Știri
Știri din categoria Apărare
Forțele armate ale Statelor Unite au lansat peste 850 de rachete Tomahawk în patru săptămâni de conflict cu Iranul, conform Antena 3 CNN. Acest consum rapid de arme de precizie a generat îngrijorări la Pentagon, determinând discuții interne despre necesitatea de a asigura un stoc suficient pentru viitoarele operațiuni militare.
Rachetele Tomahawk, folosite de pe nave și submarine, au fost un element central al atacurilor americane încă din Războiul din Golf din 1991. Cu o rază de acțiune de peste 1.600 de kilometri, acestea permit lovituri precise fără a expune piloții americani la riscuri. Totuși, producția anuală limitată face ca stocurile să fie insuficiente pentru un conflict de lungă durată.
Situația a declanșat dezbateri în cadrul Pentagonului și Congresului cu privire la strategia militară și riscurile asociate cu epuizarea stocurilor de rachete. Oficialii americani au subliniat necesitatea relocării unor rachete din alte regiuni, cum ar fi Indo-Pacific, și a intensificării producției pentru a evita o criză de resurse.
"Armata americană are tot ce îi trebuie pentru a executa orice misiune, la timpul și locul ales de președinte și pe orice termen", a declarat Sean Parnell, purtător de cuvânt al Pentagonului, subliniind că analiza mass-media privind utilizarea armelor este eronată.
Se estimează că SUA ar fi epuizat un sfert din stocurile sale de Tomahawk în doar patru săptămâni, ceea ce a forțat Marina să efectueze reaprovizionări chiar la bordul navelor implicate în operațiuni. Fiecare distrugător poate transporta zeci de rachete, iar capacitatea de reaprovizionare pe mare este în curs de dezvoltare.
MacKenzie Eaglen, cercetător la American Enterprise Institute, estimează că, înainte de conflict, Marina avea între 4.000 și 4.500 de Tomahawk-uri. Alte estimări sugerează un număr mai mic, în jur de 3.000, din cauza utilizării în conflicte anterioare.
Pe lângă Tomahawk-uri, forțele americane au lansat și peste 1.000 de rachete interceptoare de apărare aeriană ca răspuns la contraatacurile iraniene. Sistemele Patriot și THAAD, considerate printre cele mai avansate din lume, au fost utilizate intens, dar stocurile acestor arme rămân, de asemenea, limitate și nedezvăluite public.
În concluzie, ritmul ridicat de consum al rachetelor Tomahawk și provocările logistice asociate subliniază necesitatea unei strategii pe termen lung pentru a asigura capacitatea de apărare a SUA în fața unor posibile conflicte viitoare.
Recomandate
Pentagonul a suspendat brusc desfășurarea unei brigăzi blindate americane în Polonia , o decizie fără explicații publice care complică planificarea operațională a prezenței SUA pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Miza imediată este una de execuție militară: o parte din echipamente și personal erau deja în drum spre Polonia, iar oprirea desfășurării i-a luat prin surprindere pe unii oficiali militari americani, conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal și preluate de G4Media. Ce unitate era vizată și cum a fost comunicată decizia Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), era vorba despre detașarea Brigăzii a 2-a blindate din cadrul Diviziei 1 Cavalerie, cu un efectiv de peste 4.000 de soldați. Decizia de a opri desfășurarea a fost comunicată în timpul unei întâlniri de miercuri dimineață între Comandamentul European al SUA și personalul Armatei SUA din Europa și Africa, potrivit unui oficial al Departamentului Apărării citat de WSJ. Context: reconfigurarea prezenței SUA în Europa Suspendarea desfășurării este prezentată ca parte a unei reconfigurări mai ample a prezenței militare americane în Europa. În plus, Comandamentul European al SUA ar fi recomandat ca efectivul brigăzii blindate să nu fie înlocuit după rotația regulată de nouă luni, însă „nu a insistat” ca desfășurarea să fie oprită pe parcurs, mai notează WSJ. În același context, Pentagonul a anunțat recent că va retrage aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor tensiuni politice legate de criticile cancelarului german Friedrich Merz privind modul în care Casa Albă a gestionat conflictul cu Iranul, potrivit materialului citat. Publicația mai amintește că administrația Trump ar urmări ca efectivele militare americane din Europa să revină la nivelul din 2022, de dinaintea izbucnirii războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Tot WSJ a relatat luna trecută că administrația lua în considerare sancționarea unor țări europene care nu au susținut SUA în conflictul cu Iranul, prin retragerea trupelor americane din bazele lor, fără a nominaliza statele vizate. Ce rămâne neclar Materialul nu oferă o explicație oficială pentru suspendarea desfășurării brigăzii blindate în Polonia și nici nu precizează dacă decizia este temporară sau se transformă într-o anulare pe termen mai lung. [...]
