Știri
Știri din categoria Externe
$940.08-7.37%INDA$49.35+0.21%EWU$47.13+2.36%CL1$72.76+4.69%XBR/USD$76.50+5.21%WTI/USD$72.62+4.97%CO1$76.64+5.38%Marea Britanie a introdus o excepție la interdicția de import pentru unele produse petroliere legate de țițeiul rusesc, o mișcare care riscă să slăbească frontul comun de sancțiuni al G7 și să creeze fricțiuni cu UE și Ucraina, potrivit Libertatea.
Uniunea Europeană a criticat decizia Londrei de a relaxa sancțiunile asupra carburanților de origine rusă fără consultare prealabilă cu aliații din G7, relatează Politico, citat de Libertatea. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că măsura a fost „o surpriză”.
Marea Britanie a emis marți o licență de sancțiuni care scutește combustibilul de aviație și motorina de la interdicția de import aplicată produselor petroliere fabricate din țiței rusesc, dar rafinate în India sau în alte țări terțe.
Potrivit informațiilor din articol, decizia nu a fost comunicată în prealabil partenerilor din G7, deși cancelarul britanic Rachel Reeves a participat la reuniunea miniștrilor de finanțe din Paris, desfășurată luni și marți.
Într-o conferință de presă, Dombrovskis a legat discuția despre sancțiuni de contextul energetic actual și de creșterea prețurilor, afirmând:
„Ceea ce am discutat în cadrul G7 [este] că acum nu este momentul să relaxăm sancțiunile împotriva Rusiei, deoarece Rusia este, de fapt, țara care beneficiază de războiul din Iran și de profiturile substanțiale obținute datorită prețurilor mai mari la energie.”
Decizia a surprins neplăcut și Ucraina. Politico scrie că un oficial britanic, sub protecția anonimatului, a declarat că guvernul nu și-a avertizat partenerii ucraineni. Președintele Volodimir Zelenski a spus miercuri că subiectul sancțiunilor este „foarte sensibil” și că Ucraina și-a transmis nemulțumirile către Londra.
Premierul Keir Starmer a apărat măsura în Parlament, explicând că au fost emise „două licențe temporare țintite pentru a permite tranziția la noile sancțiuni”. Totodată, el l-a asigurat pe Zelenski, într-o convorbire telefonică, că Marea Britanie își intensifică măsurile pentru a „suprima economia Rusiei”.
Din perspectiva UE, problema nu este doar excepția în sine, ci precedentul și lipsa de coordonare. Dombrovskis a insistat că, în actualul context, sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute sau chiar înăsprite și a spus că aceasta va fi poziția susținută în discuțiile cu partenerii internaționali, inclusiv cu Marea Britanie.
Pe fondul criticilor, ministrul britanic al Comerțului, Bryant, și-a cerut scuze miercuri pentru deficiențele de comunicare, dar a precizat că excepțiile pentru combustibilul de aviație și motorină vor fi „temporare” și suspendate „cât mai curând posibil”.
