Știri
Știri din categoria Apărare

Forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au provocat peste 100.000 de pierderi în rândul trupelor ruse în primul an de operațiuni, un bilanț care, dacă este confirmat, indică o creștere semnificativă a eficienței dronelor ca instrument operațional în războiul de uzură, potrivit Kyiv Post.
Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot (Unmanned Systems Forces – USF), Robert „Madyar” Brovdi, a declarat că cifra include pierderi „irecuperabile” și „sanitare” (răniți) și că fiecare caz ar fi fost verificat în sistemul ucrainean Delta, o platformă de conștientizare a situației pe câmpul de luptă care stochează date și dovezi pentru misiuni.
În aceeași comunicare, Brovdi a comparat bilanțul cu forțele folosite de Rusia în tentativa din februarie 2022 de a cuceri Kievul, afirmând că atunci ar fi fost angajați aproximativ 35.000 de militari de elită (trupe aeropurtate, forțe speciale și infanterie marină). El a mai susținut că forța totală de invazie la începutul războiului ar fi fost de circa 180.000 de militari, pe patru direcții principale de înaintare: Kiev, Siversk-Slobojanski, Donețk-Luhansk și sudul Tavriei, iar în prezent efectivele ruse ar depăși 700.000 de persoane.
Potrivit datelor prezentate de Brovdi, unitățile USF ar fi executat aproximativ 1,6 milioane de misiuni de luptă în ultimul an, cu o medie de circa 5.000 de ieșiri pe zi, și ar fi distrus sau avariat aproximativ 350.000 de ținte rusești „verificate”.
Lista de ținte distruse sau avariate, conform aceleiași surse, include:
Brovdi a mai afirmat că USF își propune ca în următoarele 12 luni să ajungă la 200.000 de militari ruși eliminați și 650.000 de ținte militare lovite.
Kyiv Post notează că aceste cifre sunt revendicări ale părții ucrainene; articolul nu indică o confirmare independentă a bilanțului.
Recomandate

O eventuală străpungere ucraineană ar depinde de „orbirea” locală a Rusiei cu drone și bruiaj , nu de o ofensivă pe tot frontul, potrivit unei analize preluate de Adevărul . Miza operațională este schimbarea modului de luptă: câștiguri rapide într-un sector îngust, prin combinarea informației în timp real, a războiului electronic și a mobilității. După mai bine de trei ani de război, frontul rămâne dominat de linii defensive extinse și lupte de uzură, cu avansuri teritoriale limitate. În acest context, expertul militar Rob Lee , citat într-o analiză a revistei britanice The Economist , susține că armata ucraineană ar putea crea condițiile pentru o străpungere importantă a liniilor rusești „în următoarele luni”, inclusiv până la finalul anului. De ce contează: străpungerea ar fi un efect al superiorității tactice, nu al masei Lee compară dinamica actuală cu ultimele etape ale Primului Război Mondial, când războiul de tranșee a fost depășit prin tactici noi și coordonare mai bună între arme. În interpretarea sa, echivalentul modern îl reprezintă integrarea dronelor, a sistemelor de bruiaj (război electronic) și a informațiilor obținute în timp real în planificarea și executarea operațiunilor. Analistul indică faptul că succesul nu ar veni printr-o ofensivă de amploare pe întreg frontul, ci prin obținerea unor avantaje locale decisive, într-un sector ales și într-un moment oportun. Cum ar arăta, în practică, o operațiune de străpungere Scenariul descris presupune o succesiune de pași, cu accent pe degradarea capacității ruse de supraveghere și reacție: pregătire îndelungată : colectare de informații, identificarea punctelor vulnerabile și manevre de diversiune pentru a induce în eroare comandamentul rus; neutralizarea supravegherii : lovirea infrastructurii de