Știri
Știri din categoria Externe
$827.90-1.43%INDA$49.63+0.44%EWU$48.95+1.51%CL1$87.10+0.75%XBR/USD$92.37-0.00%WTI/USD$86.37+0.04%CO1$94.43+1.03%Marea Britanie a introdus o excepție la interdicția de import pentru unele produse petroliere legate de țițeiul rusesc, o mișcare care riscă să slăbească frontul comun de sancțiuni al G7 și să creeze fricțiuni cu UE și Ucraina, potrivit Libertatea.
Uniunea Europeană a criticat decizia Londrei de a relaxa sancțiunile asupra carburanților de origine rusă fără consultare prealabilă cu aliații din G7, relatează Politico, citat de Libertatea. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că măsura a fost „o surpriză”.
Marea Britanie a emis marți o licență de sancțiuni care scutește combustibilul de aviație și motorina de la interdicția de import aplicată produselor petroliere fabricate din țiței rusesc, dar rafinate în India sau în alte țări terțe.
Potrivit informațiilor din articol, decizia nu a fost comunicată în prealabil partenerilor din G7, deși cancelarul britanic Rachel Reeves a participat la reuniunea miniștrilor de finanțe din Paris, desfășurată luni și marți.
Într-o conferință de presă, Dombrovskis a legat discuția despre sancțiuni de contextul energetic actual și de creșterea prețurilor, afirmând:
„Ceea ce am discutat în cadrul G7 [este] că acum nu este momentul să relaxăm sancțiunile împotriva Rusiei, deoarece Rusia este, de fapt, țara care beneficiază de războiul din Iran și de profiturile substanțiale obținute datorită prețurilor mai mari la energie.”
Decizia a surprins neplăcut și Ucraina. Politico scrie că un oficial britanic, sub protecția anonimatului, a declarat că guvernul nu și-a avertizat partenerii ucraineni. Președintele Volodimir Zelenski a spus miercuri că subiectul sancțiunilor este „foarte sensibil” și că Ucraina și-a transmis nemulțumirile către Londra.
Premierul Keir Starmer a apărat măsura în Parlament, explicând că au fost emise „două licențe temporare țintite pentru a permite tranziția la noile sancțiuni”. Totodată, el l-a asigurat pe Zelenski, într-o convorbire telefonică, că Marea Britanie își intensifică măsurile pentru a „suprima economia Rusiei”.
Din perspectiva UE, problema nu este doar excepția în sine, ci precedentul și lipsa de coordonare. Dombrovskis a insistat că, în actualul context, sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute sau chiar înăsprite și a spus că aceasta va fi poziția susținută în discuțiile cu partenerii internaționali, inclusiv cu Marea Britanie.
Pe fondul criticilor, ministrul britanic al Comerțului, Bryant, și-a cerut scuze miercuri pentru deficiențele de comunicare, dar a precizat că excepțiile pentru combustibilul de aviație și motorină vor fi „temporare” și suspendate „cât mai curând posibil”.