Recomandate
Zelenski mizează pe escaladarea războiului aerian, iar cererea de apărare antibalistică devine miza-cheie pentru aliați , în condițiile în care Ucraina își leagă tot mai mult strategia de lovituri cu drone cu rază lungă de capacitatea Occidentului de a furniza sisteme și tehnologii care să contracareze rachetele balistice, potrivit Kyiv Post . Într-un interviu acordat Financial Times , președintele Volodîmîr Zelenski a susținut că faza decisivă a invaziei ruse „s-a mutat” de pe uscat și mare în aer, după ce Ucraina ar fi blocat obiectivele Rusiei pe frontul terestru și ar fi împins o parte importantă a Flotei ruse din Marea Neagră departe de vestul bazinului. În această logică, controlul cerului ar deveni câmpul de luptă care „va decide rezultatul”. Punctul vulnerabil: apărarea antibalistică Zelenski a indicat explicit „apărarea antibalistică” drept necunoscuta majoră pentru Ucraina. El a spus că interceptoarele Patriot PAC-3 au ajuns uneori „literalmente cu o zi înainte” de atacuri masive și a anunțat că, înaintea summitului NATO de la Ankara , va cere aliaților: mai multe sisteme Patriot; sprijin pentru dezvoltarea unei capabilități ucrainene de rachete antibalistice; transfer de tehnologii și capacități industriale în Europa, pe motiv că „nu vor fi niciodată suficiente Patriots pentru toată lumea”. Totodată, Zelenski a afirmat că Ucraina a solicitat în repetate rânduri Washingtonului aprobarea pentru producție sub licență a sistemelor Patriot, dar că așteaptă „un semnal pozitiv” din partea SUA. Dronele cu rază lungă și presiunea asupra Moscovei Președintele ucrainean a argumentat că extinderea flotei de drone cu rază lungă schimbă fundamental câmpul de luptă, prin lovituri tot mai adânci asupra infrastructurii militare și energetice a Rusiei. El a confirmat și intenția de a intensifica atacurile asupra țintelor militare din Crimeea ocupată, vizând baze, depozite, apărare antiaeriană, aerodromuri și logistică. În plan politic, Zelenski a susținut că Kremlinul ar fi fost relativ indiferent la campania de lovituri până când aceasta a început să ajungă la Moscova și Sankt Petersburg. Miza, în versiunea sa, este ca presiunea să se mute către centrele de decizie și către elitele ruse. Într-un pasaj cu încărcătură strategică, Zelenski a spus că trecerea de la „o sută” la „o mie” de drone îndreptate spre Moscova ar schimba calculul lui Vladimir Putin și ar putea deschide „un nou capitol” către încheierea războiului, pe fondul temerilor legate de propria securitate. Legătura cu SUA și mesajul despre negocieri Zelenski a mai relatat o conversație recentă cu președintele american Donald Trump, în care acesta ar fi lăudat campania ucraineană de lovituri la distanță. În același context, Trump le-a spus reporterilor că eforturile de pace „progresează”, afirmând că Putin „vrea să se termine” și că Zelenski „vrea să se termine acum”. De ce contează Mesajul lui Zelenski mută accentul de la dinamica frontului la o ecuație de capacități: fără o umbrelă antibalistică suficientă și fără acces la tehnologie și producție, Ucraina rămâne expusă atacurilor cu rachete balistice, chiar dacă își extinde capacitatea de lovire cu drone. Pentru aliați, asta înseamnă că sprijinul nu mai este doar despre livrări punctuale, ci despre industrializare și transfer de capabilități — o decizie cu implicații operaționale și de securitate pe termen lung. [...]