comunicații, atacarea pozițiilor operatorilor de drone și folosirea masivă a propriilor sisteme fără pilot pentru a limita monitorizarea câmpului de luptă; exploatarea breșei : intervenția unităților mecanizate și blindate după slăbirea apărării. În acest cadru, Lee estimează că o pătrundere rapidă la o adâncime de cinci până la zece kilometri în spatele liniilor rusești ar putea afecta sever logistica, comunicațiile și comanda. „Dacă aceste elemente sunt combinate eficient, rezultatul poate fi un colaps rapid al apărării într-un sector limitat al frontului.” Drona și războiul electronic: lupta pentru „spațiul aerian tactic” Materialul subliniază că dronele au devenit instrumente centrale pentru recunoaștere, atac și coordonarea focului de artilerie, în timp ce ambele tabere investesc în sisteme de război electronic și în drone interceptoare. În această logică, avantajul ar urma să revină armatei care controlează mai eficient „spațiul aerian tactic” de deasupra liniei frontului. Context: Rusia menține presiunea și pregătește noi direcții de ofensivă În paralel cu ipoteza unei schimbări de dinamică în favoarea Kievului, sursa arată că Rusia continuă să preseze pe mai multe sectoare. La începutul anului, evaluări occidentale și ucrainene au avertizat asupra unor posibile operațiuni ofensive ruse în direcțiile Zaporojie, Kupiansk, Sloviansk sau Sumî , iar în unele scenarii a fost menționată inclusiv amenințarea la adresa regiunii Odesa . Concluzia analistului este că următoarea schimbare majoră pe front ar depinde mai puțin de numărul de soldați sau de cantitatea de armament și mai mult de capacitatea de a combina informația, tehnologia și mobilitatea mai eficient decât adversarul. [...]

Ucraina își exportă know-how-ul antidronă către România , într-un demers cu impact operațional direct asupra apărării aeriene, pe fondul incidentelor recente în care drone folosite în războiul ruso-ucrainean au ajuns să cadă pe teritoriul unor state vecine. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va trimite grupuri de experți în apărare aeriană antidrone în România și în statele baltice. Anunțul a fost făcut miercuri, la Kiev, într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Zelenski a spus că „se pregătesc” deplasările și că „au fost stabilite date” pentru ca experții ucraineni să meargă în aceste țări și să își împărtășească experiența. „Se pregătesc și au fost stabilite date pentru ca experții noștri să meargă acolo și să își împărtășească experiența, cum am făcut deja în Orientul Mijlociu.” De ce contează pentru România: sprijin practic, în contextul incidentelor cu drone Miza este reducerea riscului de incidente transfrontaliere și întărirea capacității de reacție la incursiuni ale dronelor, într-un război în care astfel de aparate sunt folosite pe scară largă, inclusiv în apropierea granițelor NATO. În context, Agerpres notează că o dronă rusească de tip Geran-2 , care intrase în spațiul aerian ucrainean, s-a prăbușit pe 29 mai pe un bloc din Galați. Tot în ultimele săptămâni, drone lansate de Ucraina împotriva nordului Rusiei s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice. Guvernul de la Kiev a susținut că Rusia ar fi redirecționat intenționat, cu sistemele sale de război electronic, unele dintre aceste drone ucrainene. Ce precedent invocă Kievul Zelenski a legat inițiativa de experiențe similare din Orientul Mijlociu, menționând că Ucraina a trimis militari în Arabia Saudită și în alte țări din Golf pentru a ajuta la doborârea dronelor iraniene. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate numărul experților, durata misiunilor sau calendarul exact al deplasărilor. [...]

