Știri
Știri din categoria Apărare

Ministerul Apărării vrea să mute accentul modernizării pe competențe digitale și drone, inclusiv prin programe de achiziție și producție, în contextul în care războiul din Ucraina a schimbat rapid „logica” investițiilor militare, potrivit Mediafax.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat joi, la DC News, că folosirea dronelor va deveni o prioritate pentru Armata Română, iar modul de utilizare a tehnicii grele trebuie adaptat noilor realități de pe câmpul de luptă. El a dat exemplul vulnerabilității tancurilor în fața dronelor, susținând că „este o greșeală să trimiți tankurile în fața unei drone”, fără ca asta să însemne că armata nu mai are nevoie de tancuri.
„Nu este eficient să duci tankul în fața unei drone care poate să-i zboare turela cu 50.000 de dolari, nu cu 200 de dolari.”
Miruță a legat dezvoltarea capabilităților de drone de programul european SAFE, despre care a spus că include două „zone” de proiecte:
În același context, ministrul a afirmat că finanțarea din SAFE vine cu o condiție mai strictă pentru componenta de coproducție: aceasta ar fi posibilă „doar pe coproducție cu Ucraina”, condiție stabilită la nivelul Comisiei Europene, ca formă de sprijin și de partajare a experienței.
Dincolo de platforma în sine, ministrul a pus accent pe partea de operare și pe integrarea informațiilor din mai multe sisteme militare. El a susținut că „aproape fiecare militar” ar trebui să știe să gestioneze un joystick de dronă și că această capacitate trebuie dezvoltată în interiorul Ministerului Apărării.
Miruță a descris eficiența unui proiect cu drone ca fiind legată de decizii luate pe baza unui flux de date din mai multe surse (radare, avioane F-16 sau F-35, tancuri Abrams), procesate prin software care poate instrucționa planul de zbor al dronei, subliniind că acest lucru implică date sensibile.
„Modernizarea Armatei Române presupune dezvoltarea competențelor digitale.”
Recomandate

România și Polonia caută o abordare comună pentru folosirea mai eficientă a resurselor de apărare pe flancul estic , după discuțiile de la București dintre ministrul Apărării, Radu Miruță , și șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Poloniei, generalul Wiesław Kukuła, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc miercuri, în Capitală, iar la discuții a participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Tema centrală a fost securitatea regională și întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic. Ce s-a discutat și de ce contează operațional Ministerul Apărării Naționale a transmis că agenda a inclus evoluțiile de securitate din regiune și măsuri pentru consolidarea cooperării româno-polone în cadrul NATO, cu accent pe flancul estic. În acest context, Miruță a propus „identificarea unei soluții unitare” între România și Polonia pentru riscurile comune, cu obiectivul utilizării eficiente a resurselor și al creșterii capacității de descurajare a Alianței. În termeni practici, mesajul indică o orientare spre coordonare mai strânsă și evitarea dublării eforturilor, deși sursa nu oferă detalii despre instrumente concrete sau calendar. Parteneriatul România–Polonia, ancorat în prezență de forțe și exerciții comune Generalul Gheorghiță Vlad a pus accent pe parteneriatul strategic dintre cele două țări, pe care l-a legat de elemente deja existente: prezență reciprocă de forțe, participare la structuri multinaționale și desfășurarea de exerciții și activități de instruire în comun. Potrivit acestuia, aceste componente contribuie la consolidarea securității pe întreg flancul estic, „de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Programul vizitei delegației poloneze în România Conform informațiilor transmise, vizita include: depunerea unei coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I; o deplasare la Craiova, cu ceremonie militară la Brigada Multinațională Sud-Est ; activități de instruire în comun ale militarilor români și polonezi. Sursa nu precizează dacă discuțiile se vor concretiza în decizii noi sau în extinderea unor misiuni/exerciții existente. [...]