Ucraina cere urgent mai multe sisteme Patriot, pe fondul eșecului apărării contra rachetelor balistice , iar miza imediată este capacitatea operațională de protecție a orașelor înainte de iarnă, potrivit Focus . Președintele Volodîmîr Zelenski vrea să folosească summitul NATO de la Ankara pentru a obține sisteme suplimentare Patriot și rachete interceptoare, relatează BBC, citată de publicație. Zelenski ar urma să se întâlnească acolo și cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a-l convinge că Moscova trebuie împinsă spre negocieri. Presiunea vine după două lovituri asupra Kievului în mai puțin de o săptămână, cu proiectile care au atins clădiri rezidențiale și cu peste 50 de civili uciși. Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, la unul dintre atacuri aproape toate dronele au fost interceptate, însă împotriva rachetelor balistice nu a fost doborâtă niciuna. „Terorism balistic” și deficitul de interceptare Kievul susține că problema principală este lipsa sistemelor americane Patriot, necesare pentru a contracara rachetele balistice care zboară cu „câteva mii de kilometri pe oră”. Într-un mesaj video, Zelenski a criticat faptul că producția nu ar fi fost încă ridicată la nivelul considerat necesar pentru protejarea populației. În paralel, liderul ucrainean le cere de mai mult timp aliaților europeni să cedeze din stocurile proprii, argumentând că rachetele păstrate în depozite „nu ajută pe nimeni” cât timp civilii sunt uciși în Ucraina. Publicația notează că, potrivit „Kyiv Post”, secretarul general al NATO, Mark Rutte , a cerut statelor membre să contribuie astfel încât Ucraina să primească „tot ce are nevoie” pentru a-și apăra suveranitatea. Atacuri ucrainene cu drone și efecte vizibile în Rusia În timp ce Rusia intensifică loviturile aeriene, Ucraina și-a extins atacurile cu drone cu rază lungă, vizând rafinării și obiective militare în interiorul Rusiei. Focus menționează că pe rețelele sociale circulă imagini cu cozi de ore la benzinării și dispute pentru cantități limitate de carburant. Printre ținte sunt menționate Sankt Petersburg (înaintea forumului economic al lui Vladimir Putin) și ulterior Moscova. Este confirmată și lovirea unei rafinării din Omsk, în Siberia, la peste 2.500 km de granița ucraineană. Pe Crimeea anexată de Rusia, dronele ucrainene ar lovi aproape zilnic logistică militară, rafinării și centrale electrice, ceea ce ar fi dus la pene de curent, penurie de combustibil și alimente și la declararea stării de urgență. Ce urmărește Kievul la Ankara Moscova acuză Kievul de „terorism” pentru atacurile asupra rafinăriilor, acuzație respinsă de Zelenski, care le descrie drept o „campanie de influență”. Din perspectiva sa, loviturile ar trebui să crească presiunea asupra Kremlinului pentru discuții de pace, însă Kievul exclude cedarea întregului Donbas, așa cum ar cere Rusia. Zelenski spune că speră ca întâlnirea din Turcia să nu se încheie fără rezultate, mai ales înainte de iarnă, când Ucraina vrea decizii rapide. Mesajul central: pentru a încheia războiul „cât mai repede”, fie „prin forță”, fie prin diplomație, Ucraina are nevoie în primul rând de mai multe rachete și sisteme de apărare antiaeriană pentru protejarea orașelor și a civililor. [...]
SBU susține că a lovit, în ultima săptămână, infrastructură petrolieră și baze aeriene rusești până la 850 km de Ucraina , într-o intensificare a atacurilor „în adâncime” care vizează direct logistica și alimentarea cu combustibil a armatei ruse, potrivit Kyiv Post . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a transmis marți, 7 iulie, că forțele speciale din cadrul unității Alpha au executat 13 lovituri cu rază medie și lungă asupra unor ținte militare rusești în decurs de o săptămână. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , anunțată public pe 26 iunie, cu obiectivul de a „forța Rusia să încheie războiul”. Ținte în Crimeea : aerodromuri și depozite de combustibil SBU afirmă că dronele sale au lovit hangare de la aerodromul Saky, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost staționate bombardiere Su-30SM, Su-30 și Su-24. Instituția estimează valoarea fiecărui avion la 30–50 milioane de dolari (aprox. 