Recomandate
Accesul Ucrainei la Starlink deasupra Rusiei ar putea schimba capacitatea de lovire la distanță , iar Kievul încearcă să obțină o relaxare a restricțiilor impuse de Elon Musk, în timp ce Moscova lucrează la o alternativă proprie, potrivit Antena 3 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că Musk „s-ar putea răzgândi” în privința refuzului de a permite folosirea Starlink deasupra teritoriului rus, după ce ar vedea „argumente suplimentare”. Zelenski a susținut că o astfel de decizie ar reduce „tocmai acele capacități pe care Rusia se bazează pentru a prelungi războiul”. De ce contează operațional: dronele și loviturile la 50–200 km Starlink este descris ca fiind „extrem de important” pentru armata ucraineană, atât pentru comunicații între pozițiile de luptă și centrele de comandă, cât și pentru drone, unde terminalele ar oferi o conexiune mai greu de bruiat decât sistemele radio obișnuite. În acest an, Ucraina ar fi folosit tot mai eficient drone conectate prin Starlink deasupra teritoriilor ocupate de Rusia, în special pentru atacuri la distanțe de 50–200 de kilometri de linia frontului, lovituri care ar fi afectat rutele logistice ale armatei ruse. Limitarea majoră, potrivit materialului, este că terminalele nu funcționează în prezent deasupra teritoriului Rusiei, ceea ce restrânge folosirea lor în atacuri „de mare adâncime” asupra obiectivelor militare, infrastructurii petroliere și centrelor logistice. Zelenski a mai indicat că accesul la Starlink ar putea ajuta și la lovirea rapidă a lansatoarelor de rachete balistice Iskander sau nord-coreene, atunci când acestea sunt scoase din poziții pentru a ataca Ucraina. Episodul tensionat: aprobarea „care nu a existat” Articolul descrie și un episod de comunicare eșuată între Ministerul ucrainean al Apărării, Musk și președintele american Donald Trump. Potrivit lui Zelenski, ministerul i-ar fi transmis că Musk aprobase deja folosirea Starlink deasupra Rusiei și că ar mai fi fost nevoie doar de acordul lui Trump. Zelenski spune că a obținut sprijinul lui Trump și că a discutat inclusiv un mecanism de finanțare cu liderii europeni Ursula von der Leyen și Antonio Costa, însă ulterior ar fi aflat că Musk nu dăduse, de fapt, aprobarea. „Trump a spus că, într-un fel, l-am păcălit, pentru că Musk a refuzat Ucrainei folosirea Starlink pe teritoriul Rusiei”, a spus Zelenski. Ce urmează: semnale „mai încurajatoare”, iar Rusia pregătește „ Rassvet ” În pofida tensiunilor, Zelenski afirmă că discuțiile continuă, inclusiv cu implicarea unor membri ai administrației Trump, și că Kievul primește „reacții diferite, mai încurajatoare”, așteptând „întâlnirile relevante”. În paralel, Rusia încearcă să dezvolte o alternativă la Starlink, o rețea de internet prin satelit numită Rassvet („Zori”), proiect despre care se precizează că este încă departe de nivelul de acoperire și calitate oferit de Starlink. Zelenski a calificat această evoluție drept „încă o provocare” în contextul războiului. [...]
Ucraina a vizat infrastructură de supraveghere și logistică rusească în Crimeea și Belgorod , într-o serie de lovituri nocturne care, dacă sunt confirmate ca efect, pot reduce capacitatea Rusiei de a detecta și coordona atacuri cu drone și de a susține operațiuni pe front, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele anunțate includ o stație radar rusească „ST-68” în Ievpatoria (Crimeea ocupată temporar) și un punct de lansare și depozitare pentru nave maritime fără echipaj (USV – ambarcațiuni de suprafață controlate de la distanță) în localitatea Ciornomoarske, tot în Crimeea ocupată. În aceeași zonă, armata ucraineană spune că a lovit și o stație-releu la sol folosită pentru controlul dronelor de atac „Geran” și „Gerbera”, un element operațional important pentru ghidarea și coordonarea loviturilor cu drone. Lovituri raportate și în noduri logistice Conform comunicării Statului Major, au fost vizate și depozite logistice rusești din: Dzhankoi (Crimeea); satul Chaiky din regiunea Belgorod (Rusia). Separat, au fost raportate lovituri asupra unor unități de reparații rusești din Dzhankoi și din orașul Kadiivka (regiunea Luhansk, teritoriu ocupat temporar). Armata ucraineană precizează că „amploarea completă a pagubelor” și rezultatele finale sunt încă în curs de clarificare și că operațiunile împotriva unor facilități militare rusești „cheie” continuă. Context: atacuri în adâncime și asupra unor active economice Materialul notează că aceste operațiuni au urmat unor lovituri confirmate în ziua precedentă. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat că forțele ucrainene au distrus un avion rusesc Su-24M și patru echipamente de aviație la aerodromul Saky din Crimeea și că Ucraina urmărește să limiteze „potențialul militar și economic” al Rusiei. În același context, Zelenski a menționat eliminarea unor stații-releu pentru drone în regiunea Briansk (Rusia), folosite pentru ghidarea aparatelor fără pilot către ținte din Ucraina. Kyiv Post mai consemnează raportări privind un atac cu drone asupra rafinăriei Novokuibîșevsk (Rosneft) din regiunea Samara, cu o capacitate anuală de 8,8 milioane de tone, care ar fi provocat un incendiu, precum și informații despre o lovitură asupra unui centru de îndeplinire a comenzilor (fulfilment) al Ozon din Samara. Totodată, în regiunea Krasnodar, drone ar fi atacat portul Ieysk, iar presa independentă rusă a relatat despre fum vizibil și posibil incendiu la o navă. Notă: pentru aceste episoade, articolul indică existența unor „raportări”, fără a oferi o confirmare independentă a efectelor. [...]