Serbia accelerează modernizarea armatei prin „digitalizare și robotizare”, mizând pe drone, rachete și sisteme fără pilot, pe fondul tensiunilor regionale după alianța de apărare dintre Albania, Croația și Kosovo , potrivit Focus . Miza operațională este crearea rapidă a unor capabilități moderne de supraveghere și lovire, într-un context în care Belgradul spune că presiunea de securitate a crescut față de începutul anului. Planul, relatat de agenția sârbă Tanjug , include întărirea armatei cu drone, rachete și apărare antiaeriană, iar președintele Aleksandar Vučić a indicat că centrul de greutate al transformării ar urma să fie introducerea pe scară mai largă a tehnologiilor digitale și a sistemelor robotizate. Ce schimbări operaționale sunt avute în vedere Potrivit Tanjug, Serbia ar urma să înființeze o unitate specială orientată pe sisteme fără pilot, cu roluri care țin de recunoaștere și sprijin pentru operațiuni. În această structură ar intra: vehicule terestre telecomandate și parțial autonome; drone cu rază lungă de acțiune; muniții ghidate, inclusiv așa-numitele „muniții rătăcitoare” (sisteme care pot sta o perioadă deasupra unei ținte și apoi atacă). Aceeași unitate ar urma să fie folosită pentru recunoaștere, operațiuni speciale și pentru identificarea precisă a țintelor în sprijinul artileriei. De ce contează: reacție la noua alianță din Balcani Albania, Croația și Kosovo au semnat în martie 2025 un acord de apărare și cooperare. Guvernele implicate au susținut că înțelegerea nu vizează o anumită țară, ci este un răspuns la evoluțiile de securitate din interiorul NATO. În Belgrad, însă, există temeri că situația din Balcani s-ar putea tensiona și că regiunea ar putea fi destabilizată. Vučić a declarat că mediul de securitate pentru Serbia este „semnificativ mai tensionat” decât la începutul anului și a invocat, comparativ cu ianuarie, un „potențial negativ al situației”, pe fondul unor activități militare atribuite de el „alianței Priștina–Tirana–Zagreb”. Poziționarea Serbiei și contextul de securitate Președintele sârb a susținut că presiunea asupra Serbiei de a-și întări armata și de a accelera modernizarea crește, dar a afirmat că obiectivul rămâne păstrarea păcii și stabilității. „Angajamentul nostru pentru păstrarea păcii și stabilității nu s-a schimbat. Însă le putem păstra doar dacă suntem suficient de puternici.” În fundal, Focus amintește că tensiunile dintre Serbia și vecinii săi au rădăcini în războaiele din fosta Iugoslavie din anii 1990 și în relația dificilă cu Kosovo: intervenția aeriană NATO din 1999 , declararea independenței Kosovo în 2008 (nerecunoscută de Serbia) și orientarea pro-occidentală a Croației (stat membru NATO) și a Kosovo. Serbia se declară oficial neutră militar și menține relații apropiate cu Rusia. [...]

România își conturează o posibilă contribuție militară la o misiune internațională în Strâmtoarea Ormuz , aflată încă în fază de planificare, cu opțiuni care merg de la ofițeri de stat major până la capabilități de deminare, potrivit Antena 3 . Miza operațională este că Bucureștiul încearcă să intre din timp în arhitectura unei misiuni conduse de Marea Britanie și Franța, dar activarea ei ar urma să depindă de încheierea conflictului SUA–Israel vs. Iran. Discuțiile au loc miercuri și joi, la Londra, și reunesc ofițeri și experți în apărare din peste 30 de țări. Scopul este crearea unei misiuni militare care să asigure libera circulație în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit sursei citate, misiunea este „pregătită”, însă ar urma să fie activată și trimisă în zonă doar după încheierea conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte. Ce pune România pe masă și în ce stadiu este oferta Conform unor surse oficiale din Ministerul Apărării Naționale (MApN) , România participă la discuții cu doi ofițeri: unul de la Statul Major al Forțelor Terestre și unul de la Comandamentul Forțelor Întrunite. Aceleași surse indică faptul că posibila contribuție a României este într-o fază incipientă. În funcție de nevoile misiunii conduse de Marea Britanie și Franța, variantele pe care România le poate oferi prin MApN includ: ofițeri de stat major cu experiență în planificarea misiunilor navale; scafandri de mare adâncime; echipaj pentru deminare, cu navă și militari; ofițeri de informații militare, pe fondul experienței DGIA în teatre precum Afganistan, Irak și Cornul Africii; ofițeri specializați în comunicații și procesare de date. Materialul mai arată că Marea Britanie și Franța vor lua în evidență oferta României și o vor avea în vedere la constituirea formatului misiunii. Care este obiectivul politic al discuțiilor Ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat: „Obiectivul de azi și mâine este de a traduce consensul diplomatic într-un plan comun pentru a garanta libertatea de navigație în strâmtoare și a sprijini un armistițiu durabil.” [...]