135–225 milioane lei). Tot în Crimeea, unitatea Alpha ar fi atacat aerodromul Hvardiyske, descris ca una dintre principalele baze aeriene rusești din peninsulă. Ținta ar fi inclus hangare care adăposteau drone Shahed și alte aeronave, baza fiind folosită „regulat” pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. În zona de linie a frontului și în teritoriile ocupate, SBU mai menționează lovirea unor depozite de combustibil și lubrifianți în Crimeea. Infrastructura petrolieră, lovită inclusiv la Marea Baltică Un element central al campaniei descrise este atacarea infrastructurii petroliere ruse, inclusiv în regiuni îndepărtate de granița cu Ucraina. SBU enumeră mai multe obiective: Terminalul petrolier din Sankt Petersburg (PNT), prezentat drept unul dintre cele mai mari complexe de transbordare din nord-vestul Rusiei, cu o capacitate de până la 12,5 milioane tone/an; rafinăria din Nijni Novgorod și stația de pompare Starolikeyevo, la aproximativ 850 km de Ucraina; rafinăria este descrisă ca fiind printre cele mai mari și producând combustibil pentru armata rusă; rafinăria din Iaroslavl și stația de dispecerat din Iaroslavl, la peste 700 km de frontieră, cu o procesare de circa 15 milioane tone/an; rafinăria Pervyi Zavod din regiunea Kaluga; terminalul petrolier Vysotsk din regiunea Leningrad, descris ca un punct-cheie la Marea Baltică; depozitul de petrol TES-Terminal-1 din Kerci, în Crimeea ocupată, unde ar fi fost lovite un rezervor de stocare și o stație de pompare. Efectul urmărit: presiune pe aprovizionare și comandă pe front Pe lângă țintele energetice, SBU spune că a vizat infrastructură militară de pe linia frontului, inclusiv: un punct de comandă al unei unități ruse de drone de atac în regiunea Mykolaiv; un nod de comunicații în apropiere de Huliaipole, în sudul Ucrainei. Potrivit SBU, loviturile ar fi „complicat semnificativ” aprovizionarea unităților ruse aflate în poziții înaintate, prin perturbarea logisticii, a livrărilor de muniție și a alimentării cu combustibil. Instituția mai afirmă că personalul rus din unități de drone și din facilități de sprijin din spate ar fi înregistrat pierderi, fără a oferi cifre. [...]
Volodimir Zelenski încearcă să obțină sisteme suplimentare de apărare aeriană și acorduri pentru drone la summitul NATO de la Ankara , mizând pe întâlniri bilaterale și pe discuții cu industria de apărare pentru a accelera livrările și, posibil, producția sub licență, potrivit Kyiv Post . Președintele Ucrainei a ajuns marți în capitala Turciei pentru summitul NATO din 7-8 iulie. Imagini cu sosirea sa la aeroportul din Ankara au fost publicate inițial de presa turcă și apoi confirmate de delegația ucraineană. Ulterior, Zelenski a publicat pe Telegram un video în care apare alături de Prima Doamnă, Olena Zelenska, la primirea oficială. În mesajul său, Zelenski a indicat că miza reuniunii este obținerea unor „soluții” care să crească protecția populației și capacitățile de apărare, precum și consolidarea cooperării de securitate pe termen lung între Ucraina, Europa și SUA. Ce cere Ucraina: apărare aeriană, interceptoare, licențe și drone Conform președintelui ucrainean, prioritățile la Ankara includ: sisteme suplimentare de apărare aeriană; rachete interceptoare pentru aceste sisteme; chestiuni legate de licențe de producție; noi acorduri pentru drone și alte înțelegeri în domeniul apărării cu partenerii. Zelenski a mai spus că va participa la Forumul Industriilor de Apărare organizat în marja summitului și că are programate aproape 20 de întâlniri bilaterale cu lideri mondiali. Contextul summitului: presiunea atacurilor aeriene În timp ce liderii NATO se reunesc la Ankara, secretarul general Mark Rutte a declarat că Rusia „nu poate câștiga acest război prin teroare”, în contextul unui nou atac nocturn „masiv” cu rachete și drone, menționat în articol. Pentru Ucraina, accentul pus pe apărarea aeriană și pe acordurile pentru drone indică o dublă urgență: întărirea rapidă a protecției împotriva loviturilor aeriene și extinderea capacităților de producție/achiziție prin parteneriate, inclusiv prin mecanisme de tip „producție sub licență” (fabricare locală pe baza drepturilor acordate de producător). [...]
