Știri
Știri din categoria Apărare
Ministrul interimar al Apărării spune că Armata poate susține primele 72 de ore, dar mizează pe planurile NATO. Într-o intervenție la TVR Info, Radu Miruță a răspuns afirmativ la întrebarea dacă Armata Română are capabilitățile necesare să apere România în fața unei posibile agresiuni ruse timp de 72 de ore, insistând că scenariile de apărare sunt integrate în doctrina și planurile Alianței, nu într-o logică de confruntare „unu la unu”.
Ministrul a încadrat explicit Federația Rusă drept „agresiune” și a spus că aceasta este considerată un risc atât pentru NATO, cât și pentru politica de apărare a Uniunii Europene, deci „nu este o chestiune doar pentru România”.
În același context, Miruță a cerut încredere în militari, afirmând că „fac maximul posibil cu ce au la dispoziție”, iar preocuparea sa este ca Armata să „aibă la dispoziție mai mult”. El a mai susținut că a preluat conducerea Ministerului Apărării într-un moment în care instituția „a semnat cele mai puternice contracte de modernizare și de înzestrare cu tehnică militară” pentru Armata Română, fără a detalia în intervenția citată ce programe sau valori sunt vizate.
Pentru context, TVR Info trimite și la un material separat despre măsurile luate de Armată după exploziile a două drone, prezentate de Miruță la postul public: TVR Info.
Recomandate
Încrederea europenilor în garanțiile de securitate ale SUA a coborât la un minim, iar asta împinge opinia publică spre mai multă autonomie militară și finanțare comună la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV , care citează un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), publicat înaintea summiturilor G7 și NATO . Sondajul indică o „profundă neîncredere europeană față de SUA”, pe fondul unor evoluții precum agresiunea președintelui SUA în Orientul Mijlociu, amenințările privind Groenlanda, promisiunile de retragere a trupelor din bazele europene și scepticismul legat de viitorul NATO. În paralel, europenii par mai dispuși să-și reducă dependența de Washington prin consolidarea apărării proprii. Cifrele care arată schimbarea de percepție În medie, doar 11% dintre respondenți din țările incluse în sondaj mai consideră SUA un aliat care „împărtășește interesele și valorile” lor. Proporția era de 16% în urmă cu șase luni și de 22% în noiembrie 2024. Percepția dominantă este că SUA sunt un „partener necesar”, însă: 13% dintre respondenți văd SUA drept „rival”; 12% le consideră „adversar direct”. În plus, majoritatea populației din fiecare țară nu mai are încredere că SUA ar interveni în apărarea lor în cazul unui atac. Excepția menționată în sondaj este Bulgaria. În schimb, în multe state europene predomină convingerea că „cel puțin unele țări europene” ar ajuta într-un astfel de scenariu, inclusiv în țări cu partide de extremă dreaptă puternice, precum Franța, Italia, Țările de Jos și Suedia. Implicația practică: mai mulți bani pentru apărare și instrumente comune de finanțare Datele sugerează o deschidere mai mare pentru creșterea bugetelor militare: în medie, europenii sunt cu 4% mai dispuși să susțină majorarea cheltuielilor naționale pentru apărare decât anul trecut, Italia fiind singura țară unde o majoritate „clară” rămâne împotrivă. Pe componenta de finanțare la nivelul UE, 47% dintre respondenți susțin ideea împrumuturilor colective ale Uniunii pentru cheltuieli mai mari de apărare, iar 35% se opun. Sprijinul este cel mai ridicat în: Portugalia (59%) Danemarca (56%) Olanda (55%) Spania (valoarea exactă nu este precizată în textul sursă, dar este inclusă între țările cu sprijin puternic) În același timp, există o rezistență semnificativă față de reducerea cheltuielilor publice interne pentru a finanța apărarea, opoziția fiind cea mai puternică în Italia (63%), Austria (59%), Germania (56%), Spania (54%) și Danemarca (52%). „Cumpărați european”: presiune pentru reducerea dependenței de armament american În aproape toate țările chestionate, majorități ale respondenților spun că statul lor ar trebui să-și reducă dependența strategică de echipamente militare americane, cu sprijin ridicat pentru abordarea „cumpărați produse europene” în: Danemarca (75%) Țările de Jos (72%) Suedia (70%) Portugalia (69%) Franța (66%) Elveția (64%) Regatul Unit (62%) Spania (62%) Polonia este singura excepție menționată: aici majoritatea ar prefera creșterea achizițiilor de arme americane. Germania, Italia și Ungaria apar ca piețe cu opinii puternic împărțite. Context: NATO rămâne reperul, dar crește pragmatismul european Deși neîncrederea în SUA crește, sprijinul pentru înlocuirea NATO cu un organism exclusiv al UE rămâne redus (29%). În același timp, în majoritatea țărilor (cu excepția Bulgariei) domină ideea că relațiile SUA–Europa „probabil se vor îmbunătăți” după plecarea lui Donald Trump , opinie împărtășită de 60% sau mai mult din populație în Franța, Spania, Danemarca, Țările de Jos și Suedia. ECFR interpretează aceste tendințe ca pe o „oportunitate” pentru liderii europeni de a avansa mai rapid în materie de securitate, pe fondul unei cereri publice pentru autonomie mai mare și pentru reducerea dependenței de garanțiile americane. Sondajul a fost realizat în mai 2026, pe persoane de cel puțin 18 ani, în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit, prin mai multe metode și cu agenții de sondare precum Mandate Research și YouGov. [...]