Contractul F-35 al României primește o suplimentare de 70 milioane dolari (aprox. 322 milioane lei), bani direcționați către integrare, logistică și mentenanță , potrivit Profit , care citează un anunț al Departamentului Apărării din SUA. Ajustarea extinde domeniul contractului pentru a susține eforturile continue necesare României ca beneficiar în cadrul programului Foreign Military Sales (FMS). Actul adițional a fost atribuit companiei Lockheed Martin Aeronautics de către Comandamentul Sistemelor Aeriene Navale (NAVAIR) al SUA, în calitate de autoritate contractantă. Lucrările urmează să fie realizate în „diverse locații nedezvăluite” din interiorul și din afara teritoriului continental al SUA și sunt estimate să se încheie în noiembrie 2028. Ce acoperă suplimentarea și de ce contează Extinderea contractului vizează, conform anunțului Departamentului Apărării, activități de: management al programului; logistică și mentenanță; inginerie de sistem. Din perspectivă operațională, suplimentarea indică faptul că programul intră într-o etapă în care serviciile de integrare și suport (nu doar achiziția platformelor) devin componente bugetare distincte, cu termene multianuale. Context: dimensiunea programului și calendarul România are în derulare achiziția a 32 de avioane F-35, proiect de lege promulgat în noiembrie 2024. Costul total al contractului F-35 este estimat la 6,5 miliarde dolari plus TVA (aprox. 29,9 miliarde lei plus TVA), cu mențiunea că valoarea finală „ar putea fi diferită”, potrivit informațiilor citate. Prima livrare a aeronavelor F-35A către România este așteptată până în 2031. Faza I include, pe lângă cele 32 de avioane, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor și muniții aer-aer și sol-sol, precum și un pachet de cooperare industrială. Pentru context, Profit amintește că Lockheed Martin este și furnizor de componente pentru sisteme de rachete Patriot, România fiind implicată și în alte programe majore de înzestrare (detalii aici ). De asemenea, publicația a relatat anterior despre contractul F-35 estimat la peste 6,5 miliarde de dolari (context aici ). [...]

Epuizarea accelerată a muniției Patriot și THAAD riscă să întârzie livrările de armament către Europa , pe fondul consumului masiv din războiul de aproape două luni cu Iranul, potrivit Digi24 . Datele invocate indică o presiune operațională și industrială care poate afecta atât aliații europeni, cât și capacitatea SUA de a susține simultan mai multe teatre de conflict. O analiză a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citată de Kyiv Independent, arată că SUA și aliații au consumat între 1.060 și 1.430 de rachete pentru sistemele Patriot, dintr-un stoc de 2.330 înainte de război. Pentru THAAD (sistem american de apărare antirachetă la mare altitudine), estimarea este de 190–290 de rachete lansate, dintr-un stoc de 360. Efectul imediat: întârzieri probabile la livrările către state europene În acest context, la câteva zile după publicarea analizei, oficiali americani le-au transmis omologilor europeni că unele livrări de arme contractate anterior vor fi probabil amânate, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Reuters. Ar urma să fie afectate mai multe țări, inclusiv din regiunea baltică și Scandinavia. O parte dintre echipamentele vizate au fost cumpărate prin programul Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care statele achiziționează armament american prin guvernul SUA – însă nu au fost încă livrate. Constrângerea industrială: producție extinsă, dar cu termene lungi Pe partea de producție, Digi24 notează că Raytheon , producătorul rachetelor Patriot, își extinde producția de rachete Patriot GEM-T în Germania, însă facilitățile nu sunt încă operaționale. În paralel, analiza CSIS estimează că rachetele PAC-3 MSE (interceptori Patriot) au nevoie de 29 de luni pentru a fi contractate înainte de a începe chiar și producția, ceea ce sugerează o capacitate limitată de refacere rapidă a stocurilor. Context: presiune și pe sprijinul pentru Ucraina Materialul mai arată că Ucraina s-a plâns în mod constant că SUA folosesc rachete Patriot pentru a doborî drone iraniene Shahed, în condițiile în care stocurile ucrainene de rachete Patriot, în special PAC-3 MSE, s-au redus „periculos de mult”. În același timp, Ucraina ar fi dezvoltat alternative mai ieftine pentru apărarea aeriană împotriva dronelor, inclusiv drone anti-dronă, dar rămâne dependentă de ajutor extern pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, precum Iskander-M sau Kinjal. Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie, campanie care, potrivit Digi24, a alimentat îngrijorări în rândul unor oficiali americani că industria de apărare a SUA nu va putea ține pasul cu cererea și ar putea fi nevoită să încetinească livrările către o serie de cumpărători. [...]

