Știri
Știri din categoria Apărare
Ucraina a contractat 1.500 de motociclete militare și spune că a economisit aproape 12 milioane hrivne (aprox. 1,2 milioane lei) printr-o licitație competitivă, bani care ar urma să fie redirecționați către alte nevoi ale armatei, potrivit Kyiv Post.
Agenția de Achiziții pentru Apărare a Ucrainei a semnat contractul miercuri, iar ministrul apărării, Mykhailo Fedorov, a declarat că volumul este de trei ori mai mare decât totalul motocicletelor livrate armatei anul trecut. Toate vehiculele sunt așteptate să ajungă la trupe până la finalul lui 2026.
În procedura de achiziție au participat șase companii. Conform ministrului, competiția din licitație a redus costurile cu aproape 12 milioane hrivne (271.000 de dolari, aprox. 1,25 milioane lei), sumă care va fi realocată către alte necesități militare, inclusiv achiziția de alte vehicule.
Într-o declarație citată de publicație, Fedorov a pus economiile pe seama presiunii concurențiale:
„Competiția între participanți a făcut posibilă obținerea unor condiții mai bune pentru stat și consolidarea suplimentară a aprovizionării militare.”
Motocicletele sunt descrise ca fiind printre cele mai căutate vehicule pe câmpul de luptă, alături de pickup-uri, fiind folosite pentru sarcini logistice precum transportul de personal și operatori de drone către poziții de luptă, recunoaștere și alte misiuni.
Fedorov a mai spus că Ucraina a folosit proceduri similare și pentru ceea ce el a numit cea mai mare achiziție a țării de muniție de artilerie de 155 mm cu rază lungă, iar obiectivul este extinderea treptată a licitațiilor competitive în toate programele de achiziții pentru apărare.
Recomandate
Ucraina își mută apărarea antidrone spre soluții ieftine, produse în masă , într-o strategie care reduce presiunea pe rachetele sol-aer scumpe și schimbă modul în care se poartă războiul cu Rusia, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Euronews . În timp ce Rusia lovește cu zeci de rachete balistice – un tip de armă la care Ucraina rămâne vulnerabilă – Kievul a ajuns să compenseze dezavantajul numeric al Moscovei prin tehnologie, în special prin drone, atât în apărare, cât și în atac. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că, în primele trei luni din 2026, sistemele robotice terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului. Interceptori antidrone: cost mic, volum mare, economie de rachete Pe măsură ce Rusia s-a bazat tot mai mult pe drone de tip Shahed (proiectate de Iran și fabricate acum în Rusia), Ucraina a construit o apărare aeriană „multistratificată” împotriva dronelor, care combină echipe mobile de foc (inclusiv camionete cu mitraliere grele), mijloace de război electronic și interceptori dezvoltați intern. Potrivit Kievului, rata de interceptare a dronelor rusești este de aproximativ 90%. Ministerul Apărării din Ucraina afirmă că, din 7 ianuarie, unitățile armatei primesc peste 1.500 de drone specializate de interceptare anti-Shahed pe zi. Miza operațională este și economică: folosirea interceptorilor „conservă” rachetele sol-aer, considerate scumpe și disponibile în cantități limitate. În analiza citată sunt indicate și repere de cost: interceptori: 1.000–4.000 de euro; drone Shahed: 25.000–50.000 de euro; o rachetă Patriot: aproximativ 3,5 milioane de euro. Lovituri la distanță medie și presiune pe logistica Rusiei În paralel, Ucraina își extinde campania de lovituri la distanță medie (20–200 km de linia frontului), vizând depozite de muniție și combustibil și posturi de comandă, pentru a împinge forțele ruse mai departe de front și a complica logistica și comanda. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, descrie această abordare drept o „blocare logistică”, menită să împiedice operațiuni ofensive susținute. Zelenski a afirmat că numărul loviturilor la distanțe de peste 20 km a crescut „de două ori” față de martie și „de patru ori” față de februarie și că „vor fi și mai multe”, numind domeniul o prioritate. Atacuri adânci pe teritoriul Rusiei și efecte asupra infrastructurii petroliere Kievul a intensificat și loviturile de lungă distanță asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării între ianuarie și mai și că „aproape 40% din capacitatea primară de rafinare” a Rusiei era scoasă din funcțiune până în mai. În același context, el a spus că ținte aflate la peste 500 km de granița Ucrainei au fost lovite, în pofida apărării aeriene dense din jurul Moscovei. Vulnerabilitatea rămasă: apărarea antibalistică Deși Ucraina raportează o rată de interceptare a dronelor de circa 90% și a rachetelor de croazieră de până la 80%, analiza indică o „lacună evidentă”: lipsa unui sistem antibalistic suficient. Zelenski a spus că Patriot rămâne singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, dar că stocurile sunt insuficiente, invocând și contextul politicii Washingtonului. Într-un atac nocturn menționat în material, Rusia ar fi lansat 33 de rachete balistice asupra Ucrainei. Zelenski a cerut președintelui american Donald Trump o licență pentru a produce rachete de interceptare Patriot și a precizat că așteaptă un răspuns. [...]
Forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au provocat peste 100.000 de pierderi în rândul trupelor ruse în primul an de operațiuni , un bilanț care, dacă este confirmat, indică o creștere semnificativă a eficienței dronelor ca instrument operațional în războiul de uzură, potrivit Kyiv Post . Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot (Unmanned Systems Forces – USF), Robert „Madyar” Brovdi , a declarat că cifra include pierderi „irecuperabile” și „sanitare” (răniți) și că fiecare caz ar fi fost verificat în sistemul ucrainean Delta , o platformă de conștientizare a situației pe câmpul de luptă care stochează date și dovezi pentru misiuni. În aceeași comunicare, Brovdi a comparat bilanțul cu forțele folosite de Rusia în tentativa din februarie 2022 de a cuceri Kievul, afirmând că atunci ar fi fost angajați aproximativ 35.000 de militari de elită (trupe aeropurtate, forțe speciale și infanterie marină). El a mai susținut că forța totală de invazie la începutul războiului ar fi fost de circa 180.000 de militari, pe patru direcții principale de înaintare: Kiev, Siversk-Slobojanski, Donețk-Luhansk și sudul Tavriei, iar în prezent efectivele ruse ar depăși 700.000 de persoane. Dimensiunea operațională: 1,6 milioane de misiuni și 350.000 de ținte lovite Potrivit datelor prezentate de Brovdi, unitățile USF ar fi executat aproximativ 1,6 milioane de misiuni de luptă în ultimul an, cu o medie de circa 5.000 de ieșiri pe zi, și ar fi distrus sau avariat aproximativ 350.000 de ținte rusești „verificate”. Lista de ținte distruse sau avariate, conform aceleiași surse, include: 248 sisteme de apărare antiaeriană 817 tancuri 1.379 transportoare blindate, mașini de luptă ale infanteriei și alte vehicule blindate 4.890 sisteme de artilerie 342 piese de artilerie autopropulsată 281 vehicule militare multifuncționale 26.430 vehicule logistice 29.903 drone de recunoaștere 7.633 drone de tip Shahed și Gerbera 13 aeronave și elicoptere 10.848 puncte de lansare pentru operatori de drone 100.082 militari ruși Ținta pentru următorul an: dublarea bilanțului Brovdi a mai afirmat că USF își propune ca în următoarele 12 luni să ajungă la 200.000 de militari ruși eliminați și 650.000 de ținte militare lovite. Kyiv Post notează că aceste cifre sunt revendicări ale părții ucrainene; articolul nu indică o confirmare independentă a bilanțului. [...]