Imaginile din satelit indică o consolidare militară rusă la granița cu NATO , iar evaluările din statele nordice plasează următorii 1–3 ani drept intervalul cu „cel mai mare risc” de confruntare, potrivit Libertatea , care citează Focus Online și un raport al postului danez DR. Miza imediată pentru NATO este una operațională: capacitatea de descurajare și reacție rapidă în zona Mării Baltice, considerată vulnerabilă în scenarii de escaladare. Ce arată imaginile și unde se concentrează schimbările Conform raportului DR citat în material, imagini recente surprinse prin satelit ar indica apariția unor noi baze militare și extinderea celor existente pe un arc geografic care se întinde „din nordul Norvegiei până în sudul Lituaniei”. În acest context, Marko Eklund, fost ofițer al serviciilor secrete finlandeze, a declarat pentru DR că Rusia ar urmări să creeze spațiu pentru „zeci de mii de soldați suplimentari”. Publicația notează și un reper concret din imagini: corturi militare la baza Kamenka , la aproximativ 60 km de granița cu Finlanda. De ce contează: fereastra de risc și presiunea pe postura NATO Experți din servicii de informații și din NATO din Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca ar fi confirmat constatările, iar estimările lor indică următorii 1–3 ani ca interval cu „cel mai mare risc” pentru o posibilă confruntare între Rusia și NATO în Europa, potrivit Focus Online. În paralel, materialul menționează o evaluare separată a expertului militar Carlo Masala, care avertizează că un atac rusesc asupra NATO „ar putea avea loc până în 2029”. În același timp, surse DR ar fi indicat că nu există o decizie imediată a Kremlinului privind un atac asupra teritoriului NATO, deși pregătirile militare pentru o potențială confruntare ar fi în desfășurare. Semnale de tensiune în Marea Baltică Libertatea enumeră o serie de incidente și activități recente în regiune, prezentate ca indicii ale tensiunilor în creștere: interferențe GPS masive deasupra sudului Mării Baltice, Gotland, Bornholm și a statelor baltice; observarea frecventă a navelor rusești în apele teritoriale ale Suediei, Germaniei, Danemarcei, Estoniei și Finlandei; interceptări repetate ale aeronavelor rusești de către avioane de luptă NATO în spațiul aerian al Mării Baltice; prezența navelor rusești în apropierea parcurilor eoliene, terminalelor de LNG (gaz natural lichefiat) și bazelor militare; atacuri hibride, inclusiv atacuri cibernetice și drone suspecte, care ar fi vizat operatori de energie și porturi din Estonia, Letonia și Polonia; exerciții militare rusești în Kaliningrad, inclusiv scenarii de blocadă a Mării Baltice și atacuri asupra teritoriilor NATO. Ce efective ar viza Rusia și ce vulnerabilități admite NATO După încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar intenționa să staționeze aproximativ 115.000 de soldați, majoritatea trupe de luptă, în apropierea granițelor NATO, potrivit lui Marko Eklund, citat de DR. În același material, generalul-locotenent Thomas Nilsson, șeful serviciilor de informații militare suedeze, este citat cu o evaluare directă: „Este cu siguranță o amenințare pe care ar trebui să o luăm în serios.” Tot DR, citat de Libertatea, relatează că ofițeri NATO ar fi recunoscut deficiențe la nivelul forțelor convenționale terestre, navale și aeriene, dar și în zona tehnologiei spațiale și a sistemelor autonome. Un ofițer NATO este citat astfel: „Ne lipsesc forțele convenționale pe uscat, pe apă și în aer. Ne lipsesc tehnologia și infrastructura spațială, la care fiecare țară europeană ar trebui să aibă acces. Și ne lipsesc sistemele autonome pe uscat, pe apă și în aer.” Reacția Moscovei Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a respins acuzațiile privind mobilizarea trupelor, catalogând declarațiile drept „o minciună” și negând intenția de a ataca state NATO, potrivit materialului. În lipsa unor confirmări independente prezentate în articol, concluziile rămân cele ale experților și instituțiilor citate, însă ele conturează o presiune operațională crescândă asupra NATO în nordul Europei și în bazinul Mării Baltice, inclusiv prin nevoia de a acoperi rapid vulnerabilități recunoscute la nivel de capabilități convenționale și tehnologice. [...]