Ucraina își mută apărarea antidrone spre soluții ieftine, produse în masă , într-o strategie care reduce presiunea pe rachetele sol-aer scumpe și schimbă modul în care se poartă războiul cu Rusia, potrivit unei analize publicate de Digi24 , care citează Euronews . În timp ce Rusia lovește cu zeci de rachete balistice – un tip de armă la care Ucraina rămâne vulnerabilă – Kievul a ajuns să compenseze dezavantajul numeric al Moscovei prin tehnologie, în special prin drone, atât în apărare, cât și în atac. În aprilie, președintele Volodimir Zelenski a spus că, în primele trei luni din 2026, sistemele robotice terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului. Interceptori antidrone: cost mic, volum mare, economie de rachete Pe măsură ce Rusia s-a bazat tot mai mult pe drone de tip Shahed (proiectate de Iran și fabricate acum în Rusia), Ucraina a construit o apărare aeriană „multistratificată” împotriva dronelor, care combină echipe mobile de foc (inclusiv camionete cu mitraliere grele), mijloace de război electronic și interceptori dezvoltați intern. Potrivit Kievului, rata de interceptare a dronelor rusești este de aproximativ 90%. Ministerul Apărării din Ucraina afirmă că, din 7 ianuarie, unitățile armatei primesc peste 1.500 de drone specializate de interceptare anti-Shahed pe zi. Miza operațională este și economică: folosirea interceptorilor „conservă” rachetele sol-aer, considerate scumpe și disponibile în cantități limitate. În analiza citată sunt indicate și repere de cost: interceptori: 1.000–4.000 de euro; drone Shahed: 25.000–50.000 de euro; o rachetă Patriot: aproximativ 3,5 milioane de euro. Lovituri la distanță medie și presiune pe logistica Rusiei În paralel, Ucraina își extinde campania de lovituri la distanță medie (20–200 km de linia frontului), vizând depozite de muniție și combustibil și posturi de comandă, pentru a împinge forțele ruse mai departe de front și a complica logistica și comanda. Ministrul ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, descrie această abordare drept o „blocare logistică”, menită să împiedice operațiuni ofensive susținute. Zelenski a afirmat că numărul loviturilor la distanțe de peste 20 km a crescut „de două ori” față de martie și „de patru ori” față de februarie și că „vor fi și mai multe”, numind domeniul o prioritate. Atacuri adânci pe teritoriul Rusiei și efecte asupra infrastructurii petroliere Kievul a intensificat și loviturile de lungă distanță asupra infrastructurii petroliere rusești. Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit 15 rafinării între ianuarie și mai și că „aproape 40% din capacitatea primară de rafinare” a Rusiei era scoasă din funcțiune până în mai. În același context, el a spus că ținte aflate la peste 500 km de granița Ucrainei au fost lovite, în pofida apărării aeriene dense din jurul Moscovei. Vulnerabilitatea rămasă: apărarea antibalistică Deși Ucraina raportează o rată de interceptare a dronelor de circa 90% și a rachetelor de croazieră de până la 80%, analiza indică o „lacună evidentă”: lipsa unui sistem antibalistic suficient. Zelenski a spus că Patriot rămâne singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice rusești, dar că stocurile sunt insuficiente, invocând și contextul politicii Washingtonului. Într-un atac nocturn menționat în material, Rusia ar fi lansat 33 de rachete balistice asupra Ucrainei. Zelenski a cerut președintelui american Donald Trump o licență pentru a produce rachete de interceptare Patriot și a precizat că așteaptă un răspuns. [...]

