Știri
Știri din categoria Apărare

Ministerul Apărării vrea să mute accentul modernizării pe competențe digitale și drone, inclusiv prin programe de achiziție și producție, în contextul în care războiul din Ucraina a schimbat rapid „logica” investițiilor militare, potrivit Mediafax.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat joi, la DC News, că folosirea dronelor va deveni o prioritate pentru Armata Română, iar modul de utilizare a tehnicii grele trebuie adaptat noilor realități de pe câmpul de luptă. El a dat exemplul vulnerabilității tancurilor în fața dronelor, susținând că „este o greșeală să trimiți tankurile în fața unei drone”, fără ca asta să însemne că armata nu mai are nevoie de tancuri.
„Nu este eficient să duci tankul în fața unei drone care poate să-i zboare turela cu 50.000 de dolari, nu cu 200 de dolari.”
Miruță a legat dezvoltarea capabilităților de drone de programul european SAFE, despre care a spus că include două „zone” de proiecte:
În același context, ministrul a afirmat că finanțarea din SAFE vine cu o condiție mai strictă pentru componenta de coproducție: aceasta ar fi posibilă „doar pe coproducție cu Ucraina”, condiție stabilită la nivelul Comisiei Europene, ca formă de sprijin și de partajare a experienței.
Dincolo de platforma în sine, ministrul a pus accent pe partea de operare și pe integrarea informațiilor din mai multe sisteme militare. El a susținut că „aproape fiecare militar” ar trebui să știe să gestioneze un joystick de dronă și că această capacitate trebuie dezvoltată în interiorul Ministerului Apărării.
Miruță a descris eficiența unui proiect cu drone ca fiind legată de decizii luate pe baza unui flux de date din mai multe surse (radare, avioane F-16 sau F-35, tancuri Abrams), procesate prin software care poate instrucționa planul de zbor al dronei, subliniind că acest lucru implică date sensibile.
„Modernizarea Armatei Române presupune dezvoltarea competențelor digitale.”
Recomandate

Ministrul interimar al Apărării spune că Armata poate susține primele 72 de ore, dar mizează pe planurile NATO. Într-o intervenție la TVR Info , Radu Miruță a răspuns afirmativ la întrebarea dacă Armata Română are capabilitățile necesare să apere România în fața unei posibile agresiuni ruse timp de 72 de ore, insistând că scenariile de apărare sunt integrate în doctrina și planurile Alianței, nu într-o logică de confruntare „unu la unu”. Ministrul a încadrat explicit Federația Rusă drept „agresiune” și a spus că aceasta este considerată un risc atât pentru NATO, cât și pentru politica de apărare a Uniunii Europene, deci „nu este o chestiune doar pentru România”. În același context, Miruță a cerut încredere în militari, afirmând că „fac maximul posibil cu ce au la dispoziție”, iar preocuparea sa este ca Armata să „aibă la dispoziție mai mult”. El a mai susținut că a preluat conducerea Ministerului Apărării într-un moment în care instituția „a semnat cele mai puternice contracte de modernizare și de înzestrare cu tehnică militară” pentru Armata Română, fără a detalia în intervenția citată ce programe sau valori sunt vizate. Pentru context, TVR Info trimite și la un material separat despre măsurile luate de Armată după exploziile a două drone , prezentate de Miruță la postul public: TVR Info . [...]