Oficialii europeni din NATO iau în calcul mecanisme de apărare fără SUA , inclusiv coaliții regionale care ar putea reacționa automat la un atac, chiar și în scenariul în care Washingtonul nu ar susține activarea Articolului 5 , potrivit Digi24 . Discuțiile indică o schimbare de paradigmă cu impact direct asupra arhitecturii de securitate europene: planificarea de contingență începe să includă explicit varianta unei implicări americane reduse sau blocate într-o criză. Contextul invocat este o acumulare de decizii și presiuni atribuite președintelui Donald Trump – de la campania pentru anexarea Groenlandei și încercarea de a-i atrage pe europeni într-un atac asupra Iranului, până la anularea desfășurării în Europa a unor rachete de croazieră Tomahawk cu rază lungă și a „câtorva mii” de soldați, potrivit unor oficiali citați în material. De ce contează: se discută un răspuns „automat” fără Articolul 5 Un număr tot mai mare de guverne europene analizează cum ar putea funcționa apărarea colectivă dacă SUA ar „paraliza efectiv NATO” într-o criză, refuzând activarea Articolului 5. În ultimele săptămâni, guverne și instituții europene au studiat rapoarte care încearcă să răspundă la două întrebări: cum pot aliații europeni să lanseze un răspuns defensiv decisiv fără SUA și cum ar putea purta un război fără capacitățile americane care stau la baza planificării militare a NATO. Potrivit materialului, statele nordice și Franța ar fi început discret discuții interne încă de anul trecut, iar în ultimele luni Germania și Polonia ar fi devenit mai active în examinarea opțiunilor de rezervă. Tema ar fi ajuns și în statele baltice și este discutată informal inclusiv „pe coridoarele” sediului NATO. Presiunea politică internă: încredere scăzută în sprijinul SUA și dezbatere nucleară Materialul citează un sondaj realizat în 12 țări și publicat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), potrivit căruia doar: 35% dintre britanici, 27% dintre germani, 22% dintre suedezi, 20% dintre danezi erau „foarte” sau „destul de” încrezători că SUA ar interveni dacă țările lor ar fi atacate. În același timp, 65% dintre polonezi și 56% dintre suedezi au spus că ar sprijini, fie provizoriu, fie ferm, construirea unui arsenal atomic național, conform aceluiași sondaj. Scenariul coalițiilor regionale: comandă NATO, activare fără SUA Un document descris drept „radical”, asociat ECFR, propune organizarea apărării Europei în jurul unor coaliții regionale care ar folosi cele trei Comandamente ale Forțelor Comune existente ale NATO, acoperind: Nordul Îndepărtat și țările nordice, sectorul central al flancului estic (de la statele baltice până la Alpi), sudul Europei și Marea Mediterană. Ideea centrală este ca aceste coaliții și structurile lor de comandă să fie activate automat, cu puteri „pre-delegate” (mandate stabilite dinainte), dacă un membru ar fi atacat, chiar și fără Articolul 5. Documentul mai sugerează că ar putea fi incluși parteneri din afara alianței, precum Ucraina. Tot în acest cadru sunt menționate opțiuni de ripostă „pe teren inamic”, inclusiv în Kaliningrad, sau chiar ocuparea unor porțiuni de teritoriu rusesc ca „monedă de schimb” pentru negocierea încheierii conflictului. „Plan Z”: o coaliție de „hedging nuclear” Cea mai controversată propunere din material vizează o „coaliție de hedging nuclear” (adică o strategie de „asigurare” prin apropierea