Pentagonul vrea să cumpere peste 10.000 de rachete de croazieră „ieftine” în trei ani , prin acorduri-cadru care pregătesc contracte de producție la preț fix și urmăresc să crească rapid capacitatea industriei de a livra muniții în volum mare, potrivit TWZ . Planul, denumit Low-Cost Containerized Missiles (LCCM) , este prezentat ca parte a unei strategii mai ample de refacere și extindere a stocurilor americane de muniții de lovire la distanță (standoff – lansate din afara razei apărării inamice), într-un context în care Pentagonul consideră critică pregătirea pentru conflicte de intensitate mare, inclusiv un posibil scenariu în Pacific. Ce schimbă programul: volum mare, preț fix și producție repetabilă Conform comunicatului Pentagonului citat de publicație, acordurile-cadru stabilesc termenii pentru viitoare contracte ferme de producție cu „preț fix” (firm-fixed-price), un tip de contract în care furnizorul își asumă riscul depășirii costurilor. În plus, sunt menționate „costuri unitare fixe” pentru loturi de producție în anii 2027–2029. Ținta declarată este achiziția a „peste 10.000” de rachete de croazieră cu cost redus în trei ani, începând din 2027. Cine sunt furnizorii și ce livrări sunt deja conturate Acordurile-cadru pentru LCCM includ Anduril, CoAspire, Leidos și Zone 5. Din informațiile prezentate: Anduril : va contribui cu varianta lansată de la sol a Barracuda-500M; compania spune că intenționează să livreze minimum 1.000 de unități pe an timp de trei ani. Leidos : va furniza un design LCCM bazat pe lucrări existente la AGM-190A Small Cruise Missile (SCM), cunoscut și ca Black Arrow, dezvoltat inițial pentru U.S. Special Operations Command; Leidos afirmă că planul este de 3.000 de unități în cadrul noului acord. CoAspire și Zone 5 : nu aveau, la momentul redactării materialului, comunicate similare, însă ambele au dezvoltat deja rachete în programul ERAM al Forțelor Aeriene americane (CoAspire – RAACM; Zone 5 – Rusty Dagger). Ulterior, Zone 5 a transmis o declarație de susținere a programului. Publicația notează și că Zone 5 a fost recent achiziționată de Kongsberg Defence & Aerospace (Norvegia). „Containerizate”: flexibilitate operațională, dar definiție încă neclară Pentagonul nu a definit explicit ce înseamnă „containerizat” în acest context și nici cum vor fi introduse efectiv în dotare aceste muniții, arată materialul. Totuși, accentul pare pus pe proiecte care pot fi lansate din lansatoare containerizate de pe uscat sau încărcate pe nave, ceea ce ar oferi flexibilitate și ar complica identificarea țintelor, dacă sistemele se pot „amesteca” printre containerele standard de transport. Extinderea se duce și spre hipersonice „ieftine”: Blackbeard În paralel cu LCCM, Pentagonul a anunțat un acord cu Castelion pentru inițiativa Blackbeard, descrisă ca soluție hipersonică cu cost redus. Potrivit comunicatului citat: după testare și validare, ar urma un contract multianual pe doi ani pentru minimum 500 de rachete Blackbeard anual , cu opțiuni de extindere până la cinci ani; Pentagonul spune că urmărește autorizări și alocări bugetare pentru a putea cumpăra peste 12.000 de rachete Blackbeard în cinci ani. Ce urmează: achiziții de test din iunie 2026 Campania de experimentare și evaluare LCCM ar urma să fie condusă de biroul pentru Cercetare și Inginerie al Pentagonului, iar pentru a porni programul, Departamentul intenționează să cumpere rachete de test de la toate cele patru companii LCCM începând din iunie 2026 , ca bază pentru faza de evaluare. Miza, în lectura materialului, este dublă: creșterea rapidă a stocurilor de muniții de lovire la distanță și „antrenarea” bazei industriale pentru producție susținută, într-un model care favorizează furnizori noi și ritmuri de tip comercial, nu cicluri lungi de achiziție specifice contractorilor tradiționali. [...]
