Știri
Știri din categoria Apărare
Propunerea NATO de a fixa un prag de 0,25% din PIB pentru sprijinul Ucrainei riscă să se blocheze politic, după ce Mark Rutte a admis că unele dintre cele mai mari puteri ale Alianței ar respinge ideea, potrivit Euronews. Miza este una bugetară și de coordonare: un prag comun ar împinge statele europene către un efort anual aproape triplat, dar întâmpină rezistență tocmai în capitale cu greutate în NATO.
Rutte a discutat deja propunerea ca țările europene să aloce Ucrainei echivalentul a 0,25% din PIB, argumentând că întărirea militară a Kievului ar contribui implicit la securitatea Europei. Potrivit estimărilor menționate de Rutte, o astfel de decizie ar duce la aproape triplarea ajutorului anual, până la 143 de miliarde de dolari pe an (aprox. 657 miliarde lei).
Totuși, șeful NATO a recunoscut că există „multă rezistență” față de ideea unei cifre fixe.
„Nu cred că această propunere va fi acceptată, deoarece există multă rezistență față de această cifră fixă de 0,25%. Nu sunt foarte entuziasmați de idee.”
Potrivit The Guardian, care citează surse apropiate lui Rutte, printre statele care ar refuza se numără Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania — adică aliați cu pondere mare, a căror opoziție poate face dificilă transformarea propunerii într-un angajament colectiv.
În paralel, articolul notează că există semnale de relaxare a unor sancțiuni: pe 19 mai, Marea Britanie a emis o licență temporară care permite importuri de motorină și kerosen din țiței rusesc, dacă produsele sunt procesate într-o țară terță. Totodată, a fost acordată o licență care permite transportul sau livrarea de gaze naturale lichefiate de la terminalele rusești LNG Sakhalin-2 și Yamal.
Euronews arată că propunerea lui Rutte este susținută de cel puțin șapte țări NATO, inclusiv state nordice care ar oferi chiar mai mult de 0,25% din PIB pentru susținerea Ucrainei. În practică, susținerea unui grup de state nu rezolvă însă problema centrală: fără acordul marilor contributori, un prag comun riscă să rămână o țintă politică, nu un mecanism predictibil de finanțare.
Recomandate
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Germania finanțează achiziția a 50.000 de drone FPV pentru Ucraina, într-un contract de 90 milioane euro (aprox. 450 milioane lei), una dintre cele mai mari comenzi de acest tip făcute de un guvern occidental , potrivit Kyiv Post , care citează Reuters. Dronele sunt produse de compania ucraineană SkyFall și sunt echipate cu software de țintire autonomă (adică asistat de algoritmi, pentru identificarea și urmărirea țintelor) furnizat de firma americană Auterion. Directorul general al Auterion, Lorenz Meier, a confirmat valoarea contractului și a spus că finanțarea vine de la o țară europeană, iar SkyFall a confirmat implicarea Berlinului, fără alte detalii. Livrări parțiale, restul așteptat în 2026 Meier a declarat că o parte dintre drone au fost deja livrate Ucrainei, iar restul ar urma să ajungă în cursul acestui an. Ministerele apărării din Germania și Ucraina au refuzat să comenteze solicitarea Reuters. Auterion a mai anunțat anterior că, în iulie 2025, a livrat 33.000 de „kituri” de lovire pentru drone, bazate pe inteligență artificială, în cadrul unui contract de 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei) finanțat de Pentagon. Kyiv Post notează că livrarea actuală ar putea include sisteme de țintire similare sau identice. Context: accelerarea sprijinului occidental prin drone Reuters descrie acordul drept „una dintre cele mai mari achiziții cunoscute de drone pentru Kiev” realizate de un guvern occidental. În aprilie, Londra a anunțat un pachet de 120.000 de drone pentru Ucraina, incluzând drone de atac cu rază lungă, sisteme de recunoaștere și drone logistice. În paralel, în Ucraina există și furnizori locali de tehnologii similare de „țintire pe ultimul segment” („last mile” – ghidajul final către țintă), inclusiv TAF Drones și The Fourth Law (TFL), mai arată materialul. Ce produce SkyFall SkyFall produce mai multe tipuri de drone pentru utilizare pe linia frontului, inclusiv: drone FPV (first-person view – controlate prin imagine transmisă în timp real); drone-bombardier cunoscute ca „Baba-yaga”; drone interceptoare denumite „P1-SUN”. Potrivit Kyiv Post, facilitățile SkyFall au fost vizitate recent de senatorul american Lindsey Graham , cu câteva zile înainte de moartea acestuia, pe 11 iulie. [...]