Serviciile secrete militare olandeze estimează că Rusia ar putea avea nevoie de doar un an după încheierea războiului din Ucraina pentru a-și mobiliza forțele necesare unui conflict regional cu NATO , potrivit Digi24 . Evaluarea apare în raportul pe 2025 al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Țărilor de Jos (MIVD) , un document care ridică miza pentru planificarea de apărare și pentru ritmul investițiilor militare în Europa. În analiza MIVD, obiectivul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică” prin achiziții teritoriale limitate. Serviciile olandeze nu exclud nici recurgerea la șantaj nuclear pentru atingerea acestui rezultat. Ce se schimbă în evaluarea de risc pentru Europa Raportul descrie războiul din Ucraina, aflat în al cincilea an, ca parte a unui efort pe termen lung al Rusiei de a modifica arhitectura de securitate a Europei și ordinea juridică internațională. În același timp, MIVD notează slăbirea unor mecanisme tradiționale de descurajare, precum controlul armamentelor și canalele de comunicare. O altă concluzie este că estimările privind momentul în care Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO s-au comprimat. Digi24 arată că anterior lideri și comandanți militari din peste 10 țări europene, alături de secretarul general al NATO, au indicat anul 2029 ca reper, însă acum „pare din ce în ce mai probabil” un scenariu mai devreme, înainte ca Europa să fie complet pregătită să răspundă, deși își crește investițiile în apărare. Pregătiri militare și „război hibrid” MIVD susține că Rusia desfășoară deja un război hibrid în Europa, prin campanii de dezinformare și recrutarea de agenți pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, ar exista pregătiri pentru un conflict armat cu NATO, inclusiv prin modernizarea bazelor militare și a căilor ferate din apropierea țărilor de pe flancul estic al alianței. În acest context, șeful serviciului german de informații externe (BND) a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Factorul SUA și riscul de escaladare Raportul acordă atenție și dimensiunii tehnologice – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologii – despre care afirmă că sunt folosite de Rusia pentru a exercita presiune asupra altor state, inclusiv pentru a influența decizii și a crea condiții favorabile acțiunilor militare. MIVD avertizează și asupra unui „risc real de escaladare neintenționată”, greu de controlat, menționând că evoluțiile imprevizibile ale politicii de securitate a SUA pot influența calculul cost–beneficiu al Rusiei. În material este menționat că Europa a început să pregătească un plan de utilizare a structurilor militare NATO pentru apărare autonomă, în eventualitatea unei retrageri americane din alianță – scenariu cu care președintele SUA, Donald Trump , a amenințat în repetate rânduri. Semnal legislativ la Moscova Digi24 mai notează că, pe 14 aprilie, Duma de Stat a aprobat o lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte țări pentru a apăra cetățeni ruși arestați sau urmăriți penal acolo, în baza unei hotărâri judecătorești. Raportul face legătura cu precedente legislative similare adoptate înainte de invazia din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și declanșarea războiului pe scară largă cu Ucraina (2022). Pentru detalii, raportul MIVD este disponibil aici: Ministerul Apărării din Țările de Jos – raport public 2025 . [...]