Polonia își întărește apărarea la est cu un sistem anti-dronă de amploare, construit împreună cu SUA , într-un demers care vizează atât securitatea frontierelor, cât și continuitatea cooperării militare cu Washingtonul, pe fondul discuțiilor despre o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, potrivit TVR Info . Vizita comună a oficialilor polonezi și americani la granița Poloniei cu Belarus are loc după avertismente repetate ale Varșoviei privind tentative rusești de destabilizare în regiune. „Scutul Estic”: infrastructură de supraveghere și protecție anti-dronă Proiectul „Scutul Estic” este gândit pentru frontierele cu enclava rusă Kaliningrad, cu Republica Belarus și cu Ucraina și include, conform informațiilor prezentate, aproximativ 700 de radare, alături de sisteme de artilerie și de protecție anti-dronă. Varșovia susține că deține, în acest moment, cel mai mare sistem anti-dronă din Uniunea Europeană, realizat în cooperare cu Statele Unite. Ministrul adjunct polonez pentru Apărare Națională, Cezary Tomczyk , a descris această combinație de fortificații clasice și tehnologie modernă, invocând lecțiile războiului din Ucraina: „Istoria Ucrainei arată că acest război se poartă în două secole simultan, al 20-lea și al 21-lea. Pe de-o parte, avem aici obstacole și șanțuri antitanc, avem noroi și tranșee. Pe de altă parte, avem numeroase inovații: drone, sisteme anti-dronă, sisteme de ultimă generație care ne permit să luptăm.” Mesaj politic: cooperare cu Washingtonul, în ciuda incertitudinilor Contextul vizitei este amplificat de faptul că, potrivit materialului, Casa Albă a amenințat cu retragerea unor militari din Europa, iar Polonia pune accent pe parteneriatul cu SUA. Thomas G. DiNanno , subsecretar de Stat pentru Arme și Securitate, a încadrat proiectul ca exemplu de parteneriat și a insistat pe dreptul statelor de a-și controla frontierele: „Cred că efortul ce se face aici este genul de parteneriat pe care vrem să îl vedem evoluând. În numele Secretarului de Stat Rubio și al președintelui Trump, subliniez că fiecare țară suverană are dreptul și responsabilitatea de a controla cine intră pe teritoriul său și de a-și proteja frontierele.” Presiune la granițe și risc de destabilizare Materialul notează că Rusia a „testat” mai multe granițe estice ale Europei prin presiunea unor migranți încurajați să treacă frontierele. Republica Belarus este descrisă ca având o „uniune de facto” cu Rusia și ca fiind cel mai apropiat aliat al Kremlinului, iar frontiera cu Polonia se întinde pe mai mult de 400 km. [...]
Președintele Nicușor Dan pune accent pe menținerea unei prezențe militare americane consistente în Europa , într-un moment în care în spațiul public reapare discuția despre redistribuirea trupelor SUA pe continent, potrivit Economica . Mesajul are miză de securitate, dar și una bugetară: în paralel, liderul de la București vorbește despre „NATO 3.0” ca proces de reechilibrare a contribuțiilor între aliați, cu ținte până în 2035. Declarațiile au fost făcute după o întrebare legată de posibilitatea relocării în alte state europene a trupelor americane retrase din Germania, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . „Interesul nostru comun este ca prezenţa militară americană în Europa să fie semnificativă. Aceasta este chestiunea cea mai importantă.” În același context, Nicușor Dan a susținut că, deși multe state europene își doresc o prezență americană pe teritoriul propriu, nu se conturează „negocieri” între aliați pentru „împărțirea” trupelor SUA în Europa. „NATO 3.0”: reechilibrarea contribuțiilor și ținte până în 2035 Președintele a explicat că sintagma „NATO 3.0”, menționată în declarația summitului B9, se referă la contribuții proporționale ale statelor membre și la respectarea angajamentelor financiare, fără a schimba din temelii modul de funcționare al Alianței. „NATO funcţionează cu nişte protocoale de apărare care au fost construite în ani de zile (...) şi lucrurile astea nu se pot schimba de la o zi la alta.” În interpretarea sa, „NATO 3.0” înseamnă, practic: contribuții „proporționale” pe aceleași protocoale de apărare, actualizate în timp; transformarea angajamentelor „pe bani” în capabilități militare; capacitatea de a crea aceste capabilități „în timp real”. El a mai spus că procesul de reechilibrare este în derulare, chiar dacă pot apărea „mici instabilități” pe parcurs, fără a afecta direcția pe termen lung. Totodată, a indicat un orizont de timp pentru obligațiile asumate: „Obligaţia de 3,5 + 1,5 e până în 2035.” Mesaj despre Ucraina: sprijin aliat și „garanții de securitate” după pace sau încetarea focului Nicușor Dan a comentat și declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin și ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apreciind că sunt adresate în principal publicului intern și că Rusia „nu e în situația cea mai fericită”. „Fiecare din ţările aliate este determinată în continuare să sprijine Ucraina (...) acum prin asistenţă militară şi imediat după – fie pace, fie încetarea focului – prin garanţii de securitate.” În ansamblu, mesajul transmis de la București leagă două teme care vor influența deciziile din NATO în anii următori: menținerea rolului militar al SUA în Europa și creșterea contribuțiilor europene, cu accent pe convertirea bugetelor în capabilități efective. [...]