O eventuală străpungere ucraineană ar depinde de „orbirea” locală a Rusiei cu drone și bruiaj , nu de o ofensivă pe tot frontul, potrivit unei analize preluate de Adevărul . Miza operațională este schimbarea modului de luptă: câștiguri rapide într-un sector îngust, prin combinarea informației în timp real, a războiului electronic și a mobilității. După mai bine de trei ani de război, frontul rămâne dominat de linii defensive extinse și lupte de uzură, cu avansuri teritoriale limitate. În acest context, expertul militar Rob Lee , citat într-o analiză a revistei britanice The Economist , susține că armata ucraineană ar putea crea condițiile pentru o străpungere importantă a liniilor rusești „în următoarele luni”, inclusiv până la finalul anului. De ce contează: străpungerea ar fi un efect al superiorității tactice, nu al masei Lee compară dinamica actuală cu ultimele etape ale Primului Război Mondial, când războiul de tranșee a fost depășit prin tactici noi și coordonare mai bună între arme. În interpretarea sa, echivalentul modern îl reprezintă integrarea dronelor, a sistemelor de bruiaj (război electronic) și a informațiilor obținute în timp real în planificarea și executarea operațiunilor. Analistul indică faptul că succesul nu ar veni printr-o ofensivă de amploare pe întreg frontul, ci prin obținerea unor avantaje locale decisive, într-un sector ales și într-un moment oportun. Cum ar arăta, în practică, o operațiune de străpungere Scenariul descris presupune o succesiune de pași, cu accent pe degradarea capacității ruse de supraveghere și reacție: pregătire îndelungată : colectare de informații, identificarea punctelor vulnerabile și manevre de diversiune pentru a induce în eroare comandamentul rus; neutralizarea supravegherii : lovirea infrastructurii de comunicații, atacarea pozițiilor operatorilor de drone și folosirea masivă a propriilor sisteme fără pilot pentru a limita monitorizarea câmpului de luptă; exploatarea breșei : intervenția unităților mecanizate și blindate după slăbirea apărării. În acest cadru, Lee estimează că o pătrundere rapidă la o adâncime de cinci până la zece kilometri în spatele liniilor rusești ar putea afecta sever logistica, comunicațiile și comanda. „Dacă aceste elemente sunt combinate eficient, rezultatul poate fi un colaps rapid al apărării într-un sector limitat al frontului.” Drona și războiul electronic: lupta pentru „spațiul aerian tactic” Materialul subliniază că dronele au devenit instrumente centrale pentru recunoaștere, atac și coordonarea focului de artilerie, în timp ce ambele tabere investesc în sisteme de război electronic și în drone interceptoare. În această logică, avantajul ar urma să revină armatei care controlează mai eficient „spațiul aerian tactic” de deasupra liniei frontului. Context: Rusia menține presiunea și pregătește noi direcții de ofensivă În paralel cu ipoteza unei schimbări de dinamică în favoarea Kievului, sursa arată că Rusia continuă să preseze pe mai multe sectoare. La începutul anului, evaluări occidentale și ucrainene au avertizat asupra unor posibile operațiuni ofensive ruse în direcțiile Zaporojie, Kupiansk, Sloviansk sau Sumî , iar în unele scenarii a fost menționată inclusiv amenințarea la adresa regiunii Odesa . Concluzia analistului este că următoarea schimbare majoră pe front ar depinde mai puțin de numărul de soldați sau de cantitatea de armament și mai mult de capacitatea de a combina informația, tehnologia și mobilitatea mai eficient decât adversarul. [...]
Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România , într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice. Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența. „Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.” De ce contează pentru România: sprijin practic, în contextul incidentelor cu drone Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO. În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2 , care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene. Ce precedent invocă Kievul Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor. [...]
O imagine termică filmată lângă Area 51 alimentează speculații despre un posibil prototip militar , dar specialiștii ridică obiecții tehnice serioase privind autenticitatea materialului, potrivit WinFuture . Imaginea ar surprinde un aparat de zbor necunoscut în apropierea bazei militare din Nevada, cu aripi canard (suprafețe de control în fața aripilor principale) și fără ampenaj vizibil (coadă). Tocmai această configurație a declanșat discuții despre un proiect secret al armatei americane, o iluzie optică sau o posibilă falsificare. De ce este contestată autenticitatea: limitări tehnice și „semnătura” termică Autorii susțin că au folosit o cameră termică comercială Infiray HCH50r. Ingineri și experți în aviație citați