Rusia își consolidează infrastructura militară lângă granița NATO , iar evaluările de securitate din nordul Europei indică o fereastră de risc de „unul până la trei ani”, într-un moment în care statele europene încă își cresc capacitățile de apărare, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă publicată pe 10 iunie de postul public danez DR, realizată împreună cu instituții partenere și citată de The Kyiv Independent . În material sunt invocate declarații ale unor șefi ai serviciilor de informații nordice și ale unor ofițeri militari de rang înalt, care au vorbit sub protecția anonimatului, despre extinderea prezenței ruse în apropierea Finlandei, Norvegiei și statelor baltice. De ce contează: presiune pe ritmul de reînarmare și pe planificarea NATO Sursele citate în anchetă susțin că amenințarea unui atac rus este cea mai ridicată în următorii unul până la trei ani, pe fondul faptului că Europa se află încă în proces de creștere a propriilor capacități. În același timp, potrivit acelorași surse, perioada ar fi „mai dificilă” și pentru Rusia. Un element central al evaluărilor este caracterul multidomeniu al unui posibil conflict. Maiorul Brian Nissen este citat afirmând: „Va fi un război care se va desfăşura în toate dimensiunile. Se va desfăşura pe uscat, în aer, pe mare, în spaţiu şi în spaţiul cibernetic.” DR mai notează că documente NATO din anul precedent și evaluări ale amenințărilor realizate de mai multe țări europene indică o creștere a riscului. Ce se vede pe teren: cazărmi, depozite și efective mai mari În articol sunt menționate și concluzii ale serviciilor de informații militare suedeze, care ar fi evaluat că Rusia și-a intensificat concentrarea de soldați de luptă pentru pregătirea unui potențial conflict. Șeful serviciilor de informații suedeze, Thomas Nilsson, este citat astfel: „Nu credem că sunt (staţionaţi) acolo doar de formă. Este vorba despre a fi capabili să înfrunte NATO într-un conflict mai amplu ulterior.” Separat, publicația britanică The Telegraph a publicat pe 11 iunie imagini satelitare geolocalizate care ar arăta instalații militare rusești în apropierea frontierei NATO. Potrivit acestor imagini, ar fi apărut: noi cazărmi, cantine și depozite în apropierea mai multor porțiuni ale frontierei Rusiei cu Finlanda; o nouă bază militară în construcție lângă Novaya Vilga, în Karelia; o prezență sporită a vehiculelor militare în apropierea frontierei Estonia–Rusia; o bază militară din exclava Kaliningrad care își mărește efectivele. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre dimensiunea exactă a desfășurărilor, concluziile rămân la nivelul evaluărilor și al interpretării imaginilor satelitare citate. [...]

Kratos Defense își extinde capacitatea de producție la 3.000 de motoare turbojet în 2027 , o mișcare care vizează direct unul dintre blocajele industriale din programele de rachete și muniții cu zbor prelungit (loitering munitions), potrivit Interesting Engineering . Creșterea volumelor indică presiunea tot mai mare pe lanțurile de aprovizionare pentru platforme „consumabile” (folosite o singură dată sau cu recuperare minimă), unde ritmul livrărilor și costul pe unitate sunt la fel de importante ca performanța. Compania americană își mărește capacitatea pentru familia de motoare Spartan, descrise ca turbine cu gaz de dimensiuni mici, destinate să propulseze muniții de tip „one-way attack” (drone de atac într-un singur sens), drone-capcană și rachete de croazieră subsonice. Publicația notează că decizia vine pe fondul intensificării achizițiilor în programe de rachete și pe platforme de muniții cu zbor prelungit. De ce contează: motoarele, un „gât de sticlă” în scalarea producției Munițiile cu zbor prelungit – numite uneori „drone kamikaze” – au trecut, în ultimii ani, de la utilizări de nișă la achiziții standard pentru mai multe armate NATO și aliate, după folosirea lor documentată în conflicte din Ucraina și Orientul Mijlociu, potrivit aceleiași surse. În acest context, sistemele de propulsie au devenit un punct sensibil: fără motoare disponibile la timp, creșterea producției de platforme „expendabile” se blochează, indiferent de restul componentelor. În acest sens, extinderea capacității la 3.000 de unități într-un singur an (2027) este relevantă operațional: sugerează o orientare către producție de serie, nu doar loturi limitate, într-o zonă în care cererea este descrisă ca fiind în creștere. Ce produce Kratos și ce acoperă gama Spartan Spartan este o familie de motoare turbojet compacte, proiectate pentru platforme „expendabile” și „attritable” (platforme considerate acceptabile pentru pierdere, cu cost mai redus). Interesting Engineering precizează că motoarele se încadrează într-o plajă de tracțiune de la 30 lb la 200 lb la nivelul mării (aprox. 13,6–90,7 kgf), ceea ce permite folosirea aceleiași infrastructuri de producție pentru mai multe categorii de greutate ale platformelor, fără linii complet separate. Un alt element cu impact industrial este integrarea verticală: Kratos proiectează și produce motoarele intern, ceea ce îi oferă un control mai bun asupra termenelor de livrare – un avantaj într-o industrie în care întârzierile pe subansamble pot prelungi semnificativ calendarele de producție. Mesajul companiei: accent pe volum și cost Steve Fendley, președintele diviziei Kratos Unmanned Systems, leagă investiția de nevoia SUA de a reface stocuri critice de rachete și de a crește capacitatea de lovire de precizie la costuri accesibile. În declarațiile citate de publicație, el susține că firma investește pentru a livra sisteme de propulsie „americane”, „accesibile” și „fiabile”, la „viteza și scara” cerute de mediul actual de amenințări. În materialul citat, Interesting Engineering menționează că extinderea a fost confirmată de companie printr-un comunicat oficial, fără a detalia în fragmentul disponibil valoarea investiției sau contractele specifice care susțin creșterea producției. [...]