Turcia intră ca membru fondator în noua bancă de apărare, un pas care poate crește capacitatea de finanțare ieftină pentru reînarmarea aliaților , în condițiile în care proiectul nu are, deocamdată, sprijinul marilor economii din G7, potrivit news.ro , care citează Reuters. Un oficial turc a declarat luni că Ankara a informat Canada că va participa la „Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență” în calitate de membru fondator. Informația vine după ce, în weekend, surse din Ministerul turc al Apărării spuneau că Turcia încă evaluează o posibilă participare. Ce este banca și de ce contează pentru finanțare Inițiativa urmărește să consolideze apărarea țărilor aliate „cu viziuni similare” prin atragerea a până la 100 de miliarde de lire sterline (134 de miliarde de dolari, aprox. 603 miliarde lei) sub formă de finanțare ieftină. Sediul băncii ar urma să fie în Canada. În acest context, confirmarea Turciei ca membru fondator este relevantă pentru dimensiunea potențială a proiectului, deoarece extinde baza de participanți într-o structură gândită să mobilizeze capital la costuri mai mici decât finanțarea obișnuită de pe piețe. Cine și-a exprimat sprijinul și care este limita actuală Potrivit declarației făcute săptămâna trecută de premierul canadian Mark Carney , la summitul NATO de la Ankara, și citate în material, și-au exprimat sprijinul pentru bancă: Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina. Lista nu include nicio țară majoră din G7 în afară de Canada, ceea ce „ar putea limita potențialul financiar al băncii”. Totuși, ministrul de externe al Canadei a declarat pentru Reuters că inițiativa va rămâne deschisă pentru noi membri. [...]
Ucraina a testat o tactică ce poate reduce semnificativ riscul pentru trupe , după ce o dronă navală a transportat și a debarcat pe un țărm ocupat de ruși un robot terestru înarmat, într-o operațiune fără prezență umană la punctul de contact, potrivit WinFuture . Operațiunea ar fi avut loc pe peninsula Kinburn , în sudul Ucrainei, unde o ambarcațiune fără pilot a traversat Marea Neagră și a acționat practic ca „barcă de debarcare” pentru un sistem terestru fără pilot. După ce a fost descărcat pe plajă, robotul a continuat deplasarea pentru a executa o misiune de luptă în spatele liniilor inamice, în timp ce controlul a fost realizat de la distanță. De ce contează: atac fără debarcare de soldați Kinburn este descrisă ca zonă intens disputată și puternic supravegheată, inclusiv de artilerie și drone de recunoaștere, ceea ce ar face o debarcare amfibie convențională cu militari „cu risc ridicat”. Combinația dronă navală + robot terestru schimbă ecuația operațională: permite lovirea unei poziții fără expunerea directă a personalului. În același timp, WinFuture notează și limita majoră a acestor sisteme: dependența de legături radio stabile, vulnerabile la bruiaj (măsuri de război electronic). Ce echipamente ar fi fost folosite Potrivit portalului ucrainean United 24 Media , în misiune ar fi fost utilizat „probabil” un robot terestru de tip Rys, produs de Roboneers , echipat cu o mitralieră PKT. În mod obișnuit, astfel de platforme sunt folosite pentru logistică sau pentru operațiuni de deminare. Familia Rys ar include mai multe configurații: versiunea de bază, cu sarcină utilă de până la 150 kg; varianta Pro, cu sarcină utilă de până la 300 kg; module dedicate pentru plasarea sau curățarea minelor. Context: Ucraina extinde utilizarea dronelor terestre Materialul indică un trend mai larg de integrare a sistemelor robotice pe linia frontului. Conform unor „date oficiale” citate de WinFuture, doar în iunie dronele terestre ar fi realizat peste 16.600 de misiuni de logistică și evacuare. Până acum, utilizarea dronelor navale a fost asociată mai ales cu atacuri directe cu exploziv asupra navelor sau infrastructurii portuare. Folosirea lor ca platforme de transport pentru alte sisteme de luptă ar putea deschide opțiuni noi pentru operațiuni în zonele de coastă, în special acolo unde o debarcare clasică este prea costisitoare în pierderi potențiale. [...]