de publicație notează însă că nivelul de detaliu vizibil ar fi greu de obținut cu o astfel de cameră dacă obiectul nu ar fi zburat extrem de jos, ceea ce ridică semne de întrebare suplimentare. Un alt punct major: în imagine nu apare nicio urmă termică a jetului de gaze fierbinți. Pentru un motor cu reacție convențional, absența „dârei” de evacuare este considerată fizic improbabilă, ceea ce alimentează scepticismul. Sursa filmării: un canal YouTube fără profil aeronautic Materialul este asociat cu echipa YouTube Project Fear , cunoscută mai degrabă pentru conținut despre locuri abandonate și povești cu fantome, nu pentru analiză aeronautică. Acest context slăbește credibilitatea inițială a afirmațiilor, deși un consilier al echipei apără autenticitatea și invocă procesarea internă a imaginii de către cameră. Explicația alternativă menționată este că lipsa urmei termice ar putea ține de anumite lungimi de undă și de modul în care dispozitivul „traduce” semnalul în imagine. Totuși, în evaluările prezentate, o eroare de procesare sau o manipulare digitală deliberată rămân variante considerate mai probabile, iar inginerii din domeniu privesc filmarea „extrem de critic”. Legătura speculativă cu NGAD și istoricul Area 51 Subiectul a ajuns și în atenția unor surse mai specializate, precum The Aviationist , unde una dintre teoriile populare leagă aparatul de programul Next-Generation Air Dominance (NGAD) al Forțelor Aeriene ale SUA. Sunt menționate și similitudini vizuale cu schițe timpurii ale unui posibil viitor avion de luptă, F-47 (Boeing), în logica în care aeronavele experimentale de tip „X” sunt testate departe de ochii publicului, inclusiv în zona Area 51. WinFuture reamintește că baza are un istoric în testarea unor prototipuri strict secrete, precum U-2, SR-71 Blackbird sau F-117 Nighthawk, iar negările oficiale din trecut au contribuit la mitologia locului. În paralel, apar și comparații cu un mock-up al unui bombardier stealth chinezesc J-20 sau cu „F-19”, un avion fictiv din anii ’80. Concluzia rămâne însă neschimbată: originea și autenticitatea imaginii termice nu sunt confirmate. [...]
O eventuală găzduire de arme nucleare americane ar deschide o decizie cu miză politică internă, cu Parlamentul în poziția de veto , într-un context în care Washingtonul ar lua în calcul desfășurări suplimentare în Europa, potrivit Adevărul . Statele Unite ar analiza posibilitatea de a desfășura arme nucleare pe teritoriul unor state europene, idee prezentată ca un semnal de fermitate și o reasigurare pentru aliații NATO, în ipoteza unei reduceri a sprijinului militar convențional, notează publicația, citând Financial Times . Discuțiile ar fi în curs „pe mai multe canale NATO”, iar statele din Estul Europei ar fi cele mai interesate, pe fondul percepției de risc dinspre Rusia. În acest cadru, generalul (r) Marius Crăciun susține că România ar trebui să facă lobby pentru a găzdui arme nucleare americane, argumentând că prezența lor ar crește descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unui răspuns). El afirmă că puteri nucleare ostile, în special Rusia, „nu vor îndrăzni să atace România” dacă pe teritoriul țării ar exista astfel de capabilități. Miza operațională și blocajul instituțional: decizia ar ajunge la Parlament Potrivit generalului, dacă ar exista negocieri între partea română și cea americană, acestea s-ar purta „la nivelul cel mai secret” până la o decizie. În același timp, el indică un prag instituțional: ar fi necesară aprobarea Parlamentului , care „va avea ultimul cuvânt”. Generalul avertizează că Legislativul ar putea bloca o astfel de inițiativă, invocând existența unor „forțe politice favorabile Moscovei”, ceea ce ar transforma subiectul într-o dispută politică internă cu potențial de a întârzia sau opri orice demers. Reacția Rusiei, în scenariul discutat: presiune publică, nu acțiune militară În ipoteza unui acord București–Washington, generalul anticipează o reacție „furibundă” a Rusiei, în special la nivel de declarații și intimidare, cu scopul de a determina România să renunțe. El susține însă că amenințările ar rămâne la nivel declarativ, pe logica descurajării nucleare: un atac nuclear ar transforma Rusia însăși într-o țintă. Context: Polonia a cerut public, România a evitat tema Materialul arată că Polonia a cerut în trecut, în mod repetat, să găzduiască astfel de arme, în timp ce autoritățile române au evitat până acum subiectul în spațiul public. Generalul pune diferența pe seama climatului politic intern și a faptului că, în România, o eventuală dezbatere ar deveni rapid controversată. Într-un astfel de scenariu, următorul pas concret nu ar fi unul militar, ci unul politic: dacă discuțiile ar trece de faza confidențială, decizia s-ar muta în Parlament, unde ar putea fi confirmată sau blocată. [...]