Ucraina cere UE încă 30 mld. euro pentru apărare, peste programul de 90 mld. Potrivit Agerpres , președintele Volodimir Zelenski a declarat la Kiev că Ucraina așteaptă de la Uniunea Europeană 30 de miliarde de euro pentru a-și finanța nevoile de apărare în războiul cu Rusia. Zelenski a indicat că bugetul ucrainean al apărării are în prezent un deficit de 27 de miliarde de dolari (aprox. 122 miliarde lei), din care circa 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 miliarde lei) ar fi necesare pentru plata soldelor militarilor și a despăgubirilor pentru familiile soldaților uciși, alături de alte cheltuieli. Pe lângă acoperirea deficitului, liderul ucrainean a invocat și nevoia de finanțare suplimentară pentru producția de drone, pe care le-a descris drept vitale atât în luptele de pe front, cât și în atacurile în profunzimea Rusiei. „Acești bani sunt necesari pentru apărarea întregii țări. Este nevoie de o sumă substanțială de bani. Lucrez asupra acestei chestiuni cu francezii și germanii.” Context: programul UE de 90 mld. euro și condițiile de rambursare În același context, Zelenski a amintit că UE a lansat anul acesta un program de asistență financiară pentru Ucraina, prin care Kievul ar urma să primească în tranșe, până la sfârșitul anului viitor, un împrumut de 90 de miliarde de euro: 60 de miliarde pentru achiziții militare și 30 de miliarde pentru acoperirea deficitului bugetar. Conform informațiilor transmise, împrumutul ar urma să fie rambursat de Ucraina doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar reveni statelor UE care au acceptat să garanteze împrumutul. Singurele state care au refuzat garanția sunt Ungaria, Cehia și Slovacia. [...]
Ucraina estimează un deficit de 27 mld. dolari la apărare în 2026 , pe fondul intensificării războiului aerian și al nevoii de muniție antiaeriană, potrivit Economica , care redă declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Zelenski spune că deficitul de finanțare a apărării a apărut după cheltuieli mai mari decât se anticipase în prima jumătate a anului. În acest context, el indică necesarul pentru 2027: cel puțin 8 miliarde de dolari (aprox. 36 mld. lei) pentru „un început normal” al anului, plus încă aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 mld. lei) pentru salariile militarilor, plăți către familiile celor decedați și alte cheltuieli. Presiune pe apărarea antiaeriană: mai puține interceptoare Patriot în 2026 Pe plan operațional, Zelenski leagă presiunea bugetară de intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra orașelor ucrainene și de o „penurie critică” de rachete de interceptare Patriot ( sistem american de apărare antiaeriană ). Potrivit lui, Ucraina se așteaptă să primească în 2026 un total de 264 de interceptoare, în scădere față de 364 în 2025 și 675 în 2023. În perspectiva unei ierni dificile, marcată de atacuri asupra rețelei energetice, forțele aeriene ucrainene ar fi cerut 360 de rachete de interceptare pentru sezonul rece, conform declarațiilor președintelui. Acorduri pentru sisteme și muniție, dar livrările se întind până în 2028 Zelenski afirmă că a ajuns la un acord cu Franța pentru cel puțin un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T în acest an și cu Germania pentru furnizarea a aproximativ 600 de rachete interceptoare PAC-2 și PAC-3 până în 2028 (variante de muniție pentru sistemul Patriot). Tot el susține că Rusia urmărește să-și dezvolte capacitatea de a produce până la 1.300 de rachete balistice pe an, ceea ce ar menține presiunea pe necesarul de interceptare și, implicit, pe buget. Context militar: Donbas, pierderi