Italia vrea să urce cheltuielile de apărare la 2,8% din PIB în 2026, dar o parte din creștere vine din reclasificarea unor costuri interne – inclusiv activități ale poliției – care pot fi acum luate în calcul în ținta NATO, potrivit Adevărul . Mesajul premierului Giorgia Meloni , transmis în Parlament înaintea summitului NATO din iulie, pune presiune pe modul în care alianța măsoară „efortul” de apărare: nu doar prin procente, ci și prin relevanța capabilităților finanțate într-o eră dominată de drone și infrastructură de date. Creșterea anunțată ar însemna un plus de aproximativ 0,71 puncte procentuale față de anul trecut. Meloni a precizat însă că o parte importantă a majorării provine din includerea unor cheltuieli de securitate internă, permise de regulile NATO. De ce contează: banii nu mai sunt suficienți, contează ce cumperi cu ei Meloni a susținut că războiul din Ucraina arată cum se schimbă conflictele moderne și a avertizat că discuția despre apărare nu ar trebui redusă la bugete și procente din PIB. „Linia frontului este blocată și dominată de drone. Nimic nu se mișcă din această cauză, iar noi am văzut tancuri care costă milioane de euro distruse de drone care costă, în medie, 20.000 de euro” În această logică, premierul italian a cerut o reevaluare a priorităților, cu accent pe capabilități precum sateliții și infrastructura de date, în raport cu sistemele militare tradiționale. Tensiuni între aliați pe țintele de cheltuieli Disputa privind nivelul cheltuielilor de apărare rămâne un punct sensibil între aliați. În același context, este menționat faptul că președintele american Donald Trump a criticat statele europene pentru investiții insuficiente și a cerut alocări de până la 3,5% din PIB pentru domeniul militar. Potrivit Reuters, dezbaterea este intensă și în Marea Britanie, unde ministrul Apărării, John Healey , și-a prezentat demisia pe fondul unui conflict legat de finanțarea armatei, iar ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a sugerat că dificultăți similare există și în alte state europene în încercarea de a obține resurse suplimentare. [...]