Kremlinul indică o nouă discuție Putin–Trump în jurul summitului NATO, cu potențial de a influența negocierile privind Ucraina , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Moscova susține că cei doi lideri au convenit, într-o convorbire telefonică din weekend, să reia dialogul „în viitorul apropiat”, sugerând că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în această săptămână, în timpul sau după summitul NATO. Contextul imediat este agenda lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia , unde, potrivit unui oficial american de rang înalt citat în material, președintele SUA plănuiește să se întâlnească miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scopul declarat al întâlnirii este un nou efort de a pune capăt războiului din Ucraina, iar același oficial a spus că Trump „probabil” va discuta cu Vladimir Putin după întrevederea cu Zelenski. Întrebat despre posibilitatea unui nou apel după întâlnirea Trump–Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat că există o înțelegere pentru continuarea discuțiilor. „Da, într-adevăr, președintele Putin și președintele Trump au convenit că discuțiile lor vor continua în viitorul apropiat.” Ce semnal transmite Kremlinul și de ce contează Mesajul Moscovei vine într-un moment în care summitul NATO poate seta așteptări politice și de securitate pentru perioada următoare, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. O discuție Putin–Trump „în timpul sau după” summit ar putea deveni un canal de negociere sau de testare a pozițiilor, însă materialul nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale condiții discutate. Peskov a mai susținut că Trump ar fi avut o poziție „destul de coerentă” față de conflict și a respins ideea că și-ar schimba pozițiile „în funcție de cum bate vântul”, adăugând că liderul american ar fi „deschis să asculte” informațiile transmise de Putin. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a Kremlinului și nu sunt însoțite de confirmări independente în textul sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este întâlnirea anunțată între Trump și Zelenski, miercuri, în Turcia, în marja summitului NATO. Ulterior, rămâne de văzut dacă va avea loc și convorbirea Trump–Putin indicată de Kremlin și în ce format, respectiv dacă va fi confirmată public de partea americană. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, admite că nu există o „rețetă” pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri , iar această incertitudine complică direct miza summitului NATO din Turcia : cât de repede și cu ce volum pot aliații să întărească apărarea Ucrainei în absența unei perspective realiste de pace, potrivit G4Media . Rutte a spus, la o conferință de presă la Ankara, înaintea summitului NATO, că nu poate anticipa ce ar trebui să se întâmple pentru ca liderul de la Kremlin să accepte discuții de pace. În același context, el a insistat că un proces de pace presupune două părți, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să se așeze la masă „indiferent de format”, în timp ce Putin „a refuzat” până acum. Presiunea militară crește, iar apărarea aeriană devine punctul critic Declarațiile vin pe fondul intensificării loviturilor reciproce: Ucraina ar înregistra victorii pe front și ar lovi tot mai des ținte în adâncimea teritoriului rus, în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei cu zeci de rachete balistice. Cel mai recent atac, de luni, chiar înaintea summitului, a ucis cel puțin 22 de persoane și a rănit peste 90 în Kiev. Zelenski a afirmat că lipsa interceptorilor PAC-3 (rachete folosite de sistemele Patriot pentru a intercepta ținte aeriene) a făcut ca Ucraina să nu doboare niciuna dintre cele 20 de rachete balistice lansate și a cerut partenerilor să își epuizeze stocurile pentru a furniza Kievului. Rutte a condamnat atacul și a cerut aliaților să ofere „tot ceea ce are nevoie Ucraina”. Mesaje divergente: Kremlinul invocă diplomația, Trump vorbește despre „final” Pe partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus într-o postare video pe canalul de Telegram al Kremlinului că Rusia ar prefera o soluție diplomatică și și-a exprimat speranța că echipa de negociatori a lui Donald Trump își va relua în curând eforturile în negocierile de pace, lăudând poziția consecventă a președintelui SUA. În paralel, Zelenski ar urma să se întâlnească cu Trump în marja summitului NATO pentru a discuta livrările de echipamente de apărare aeriană și pașii necesari pentru a-l „forța” pe Putin să accepte negocieri, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile, citat de Politico (menționat în articol). Trump a declarat luni reporterilor că Putin „simte presiunea” și că ambele părți ar vrea să se încheie conflictul, adăugând că „vom vedea” dacă poate fi oprit războiul. De ce contează pentru NATO Mesajul lui Rutte fixează o linie pragmatică pentru summit: în lipsa unor semnale credibile că Moscova va negocia, accentul se mută pe capacitatea aliaților de a susține Ucraina, în special pe segmentul de apărare aeriană, într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptori și consecințe directe în pierderi de vieți omenești. [...]