Franța își consolidează reînarmarea și cere accelerarea proiectelor europene de apărare , pe fondul războiului din Ucraina și al unei „deșteptări strategice” în Europa, potrivit HotNews , care relatează discursul președintelui Emmanuel Macron adresat forțelor armate în ajunul zilei naționale de 14 iulie. Macron a transmis că „Franța și europenii” sunt pregătiți să apere „libertatea și dreptul” „cu prețul sângelui, dacă este nevoie”, într-un mesaj care leagă direct securitatea europeană de creșterea capacităților militare și de angajamentul politic pentru apărare comună. Bugetul apărării: dublare în două mandate și bani suplimentari până în 2030 În discurs, Macron a susținut că Franța a început reînarmarea încă înainte ca războiul să revină „pe pământ european”, invocând explicit invazia Rusiei în Ucraina, pe care a numit-o „războiul nebunesc al Rusiei”. Pe componenta financiară, președintele francez a indicat două repere: bugetul armatei franceze „se va fi dublat” pe parcursul celor două mandate ale sale; o actualizare a legii de programare militară, adoptată de parlament, „suplimentează cu 36 miliarde de euro” cele „400 miliarde” prevăzute inițial pentru perioada 2024–2030 (36 miliarde euro înseamnă aprox. 180 miliarde lei, iar 400 miliarde euro aprox. 2.000 miliarde lei). Miza industrială: proiecte europene și avertisment contra „absurdității” naționalismului Macron a cerut continuarea proiectelor industriale europene în apărare și a avertizat să nu se cadă în „absurditatea” naționalismului, mai ales după eșecul proiectului franco-german de avion de luptă SCAF, pe care a spus că îl regretă. „Patriotismul, da, naționalismul, niciodată.” Mesajul său: în contextul reînarmării Europei, acumularea separată de capacități, „fiecare separat”, ar fi o direcție greșită, iar Europa ar trebui să-și construiască propriile mecanisme, păstrându-și „specificitățile”, „modurile de decizie” și „credibilitatea”. Ce urmează: reuniune a „ Coaliției de Voință” pentru Ucraina În aceeași zi, Macron urma să găzduiască o nouă reuniune a „Coaliției de Voință” pentru Ucraina, la care este anunțată participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Contextul sugerează că mesajul de mobilizare internă este dublat de o agendă diplomatică legată de sprijinul pentru Ucraina și de coordonarea europeană în apărare. [...]
Reacția dură a Phenianului după summitul NATO ridică miza cursei înarmării în Asia-Pacific , pe fondul unor achiziții militare anunțate de aliați și al intenției Coreei de Nord de a-și consolida forțele nucleare, potrivit HotNews . Ministerul nord-coreean de Externe a acuzat Statele Unite și aliații acestora că „consolidează blocuri militare” și accelerează înarmarea, susținând că liderii NATO prezintă „exercitarea drepturilor suverane legitime” ale Coreei de Nord drept o amenințare. Într-un comunicat difuzat de agenția de stat KCNA, Phenianul a spus că summitul ar fi demonstrat că NATO este „o organizație orientată spre război și confruntare”, care urmărește „interese geopolitice exclusive”. Ce s-a decis la summit și de ce contează La summitul NATO de marți, desfășurat în Turcia, oficialii au anunțat achiziții militare și acorduri industriale de peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei), în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra aliaților europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara apărării. Din perspectiva Phenianului, aceste decizii și o cooperare militară mai strânsă cu aliații din Asia-Pacific ar indica o „confruntare între blocuri”, cu efecte atât în Europa, cât și în regiunea Asia-Pacific. Efectul de propagare în regiune: Seulul caută cooperare, Phenianul invocă „drepturi suverane” În marja summitului, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat că speră ca Seulul să-și extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de ultimă generație, precum și în producția de sisteme de armament. În paralel, Coreea de Nord a reiterat că presiunea Occidentului pentru renunțarea la armele nucleare „a încetat definitiv” și a susținut că eforturile de denuclearizare ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe ceea ce descrie drept încercări ale Coreei de Sud și Japoniei de a-și dezvolta arme nucleare sub protecția SUA, precum și pe ambițiile nucleare ale statelor NATO implicate în aranjamentele de partajare nucleară ale alianței. Ce urmează: semnalul privind consolidarea forțelor nucleare Ministerul nord-coreean a afirmat că țara își va apăra suveranitatea și interesele de securitate „prin exercitarea responsabilă” a drepturilor sale suverane. Separat, KCNA a anunțat vineri că Phenianul a decis să ia măsuri pentru consolidarea forțelor sale nucleare „cantitativ și calitativ”, în contextul în care liderul Kim Jong Un cere modernizarea armatei. [...]