SUA trimit personal militar în Ucraina pentru a studia direct războiul cu drone , într-o mișcare cu impact operațional asupra modului în care armata americană își va adapta instruirea și planificarea, potrivit Focus . Militarii nu ar urma să participe la lupte, ci să evalueze utilizarea dronelor în condiții reale de război. Conform unui reportaj al portalului ucrainean RBC , SUA ar trimite personal militar suplimentar în Ucraina, cu misiunea de a analiza din proximitate modul în care sunt folosite dronele pe front și ce contramăsuri funcționează. Informația este prezentată ca un demers de „învățare din experiențe reale de luptă”, fără implicare directă în operațiuni de combat. Ce urmărește Pentagonul : lecții tactice pentru doctrină și instruire Potrivit unor informații din Departamentul american al Apărării, citate de AP, militarii trimiși ar urma să observe atât atacurile cu drone, cât și apărarea împotriva acestor sisteme. Scopul este obținerea de concluzii tactice care să fie integrate ulterior în pregătirea și planificarea forțelor armate americane. Într-o audiere menționată de AP, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a spus că SUA urmăresc îndeaproape evoluțiile din zona războiului cu drone și vor să preia rapid lecțiile rezultate. De ce contează: Ucraina schimbă „economia” și regulile luptei cu drone Războiul din Ucraina a modificat semnificativ rolul dronelor, arată materialul: sisteme mici și relativ ieftine preiau astăzi misiuni care, anterior, necesitau platforme scumpe și sofisticate — de la recunoaștere și marcarea țintelor până la lovituri directe. Pentru SUA, miza este ajustarea strategiilor militare la o formă de conflict în care sistemele fără pilot au o pondere tot mai mare. Ce rămâne neclar Focus notează că nu este clar dacă și în ce măsură SUA își vor extinde pe viitor prezența militară în Ucraina. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă, amploarea exactă a misiunii și calendarul rămân neprecizate. [...]
Coreea de Sud își leagă programul de submarine nucleare de sprijinul SUA , încercând să obțină susținere politică și militară la Washington pentru un proiect cu implicații directe asupra capacităților sale operaționale în regiune, potrivit G4Media . Ministrul sud-coreean al apărării, Ahn Gyu-back , a cerut sprijinul Marinei SUA pentru inițiativa Seulului de a achiziționa submarine cu propulsie nucleară, în cadrul unei întâlniri la Washington cu Hung Cao, secretarul interimar al Marinei americane. Solicitarea a fost prezentată de partea sud-coreeană ca un demers care ar servi „interesele comune de securitate” și ar întări alianța bilaterală, conform unui comunicat al Ministerului Apărării de la Seul, citat de Agerpres, care preia agenția Yonhap. De ce contează: proiectul depinde de acceptul și cooperarea SUA Demersul indică faptul că programul sud-coreean nu este doar o decizie de achiziție, ci unul care are nevoie de susținere americană la nivel instituțional și politic. În același timp, Seulul își argumentează poziția prin capacitățile proprii din industria navală și prin „legislația recentă” privind investițiile sud-coreene în Statele Unite, elemente invocate de ministru pentru a susține ideea unei cooperări mai ample în construcții navale. Ce a cerut Seulul la Washington Pe lângă discuția cu conducerea Marinei SUA, ministrul sud-coreean s-a întâlnit și cu membri importanți ai Congresului american. Potrivit comunicatului citat, Ahn a solicitat sprijin pe două direcții: pentru inițiativa privind submarinele cu propulsie nucleară; pentru transferul controlului operațional pe timp de război de la Washington către Seul. Membrii Congresului și-au exprimat sprijinul pentru importanța alianței și au reafirmat că legislativul american va continua să își asume un rol în întărirea relațiilor bilaterale, mai arată comunicatul Ministerului Apărării sud-coreean. Contextul tehnic menționat: acordul de anul trecut și componenta nucleară civilă Seulul urmărește achiziția de submarine cu propulsie nucleară în baza unui acord încheiat la un summit cu SUA anul trecut, în paralel cu eforturi pentru a obține capacități de îmbogățire a uraniului și de retratare a combustibilului uzat în scopuri civile, conform informațiilor citate. Nu sunt oferite în material detalii despre calendar, costuri, furnizori sau un model de submarin vizat, iar nivelul concret al sprijinului american rămâne, deocamdată, la stadiul de solicitare și discuții politice. [...]