Europa a validat un flux „suveran” complet pentru fabricarea internă a unor cipuri critice de apărare , după ce GlobalFoundries și compania olandeză Qualinx au finalizat ceea ce descriu drept primul traseu european cap-coadă, de la proiectare la fabricație, pentru semiconductori cu cerințe ridicate de securitate, potrivit Interesting Engineering . Miza este reducerea dependenței de lanțuri de aprovizionare din afara UE pentru aplicații strategice, inclusiv apărare, aerospațial și infrastructură critică. Inițiativa arată că „cipuri sensibile” pot fi proiectate și produse integral în Europa, cu fișierele de proiectare și materialele de producție păstrate în interiorul granițelor europene pe tot parcursul procesului. Demersul este sprijinit și de European Chips Act , cadrul UE care urmărește consolidarea capacităților regionale în semiconductori. Ce cip a fost folosit pentru validare și unde a fost produs Qualinx a fost primul client care a validat procesul, folosind un cip avansat de navigație prin satelit destinat aplicațiilor de sincronizare și poziționare securizate. Proiectul se bazează pe QLX3xx, un „sistem-pe-cip” (SoC – un cip care integrează mai multe funcții ale unui sistem) pentru aplicații de tip Positioning, Navigation and Timing (PNT), esențiale pentru sisteme care au nevoie de sincronizare precisă și navigație rezilientă. Cipul a fost fabricat pe platforma FDX a GlobalFoundries, la unitatea companiei din Dresda, Germania. Potrivit articolului, utilizările potențiale includ platforme militare, rețele critice de comunicații și dispozitive conectate cu consum foarte redus de energie, operate „la marginea rețelei” (edge – procesare mai aproape de utilizator/dispozitiv, nu în centre de date îndepărtate). De ce contează: controlul lanțului de aprovizionare și al datelor Dincolo de producția efectivă a plachetelor și a cipurilor, GlobalFoundries spune că lucrează cu furnizori europeni de telecomunicații și servicii cloud pentru ca datele de producție să rămână în regiune. Într-o inițiativă separată cu Deutsche Telekom, compania analizează cum pot circula informațiile de fabricație prin rețele europene și cum pot fi găzduite în centre de date europene, inclusiv prin practici de criptare, rutare securizată și controale de acces pentru sarcini de lucru sensibile. Dr. Manfred Horstmann, senior vice president și general manager la GlobalFoundries, a declarat: „Demonstrăm că Europa se poate baza pe un flux de fabricație securizat, cap-coadă, care îndeplinește cele mai înalte cerințe din aerospațial și apărare.” La rândul său, Tom Trill, CEO al Qualinx, a spus că proiectul confirmă că un traseu complet european este deja posibil și că optimizarea tehnologiei Digital RF a companiei pe platforma FDX a fost realizată păstrând controlul asupra proprietății intelectuale, datelor și lanțului de aprovizionare. Ce urmează: automatizare până la final de 2026 și acces comercial din 2027 GlobalFoundries afirmă că va extinde capabilitatea în următorii ani, iar „tape-out”-ul Qualinx (etapa în care designul final este trimis către fabricație) este primul pas operațional către un proces suveran complet automatizat. Compania se așteaptă să finalizeze tranziția la Dresda până la finalul lui 2026. Din 2027, clienți din aerospațial, apărare și infrastructură critică ar putea accesa acest flux prin contracte standard de tip foundry (producție la comandă într-o fabrică de semiconductori). GlobalFoundries mai spune că vrea să includă parteneri europeni suplimentari în ecosistem, inclusiv furnizori de proprietate intelectuală, producători de măști și companii de asamblare și testare externalizate. În paralel, potrivit companiei, mai mulți producători europeni de sisteme și operatori de infrastructură evaluează deja produse viitoare pentru acest traseu de fabricație „de încredere”, care ar putea reduce bariere tehnice și de reglementare pentru programe ulterioare. [...]

Industria de apărare din Spania se confruntă cu un deficit estimat la 350.000 de oameni , pe fondul creșterii investițiilor militare și al valului de pensionări, iar pentru profilurile specializate salariile pot urca până la 80.000 de euro brut pe an (aprox. 400.000 lei), potrivit Libertatea . Expansiunea sectorului este pusă pe seama majorării cheltuielilor de apărare la nivel european și a conflictelor internaționale, care au crescut cererea de echipamente militare, tehnologii și sisteme de apărare. Publicația spaniolă AS , citată de Libertatea, notează că o parte importantă din personalul actual se apropie de vârsta pensionării. Presiunea operațională: pensionări masive și cerere accelerată Conform datelor prezentate în industrie, aproximativ 240.000 de angajați ar urma să iasă din activitate în următorii zece ani, ceea ce amplifică deficitul de personal într-un sector considerat strategic. În acest context, companiile caută atât specialiști tehnici, cât și civili care colaborează cu structurile militare. Domeniile cu cerere ridicată includ aeronautica, sectorul spațial, electronica, securitatea cibernetică, sistemele de simulare, tehnologiile satelitare și cartografierea. Salarii peste media națională și tipuri de joburi căutate Potrivit Asociației Spaniole a Companiilor Tehnologice de Apărare, Securitate, Aeronautică și Spațiu (TEDAE) , salariul mediu în sector este de aproximativ 40.000 de euro brut anual (aprox. 200.000 lei), cu aproape 80% peste media națională. În unele rapoarte, pentru profilurile specializate, remunerația poate depăși 80.000 de euro brut anual (aprox. 400.000 lei), în funcție de expertiză și domeniu. Meseriile menționate ca fiind căutate: inginerie aerospațială electronică avansată securitate cibernetică sisteme de apărare tehnologie satelitară simulare și modelare militară Context pentru forța de muncă din UE: actele necesare și dimensiunea comunității românești Pentru cetățenii UE (inclusiv români), Libertatea trece în revistă documentele uzuale pentru muncă legală în Spania, între care act de identitate, contract/ofertă de muncă, NIE (număr de identificare pentru străini) și numărul de securitate socială. În paralel, articolul amintește că în 2023 erau 629.755 de români rezidenți în Spania (date oficiale spaniole), iar comunitatea românească a continuat să scadă în ultimii ani, în pofida faptului că rămâne a doua cea mai mare comunitate de străini din țară, după marocani. [...]