv consolidarea supravegherii comune la frontiera estică a Finlandei. În teren ar urma să opereze avioane Gripen și nave militare, pentru a sprijini securizarea teritoriului finlandez, conform informațiilor din material. Ce a declanșat decizia: solicitarea Finlandei și incidente aeriene Postul public suedez SVT relatează că decizia a fost luată după un ajutor cerut de la Helsinki. Finlanda ar reacționa la mai multe incidente care au agravat situația de securitate în zona de graniță, inclusiv „amenințări aeriene” repetate în cursul anului, care au dus la închiderea unor aeroporturi. Ce include operațiunea și ce ar putea urma Potrivit publicației economice Dagens industri , cooperarea mai strânsă vizează „supravegherea și protecția integrității teritoriale”. În toamnă, ar putea fi relocate în Finlanda și unități terestre anti-dronă, însă acest pas nu este confirmat și rămâne, deocamdată, deschis. Mesajul politic și coordonarea cu NATO Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson , a încadrat măsura în politica de securitate comună a celor două state și în logica descurajării în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO. „Ca aliați, Suedia și Finlanda au o viziune comună asupra importanței unei descurajări și apărări puternice în regiunea Mării Baltice și pe flancul estic al NATO.” De partea finlandeză, ministrul apărării Antti Häkkänen a spus că cooperarea aeriană și navală este deja un element stabil al relației bilaterale și că extinderea către supravegherea teritorială este un pas firesc. „Este firesc să dezvoltăm acest lucru acum prin cooperare în supravegherea teritorială și în protecția integrității teritoriale.” Operațiunea este descrisă ca fiind strâns coordonată cu NATO, iar guvernele celor două țări o prezintă atât ca sprijin pentru Finlanda, cât și ca o contribuție la securitatea întregii regiuni a Mării Baltice. [...]
Turcia, Arabia Saudită și Pakistan pun pe masă proiecte comune în industria de apărare , la prima reuniune de lucru după semnarea unui pact de apărare colectivă care tratează un atac asupra uneia dintre țări ca un atac asupra tuturor, potrivit HotNews . Întâlnirea are loc luni, la Istanbul, și vine la câteva săptămâni după „ Înțelegerea de Apărare Comună de la Mecca ”, semnată pe 7 august. Acordul reunește trei aliați suniți ai Statelor Unite, pe fondul războiului din Golf și al atacurilor iraniene cu rachete asupra țărilor exportatoare de petrol din regiune. Ce urmăresc cele trei state: interoperabilitate și producție comună La reuniune participă miniștrii de Externe și ai Apărării, precum și șefii de stat-major ai Turciei, Arabiei Saudite și Pakistanului. Pe agendă sunt „chestiuni de securitate internațională”, iar discuțiile vizează, conform informațiilor citate: sporirea capacităților de apărare; o interoperabilitate mai mare între forțele armate (adică posibilitatea de a opera împreună, cu proceduri și echipamente compatibile); intensificarea cooperării în industria de apărare, inclusiv prin proiecte și producție comună de armament. Miza economică este directă: o astfel de cooperare poate muta o parte din cheltuielile de înzestrare către programe industriale comune, cu efecte asupra comenzilor, transferului de tehnologie și capacităților de producție din cele trei țări. O clauză de tip „articolul 5” și posibilă extindere Acordul este descris ca un mecanism de „descurajare colectivă” și include o clauză similară articolului 5 din Tratatul NATO: un atac armat asupra oricăreia dintre cele trei țări semnatare este tratat ca un atac asupra tuturor. Turcia a transmis că pactul este deschis extinderii, Egiptul fiind menționat ca potențial candidat, și că inițiativa nu urmărește să înlocuiască alianțele existente. În context, HotNews amintește că Turcia are a doua armată ca mărime din NATO, iar Pakistanul este o putere nucleară, în timp ce Arabia Saudită este unul dintre marii exportatori de petrol. Context regional: presiune militară și financiară asupra Iranului Reuniunea este anunțată pe fondul îngrijorărilor legate de acțiunile militare ale Israelului și ale Iranului șiit, în condițiile în care Statele Unite încearcă să limiteze tulburările regionale care au provocat o criză energetică globală. Tot în acest context, liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a cerut țărilor musulmane să se unească împotriva Statelor Unite și a Israelului, într-un mesaj transmis duminică, la șase luni de la începutul războiului din Orientul Mijlociu. Potrivit articolului, Iranul a vizat state aliate ale Washingtonului din regiune, iar relațiile Teheranului cu mai multe capitale s-au deteriorat. În perioada următoare, indicatorul practic pentru relevanța pactului va fi dacă discuțiile de la Istanbul se traduc în proiecte industriale concrete și în pași măsurabili de interoperabilitate, nu doar în coordonare politică. [...]
