Știri
Știri din categoria Apărare
România și Polonia caută o abordare comună pentru folosirea mai eficientă a resurselor de apărare pe flancul estic, după discuțiile de la București dintre ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major General al Forțelor Armate ale Poloniei, generalul Wiesław Kukuła, potrivit Mediafax.
Întâlnirea a avut loc miercuri, în Capitală, iar la discuții a participat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Tema centrală a fost securitatea regională și întărirea posturii de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic.
Ministerul Apărării Naționale a transmis că agenda a inclus evoluțiile de securitate din regiune și măsuri pentru consolidarea cooperării româno-polone în cadrul NATO, cu accent pe flancul estic.
În acest context, Miruță a propus „identificarea unei soluții unitare” între România și Polonia pentru riscurile comune, cu obiectivul utilizării eficiente a resurselor și al creșterii capacității de descurajare a Alianței. În termeni practici, mesajul indică o orientare spre coordonare mai strânsă și evitarea dublării eforturilor, deși sursa nu oferă detalii despre instrumente concrete sau calendar.
Generalul Gheorghiță Vlad a pus accent pe parteneriatul strategic dintre cele două țări, pe care l-a legat de elemente deja existente: prezență reciprocă de forțe, participare la structuri multinaționale și desfășurarea de exerciții și activități de instruire în comun. Potrivit acestuia, aceste componente contribuie la consolidarea securității pe întreg flancul estic, „de la Marea Baltică la Marea Neagră”.
Conform informațiilor transmise, vizita include:
Sursa nu precizează dacă discuțiile se vor concretiza în decizii noi sau în extinderea unor misiuni/exerciții existente.
Recomandate
Două drone intrate în spațiul aerian românesc au fost doborâte în câteva minute , într-un incident care ridică miza operațională pentru misiunile de poliție aeriană și pentru securitatea traficului din zona Mării Negre, potrivit Știrile Pro TV . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că interceptarea a fost făcută sâmbătă seara de piloți români aflați la manșa unor aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române. MApN a transmis că, „în jurul orei 18:00”, piloții români au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, deasupra Mării Negre, informație preluată de News.ro. Cronologia intervenției, potrivit ministrului interimar al Apărării Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a anunțat la rândul său că cele două drone au fost „angajate și doborâte” de piloții militari români deasupra Mării Negre, potrivit Agerpres. Conform postării sale de pe Facebook, prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în două minute, iar a doua a fost doborâtă la 18:05, după ce ar fi pătruns 2 km în spațiul aerian național. „Două drone aeriene angajate şi doborâte acum câteva minute de piloţii militari români deasupra Mării Negre. (...) Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!” De ce contează pentru operațiunile militare Faptul că doborârea a fost realizată de aeronave F-16 indică o intervenție rapidă, cu decizie de angajare în timp scurt, într-o zonă sensibilă din punct de vedere al securității. În lipsa altor detalii în informațiile publicate (de exemplu, proveniența dronelor sau natura lor), rămâne neclar ce tip de amenințare a fost evaluată și ce măsuri suplimentare ar putea urma. [...]
NATO își întărește supravegherea în Marea Neagră , într-o mișcare cu impact operațional direct asupra securității rutelor comerciale din zonă, după escaladarea atacurilor rusești asupra navelor civile, potrivit G4Media . Alianța va trimite mijloace suplimentare de supraveghere, inclusiv aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și personal specializat în informații. Decizia vine pe fondul unor atacuri recente asupra navelor comerciale: armata rusă a anunțat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa, relatează The Guardian, citat de G4Media. Miza este cu atât mai mare cu cât transporturile de cereale și produse agricole din porturile Ucrainei sunt descrise ca fiind esențiale pentru economia țării. Ce trimite NATO și la ce folosește Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a spus că ambasadorii NATO au discutat în Consiliul Nord-Atlantic despre securitatea în Marea Neagră și că alianța va suplimenta mijloacele din regiune pentru „supraveghere, recunoaștere și analiză criminalistică”. Desfășurarea anunțată include: aeronave de patrulare maritimă; sisteme radar; drone; personal specializat în informații. Efecte colaterale: risc mai mare pentru transport și asigurări O consecință imediată a deteriorării situației de securitate este creșterea riscului perceput pentru navigație. Materialul menționează că o nouă clasificare de „risc ridicat”, folosită de piața londoneză a asigurărilor maritime, acoperă acum întreaga Mare Neagră, cu excepția apelor teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei. În același context, G4Media notează că, pe fondul creșterii rapide a numărului de decese în rândul marinarilor civili, rutele din Marea Neagră au ajuns să fie considerate printre cele mai periculoase din lume. România, mai des în alertă aeriană Preocupările s-au intensificat și din cauza unor presupuse atacuri rusești care s-ar fi apropiat de apele teritoriale și zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. În weekend, România a mobilizat avioane de luptă pentru a doborî două drone suspectate a fi rusești, aflate deasupra teritoriului său. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat că dronele erau probabil modele rusești de ultimă generație și a indicat viteza de 450 km/h, afirmând că ar fi vorba despre drone Geran-4, echipate cu motor turbopropulsor. Potrivit datelor prezentate, România a înregistrat 35 de pătrunderi neautorizate ale dronelor în spațiul aerian de la începutul acestui an, față de nouă în 2025, iar forțele române au doborât șase drone în acest an, comparativ cu niciuna anul trecut. [...]