de pragul tehnologic), în care state non-nucleare – precum Germania, Polonia, Suedia sau Ucraina – ar partaja tehnologii nucleare pentru a ajunge la capacitatea de a putea achiziționa arme atomice. Scopul ar fi un semnal de descurajare pentru Rusia, prin riscul apariției mai multor state europene înarmate nuclear. Rezerve în interiorul NATO: flexibilitate versus reformă instituțională Materialul notează și existența unor rezerve față de reformarea formală a instituțiilor alianței. Un fost oficial NATO, citat de Digi24, spune că ar putea fi mai ușor să se improvizeze un răspuns european la o invazie rusească decât să se construiască din timp o arhitectură elaborată, adăugând că discuția există „non-stop” informal, chiar dacă „niciun ambasador NATO” nu ar intra într-o conversație oficială pe acest subiect. Separat, este menționat un studiu coordonat de Rusi și alte grupuri de experți, supervizat de fostul președinte finlandez Sauli Niinisto , care ar propune o alianță „sub-NATO” a principalilor actori militari europeni (inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania, Polonia și statele nordice și baltice). Unul dintre autorii citați susține că o astfel de coaliție ar putea respinge realist o incursiune rusească și cu asistență minimă din partea SUA, de tip informații și date de țintire. Pentru Europa, miza imediată nu este doar „mai multă apărare”, ci cum își setează din timp lanțul de comandă și regulile de reacție într-un scenariu în care garanția politică americană devine incertă. [...]
România împinge la NATO un pachet anti-dronă cu miză directă pe infrastructura energetică. Într-un mesaj transmis după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Bruxelles, președintele Nicușor Dan a cerut întărirea prezenței și a capabilităților Alianței în România, inclusiv pentru contracararea dronelor aeriene și maritime, potrivit Adevărul . În contextul „incidentelor recente cu drone”, șeful statului spune că aliații și-au exprimat „ferm solidaritatea cu România” și a avertizat că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă să genereze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în zona Mării Negre, pe care o descrie drept regiune de importanță strategică pentru NATO. Cererea Bucureștiului vizează consolidarea prezenței NATO pe teritoriul României și întărirea capabilităților de apărare, cu accent pe amenințările aeriene și maritime, „în special al dronelor”. Nicușor Dan afirmă că România a solicitat contribuții suplimentare din partea aliaților și că, în paralel, are „în derulare inițiative, proiecte și achiziții importante” în acest domeniu, fără a detalia. Ce s-a agreat la Bruxelles: accelerarea proiectelor NATO anti-dronă Potrivit președintelui, în cadrul reuniunii s-a convenit accelerarea proiectelor NATO dedicate răspunsului la amenințările generate de drone, astfel încât la următorul summit al Alianței, la Ankara, să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați. „În cadrul discuției a fost agreată accelerarea proiectelor NATO în materie de răspuns la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summitul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați.” De ce contează: legătura cu infrastructura critică și Neptun Deep Nicușor Dan a legat explicit securitatea Mării Negre de protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, menționând Neptun Deep, proiect prezentat ca relevant pentru „reziliența energetică a Europei”. „Securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei.” În final, președintele a transmis că România va continua cooperarea strânsă cu aliații din NATO pentru consolidarea securității la Marea Neagră și întărirea Flancului Estic, mulțumind secretarului general Mark Rutte și aliaților pentru „contribuțiile constructive și angajamentele avute în vedere”. [...]