mari și mobilizare în Rusia În paralel, Zelenski afirmă că forțele ruse continuă ofensiva pentru a cuceri restul Donbasului, cu un „cost uman foarte mare”, și că în jurul orașului strategic Konstiantinivka Rusia ar suferi pierderi „enorme” în încercarea de a avansa în „centura de fortărețe” din estul Ucrainei. Pe partea de resurse umane, el spune că Rusia ar putea recruta mai multe trupe în 2027 pentru a ajunge la un obiectiv total de 500.000 de soldați, în cadrul unei mobilizări în regiunile periferice ale Rusiei, și că „nu se va întâmpla în orașele centrale”. În Rusia sunt preconizate alegeri parlamentare în perioada 18–20 septembrie. Ucraina a intensificat, totodată, atacurile cu drone asupra infrastructurii economice ruse (inclusiv rafinării de petrol și depozite ale comercianților online), iar Vladimir Putin a acuzat Kievul că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu lovirea „celor mai sensibile sectoare economice” ale Ucrainei. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au început să lovească direct infrastructura de retail și logistică din Rusia , cu efecte operaționale imediate pentru companii și lanțuri de aprovizionare, potrivit HotNews . Oficialii ruși susțin că loviturile din cursul nopții au ucis cel puțin opt civili și au afectat inclusiv un depozit deținut de retailerul online Ozon și un centru industrial din regiunea Samara. Valul de atacuri a venit după ce Rusia a lovit vineri un centru comercial din Krivoi Rog , orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, unde au fost ucise cel puțin 16 persoane și au fost rănite peste 130, conform informațiilor citate de publicație. (Detalii despre atacul asupra centrului comercial: HotNews .) Ozon, o țintă nouă, cu impact imediat asupra operațiunilor Ozon, al doilea cel mai mare retailer online din Rusia, a transmis pe Telegram că activitatea centrului său logistic din regiunea Samara, în orașul Ceapaievsk, a fost oprită după atac și că există răniți. Este primul atac raportat asupra Ozon după săptămâni în care dronele ucrainene au vizat Wildberries , rivalul mai mare, într-o campanie pe care Ucraina a descris-o ca fiind îndreptată împotriva infrastructurii economice care susține efortul de război al Rusiei. Samara: rafinărie lovită și pagube la instalații industriale Guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorișcev, a afirmat că o femeie în vârstă a fost ucisă într-un atac asupra orașului Novokuibîșevsk și că au existat pagube la instalații industriale. Separat, armata ucraineană a declarat că a lovit rafinăria de petrol a orașului, provocând un incendiu. Victime raportate și în alte regiuni Potrivit oficialilor locali citați în material: în Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a spus că trei persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în orașul portuar Yeysk (Marea Azov) și că a izbucnit un incendiu la o instalație din port; în Belgorod, guvernatorul regiunii a raportat doi morți și 13 răniți; în Briansk, guvernatorul local a indicat patru răniți; în Lugansk (provincie din estul Ucrainei controlată aproape în întregime de Rusia), guvernatorul instalat de Moscova, Leonid Pasechnik, a declarat că doi civili, inclusiv un băiat de 16 ani, au fost uciși și nouă persoane au fost rănite. Dincolo de bilanțurile umane, atacul asupra unui hub logistic precum cel al Ozon indică o extindere a presiunii asupra infrastructurii comerciale și de distribuție, cu potențial de întreruperi punctuale în livrări și operațiuni, pe fondul escaladării loviturilor reciproce. [...]
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