România a doborât în premieră două drone care au intrat în spațiul aerian național , o intervenție pe care ministrul Apărării, Radu Miruță , o leagă de schimbarea tipului de amenințare și de necesitatea unei reacții rapide în zona Mării Negre, potrivit Adevărul . Miruță a spus că cele două drone distruse sâmbătă de Forțele Aeriene Române deasupra Mării Negre „ar fi de proveniență rusească” și că este „pentru prima oară când doborâm astfel de drone”. El a precizat că autoritățile continuă analiza tehnică și operațională pentru a stabili toate detaliile privind traseul și misiunea acestora. Ce schimbă această intervenție: ținte mai rapide, reacție în minute Ministrul a comparat situația cu episoadele anterioare, când erau discutate drone cunoscute, cu viteze mai mici (150–170 km/h). În cazul de sâmbătă, Miruță a indicat o viteză de aproximativ 450 km/h, ceea ce „ne duce cu gândul” la drone Geran-4, de proveniență rusească, cu turbopropulsor, conform declarațiilor sale. Cum s-a desfășurat misiunea F-16, potrivit MApN Incidentul a avut loc sâmbătă, 17 octombrie, după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene în apropierea Insulei Șerpilor, la circa 120 km est de insulă, deplasându-se spre sud-vest. Două avioane F-16 aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea . Ministerul Apărării Naționale a transmis următoarea succesiune a evenimentelor: la 17:59, prima țintă a pătruns în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:01; la 18:01, a doua țintă a intrat în spațiul aerian național și a fost doborâtă la 18:05; ambele ținte au fost identificate ca drone și au fost doborâte deasupra apelor teritoriale ale României. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Miruță a felicitat militarii implicați și a indicat și poziționări aproximative: prima dronă ar fi fost doborâtă la 25 km sud-est de Sulina, iar a doua la 20 km est de Sulina, la câteva minute după intrarea în spațiul aerian național. Ce urmează Deși „verificările indică” o proveniență din Federația Rusă, ministrul a subliniat că analiza tehnică și operațională este în desfășurare, pentru stabilirea completă a traseului și a misiunii dronelor. [...]
Publicarea imaginilor cu doborârea a două drone Geran indică o capacitate de reacție rapidă a apărării aeriene , într-un episod în care ținte aeriene au intrat neautorizat în spațiul aerian al României, potrivit Antena 3 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că imaginile au fost surprinse în misiunea de sâmbătă seara, când piloții a două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone de tip rusesc Geran deasupra Mării Negre. Evenimentul a avut loc după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproape 120 de kilometri est de Insula Șerpilor , care se deplasau spre sud-vest și au intrat ulterior în spațiul aerian românesc. Cronologia interceptării, potrivit MApN MApN indică o succesiune strânsă a momentelor-cheie, de la detectare la neutralizare: prima dronă a fost detectată în spațiul aerian românesc la 17:59 și a fost interceptată de un F-16 la 18:01; a doua dronă a fost detectată la 18:01 și a fost interceptată și distrusă de un alt F-16 la 18:05, la patru minute după pătrunderea în spațiul aerian românesc. Potrivit Ministerului Apărării, ambele aparate fără pilot au fost neutralizate deasupra apelor teritoriale ale României, după ce au fost identificate ca drone. Mesajul MApN și contextul de securitate din Marea Neagră În comunicatul publicat pe Facebook, MApN a descris acțiunea drept: „Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc”. Ministerul a mai precizat că imaginile au fost furnizate de oficiali de la Baza 86 Aeriană Borcea . În context, Antena 3 notează că, în ultimele săptămâni, conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a extins și asupra Mării Negre, iar săptămâna trecută două nave comerciale au fost atacate cu drone despre care se crede că ar fi rusești, în apele teritoriale românești. Totodată, publicația menționează că Ucraina și Federația Rusă continuă atacurile reciproce, în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat recent de președintele american Donald Trump, menit să oprească temporar loviturile asupra infrastructurii energetice. [...]