România cere accelerarea proiectelor NATO pentru contracararea dronelor , după incidentele recente, iar miza imediată este ca la Summitul de la Ankara să fie aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele reuniunii Consiliului Nord-Atlantic de la sediul NATO de la Bruxelles, arătând că aliații au exprimat „ferm solidaritatea” cu România. În acest context, șeful statului a spus că este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. Ce s-a agreat la nivelul NATO și ce urmează Nicușor Dan a anunțat că, în cadrul discuției, a fost agreată accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările prezentate de drone, astfel încât la Summitul de la Ankara să poată fi aprobate măsuri de sprijin pentru aliații vizați. În paralel, președintele a precizat că România a reiterat nevoia de contribuții suplimentare din partea aliaților și a menționat că, la nivel național, sunt „în derulare inițiative, proiecte și achiziții importante” în acest sens, fără a detalia. Marea Neagră, infrastructura critică și proiectele energetice În mesajul citat de Digi24, Nicușor Dan a legat direct discuția despre securitatea Mării Negre de protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, indicând explicit Neptun Deep . Potrivit președintelui, tema a făcut parte din discuțiile de la reuniune, iar România va continua cooperarea cu aliații pentru „o Mare Neagră mai sigură” și „un Flanc Estic mai bine apărat”. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special la Marea Neagră, regiune de importanță strategică pentru Alianță. De aceea, este important ca NATO să își întărească prezența și capabilitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime.” „Securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor energetice strategice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei.” [...]
NATO discută accelerarea achizițiilor de drone pentru misiuni de poliție aeriană pe flancul estic , după incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit într-un bloc din România și a rănit două persoane, potrivit Politico . Tema a fost abordată miercuri, la Bruxelles, într-o reuniune cu ușile închise a ambasadorilor celor 32 de state aliate. În discuție a fost un program accelerat de cumpărare de drone, care ar urma să susțină misiunile de supraveghere și reacție rapidă în statele de pe linia întâi. Trei diplomați ai Alianței, citați de publicație sub protecția anonimatului, au spus că aliații au dezbătut dacă NATO ar trebui să cumpere urgent mai multe drone, în contextul creșterii incidentelor aeriene pe flancul estic. Președintele României, Nicușor Dan , a transmis după întâlnire că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră” și că este important ca NATO să-și întărească „prezența și capabilitățile” în România. El a mai precizat că, în cadrul discuției, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru aliații afectați să poată fi aprobate la summitul NATO de la Ankara, luna viitoare. Ce se schimbă operațional și de ce contează pentru România Incidentul din România a adăugat presiune pentru livrarea mai rapidă a capabilităților de apărare aeriană și pentru întărirea monitorizării spațiului aerian. În ultimele săptămâni, NATO a ridicat și avioane de luptă pentru a doborî drone suspecte deasupra Letoniei și Estoniei, notează Politico. Un purtător de cuvânt al NATO, Allison Hart, a legat direct aceste episoade de războiul din Ucraina, afirmând că au existat „mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului estic”. Achiziții accelerate, dar calendar neclar Deși discuția vizează accelerarea cumpărărilor, nu este clar când ar urma efectiv aliații să achiziționeze dronele. Un diplomat NATO a spus că reuniunea de miercuri a crescut urgența de a livra „inițiative concrete” privind dronele pentru summitul liderilor NATO din 7-8 iulie. Politico amintește că NATO deține puține active militare proprii, majoritatea fiind puse la dispoziție de statele membre. Totuși, Alianța poate orienta achizițiile naționale către echipamente considerate necesare, care pot ajunge ulterior sub comanda structurilor militare NATO. Marea Neagră și infrastructura critică: Neptun Deep intră pe radar Diplomații au semnalat și riscuri pentru infrastructura critică din Marea Neagră, inclusiv proiectul offshore de gaze Neptun Deep, evaluat la 4 miliarde euro (aprox. 20 miliarde lei), care ar urma să intre în producție anul viitor. Statele au discutat dacă structurile de comandă militară ale NATO ar trebui să facă mai mult pentru a monitoriza amenințările aeriene și navale cu drone la adresa acestor instalații. Separat, oficiali militari naționali reuniți săptămâna trecută la comandamentul militar al Alianței din Mons (Belgia) s-au arătat deschiși la ideea mutării unor mijloace suplimentare de apărare aeriană pentru a monitoriza și elimina dronele care zboară deasupra României, potrivit unui diplomat NATO și unei persoane familiarizate cu discuțiile. [...]
