Statele Unite negociază extinderea prezenței militare în Groenlanda cu până la trei noi baze, într-un demers care ar putea schimba rapid echilibrul operațional în Arctica și pe flancul nordic al NATO, potrivit Focus.

Discuțiile se poartă de luni de zile, „în culise”, între Washington și Danemarca, iar obiectivul ar fi înființarea a până la trei puncte de sprijin în sudul insulei, relatează The New York Times (citat de Focus). Miza operațională este supravegherea „GIUK Gap” – zona maritimă strategică dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit – unde SUA vor să urmărească mai atent activități navale ruse și chineze, potrivit BBC.

Ce ar însemna noile baze și unde ar putea fi amplasate

În prezent, SUA operează în Groenlanda un singur punct activ, Pituffik Space Base (în nord-vest), care monitorizează lansări de rachete pentru comandamentul aerian și spațial NORAD, conform BBC.

Planurile discutate vizează însă sudul insulei, iar locațiile menționate în material includ:

• Narsarsuaq, pe amplasamentul unui fost punct american care include un aerodrom (potrivit BBC);
• Kangerlussuaq (sud-vest), ca variantă analizată (potrivit The New York Times).

Ambele locuri au găzduit baze americane în Al Doilea Război Mondial și în Războiul Rece și ar avea încă infrastructură utilizabilă, notează aceeași sursă.

Cadru legal: acordul din 1951, avantaj pentru Washington

Baza negocierilor este un acord de apărare din 1951 între SUA și Danemarca, care ar oferi Washingtonului „drepturi extinse” pentru a-și amplifica activitățile militare în Groenlanda, potrivit mai multor experți în Arctica citați de The New York Times.

Ulrik Pram Gad, cercetător la Danish Institute for International Studies, este citat spunând că Danemarca și Groenlanda ar putea teoretic să refuze, dar „în practică nu se face asta”, deoarece SUA ar putea prezenta controlul danez asupra insulei drept un risc de securitate.

Politic: Trump vorbește despre „a deține” Groenlanda, pe fondul tensiunilor diplomatice

În paralel cu negocierile discrete, președintele SUA Donald Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a preveni accesul Rusiei sau Chinei, iar acest lucru s-ar putea face „pe calea ușoară sau pe calea dură”, potrivit BBC.

Materialul arată că reacția Danemarcei la aceste declarații a alimentat o criză diplomatică cu aliatul din NATO, deși discuțiile ar fi continuat ulterior „într-un cadru mai calm”.

Cine conduce discuțiile și ce reacții apar în Groenlanda

Procesul ar fi coordonat la Washington de Michael Needham, oficial de rang înalt din Departamentul de Stat, care s-ar fi întâlnit de cel puțin cinci ori, din mijlocul lunii ianuarie, cu diplomați danezi și groenlandezi, inclusiv cu ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Møller Sørensen, și cu Jacob Isbosethsen, cel mai înalt reprezentant al Groenlandei la Washington, potrivit BBC.

Public, părțile rămân rezervate, însă în Groenlanda crește neliniștea, conform relatării The New York Times. O antreprenoare din vestul Groenlandei, Anso Lauritzen, spune că mulți localnici nu își doresc mai multă prezență militară, dar nu au pârghii reale dacă decizia se ia. O pensionară din Nuuk, Agnetha Mikka Petersen, afirmă că nu este mulțumită de perspectivă.

De ce contează

Dacă planul se concretizează, SUA ar obține o capacitate mai mare de supraveghere și reacție într-un coridor maritim-cheie al Atlanticului de Nord, într-un moment în care Arctica capătă greutate strategică. În același timp, combinația dintre negocieri „în spatele ușilor închise”, cadrul legal favorabil Washingtonului și opoziția locală descrisă în material poate complica gestionarea politică a proiectului în Danemarca și Groenlanda.