Marea Britanie își accelerează pregătirile de apărare până în 2030 , pe fondul intensificării războiului „hibrid” al Rusiei împotriva NATO, iar guvernul de la Londra leagă explicit această țintă de creșterea capacităților militare și de o campanie de pregătire civilă, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul britanic al apărării, Wes Streeting , a scris în The Telegraph că „prioritatea definitorie” a mandatului său este ca țara să fie „gata să lupte și să câștige un război”. El susține că, pentru a preveni „ce e mai rău”, Regatul Unit trebuie să se pregătească, în primul rând prin extinderea capabilităților, astfel încât adversarii „să se gândească de două ori” înainte de un atac. Streeting avertizează că schimbarea majoră nu este „disponibilitatea” adversarilor de a face rău, ci „capacitatea” lor. În evaluarea sa, până în 2030 „forța” și „economia de război” ale adversarilor ar putea ajunge la un nivel care să permită un atac, ceea ce ar lăsa „puțin peste 1.000 de zile” pentru îndeplinirea misiunii de a fi pregătiți, împreună cu aliații, „să lupte și să câștige”. Pregătire civilă: campania „Be Ready” În paralel cu mesajul privind accelerarea pregătirilor militare, Streeting face trimitere la lansarea campaniei britanice „Be Ready ”, menită să pregătească populația pentru scenarii de război. Conform The Telegraph, campania recomandă cetățenilor și rezidenților să aibă din timp stocuri de bunuri esențiale pentru cel puțin trei zile. Miza bugetară și disputa politică Pe fondul dezbaterilor interne despre cheltuielile de apărare, Streeting spune că este dispus să le poarte, dar acuză guvernările conservatoare că au lăsat Marea Britanie cu „cea mai mică armată” de la războaiele napoleoniene, au ratat toate țintele de recrutare și au supravegheat scăderea moralului. El afirmă, totodată, că actualul guvern livrează „cea mai mare creștere susținută” a cheltuielilor de apărare de la finalul Războiului Rece și că, sub actualul premier și ministru de finanțe laburist, Regatul Unit va atinge ținta de cheltuieli NATO. Streeting avertizează însă că investițiile suplimentare vin cu „alegeri și compromisuri” pentru bugetele altor domenii și promite utilizarea „fiecărui penny” cu maximă eficiență. Context: avertisment și din partea fostului șef al armatei Fostul șef al armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders, a declarat pentru The Telegraph că nu știe „de câte semnale mai avem nevoie” pentru a înțelege urgența creșterii rezilienței în următorii cinci ani. El apreciază că lumea a devenit „la fel de periculoasă, dacă nu mai periculoasă” decât în Războiul Rece și pune accent pe capacitatea de recuperare după lovituri, protecția populației civile și conștientizarea faptului că astfel de riscuri „ar putea avea loc în Regatul Unit”, nu doar „în altă parte”. [...]
România își leagă modernizarea armatei de relansarea industriei de apărare , pe fondul riscurilor de securitate amplificate în zona Mării Negre, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan relatate de Antena 3 . Șeful statului a spus, de Ziua Armatei, că România va avea „un buget solid pentru apărare” și va continua investițiile în modernizare și înzestrare, inclusiv prin programul SAFE , pe care îl leagă de producție și achiziții de tehnică militară. Declarațiile au fost făcute duminică, la ceremonia organizată de Ziua Armatei la Baza 86 Aeriană „Locotenent Gheorghe Mociorniță”, în contextul războiului din Ucraina, pe care președintele îl descrie drept sursă de „provocări majore” pentru România. Buget „solid” și investiții: legătura dintre înzestrare și industrie Nicușor Dan a afirmat că România își menține angajamentele asumate în cadrul NATO privind finanțarea apărării și că, în paralel, accentul rămâne pe resursa umană, pentru a asigura „condiții de muncă adecvate”. În același mesaj, președintele a legat explicit înzestrarea armatei de relansarea industriei naționale de apărare, indicând programul SAFE drept instrument prin care România „produce și procură tehnică modernă”, cu efecte economice interne: investiții în fabrici românești; crearea de locuri de muncă; dezvoltarea de infrastructură „utilă armatei și populației civile”. Marea Neagră: avertisment privind libertatea de navigație Șeful statului a avertizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei „generează amenințări fără precedent la Marea Neagră”, care ar ajunge până în apele teritoriale și zona economică exclusivă a României, cu impact asupra securității și libertății de navigație. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei generează astăzi amenințări fără precedent la Marea Neagră, care ajung până în apele teritoriale și în zona exclusivă a României, punând în pericol securitatea noastră și libertatea de navigație. Alături de partenerii din NATO și UE, vom acționa ferm pentru a descuraja și, dacă va fi cazul, pentru a neutraliza orice amenințare la granițele noastre.” În același context, președintele a subliniat importanța Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la NATO pentru siguranța României. Context: referire la un interviu pentru Bloomberg Antena 3 amintește că Nicușor Dan a declarat recent, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia ar încerca să intensifice războiul și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. Președintele a comparat situația de acum cu cea de „aproximativ un an și jumătate” în urmă, când astfel de incidente puteau fi considerate accidentale, susținând că, în prezent, contextul din Marea Neagră este diferit. [...]