O eventuală găzduire de arme nucleare americane ar deschide o decizie cu miză politică internă, cu Parlamentul în poziția de veto , într-un context în care Washingtonul ar lua în calcul desfășurări suplimentare în Europa, potrivit Adevărul . Statele Unite ar analiza posibilitatea de a desfășura arme nucleare pe teritoriul unor state europene, idee prezentată ca un semnal de fermitate și o reasigurare pentru aliații NATO, în ipoteza unei reduceri a sprijinului militar convențional, notează publicația, citând Financial Times . Discuțiile ar fi în curs „pe mai multe canale NATO”, iar statele din Estul Europei ar fi cele mai interesate, pe fondul percepției de risc dinspre Rusia. În acest cadru, generalul (r) Marius Crăciun susține că România ar trebui să facă lobby pentru a găzdui arme nucleare americane, argumentând că prezența lor ar crește descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea unui răspuns). El afirmă că puteri nucleare ostile, în special Rusia, „nu vor îndrăzni să atace România” dacă pe teritoriul țării ar exista astfel de capabilități. Miza operațională și blocajul instituțional: decizia ar ajunge la Parlament Potrivit generalului, dacă ar exista negocieri între partea română și cea americană, acestea s-ar purta „la nivelul cel mai secret” până la o decizie. În același timp, el indică un prag instituțional: ar fi necesară aprobarea Parlamentului , care „va avea ultimul cuvânt”. Generalul avertizează că Legislativul ar putea bloca o astfel de inițiativă, invocând existența unor „forțe politice favorabile Moscovei”, ceea ce ar transforma subiectul într-o dispută politică internă cu potențial de a întârzia sau opri orice demers. Reacția Rusiei, în scenariul discutat: presiune publică, nu acțiune militară În ipoteza unui acord București–Washington, generalul anticipează o reacție „furibundă” a Rusiei, în special la nivel de declarații și intimidare, cu scopul de a determina România să renunțe. El susține însă că amenințările ar rămâne la nivel declarativ, pe logica descurajării nucleare: un atac nuclear ar transforma Rusia însăși într-o țintă. Context: Polonia a cerut public, România a evitat tema Materialul arată că Polonia a cerut în trecut, în mod repetat, să găzduiască astfel de arme, în timp ce autoritățile române au evitat până acum subiectul în spațiul public. Generalul pune diferența pe seama climatului politic intern și a faptului că, în România, o eventuală dezbatere ar deveni rapid controversată. Într-un astfel de scenariu, următorul pas concret nu ar fi unul militar, ci unul politic: dacă discuțiile ar trece de faza confidențială, decizia s-ar muta în Parlament, unde ar putea fi confirmată sau blocată. [...]

Finanțarea NATO pentru achiziții de armament destinate Ucrainei rămâne mult sub țintă , iar Kievul avertizează că problema nu mai este doar de bani, ci de scăderea rapidă a livrărilor, pe fondul presiunii asupra stocurilor globale. Potrivit Politico , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut aliaților europeni să accelereze livrările de apărare antiaeriană, cu accent pe interceptarea rachetelor balistice. Zelenski a spus, la Kiev, că „rachetele balistice sunt ultimul argument al Rusiei” și a cerut partenerilor să se concentreze pe protecția împotriva acestui tip de atac, în contextul în care Ucraina solicită de mai mult timp interceptoare Patriot fabricate în SUA. Cererea vine după ce un val de drone și rachete rusești a ucis 12 persoane în capitala Ucrainei, menționează publicația. Blocajul: bani promiși, dar puțin „finalizat” în 2026 În centrul discuției este programul NATO de achiziții de armament din SUA pentru Ucraina, Prioritized Ukraine Requirements List (PURL). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat într-o vizită neanunțată la Kiev, a indicat că partenerii au promis aproape 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) prin această schemă. Totuși, comparația cu anul trecut arată un ritm lent în 2026: aliații au promis 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) în 2025, ceea ce sugerează că în primele cinci luni din 2026 s-ar fi „finalizat” doar circa 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în bani suplimentari — mult sub obiectivul de 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) pe care Rutte îl setase pentru acest an. În interiorul NATO, oficiali susțin că unele state au convenit deja contribuții suplimentare, dar acestea așteaptă aprobări finale pentru a fi anunțate ca pachete formale. Un oficial al alianței, citat de Politico, a transmis că sprijinul prin PURL va continua și că ar trebui așteptate noi angajamente „în viitorul apropiat”. De ce spune Zelenski că nu mai e doar o problemă de finanțare Zelenski a avertizat că, dincolo de finanțare, „cantitatea livrărilor a scăzut rapid” după războiul SUA cu Iranul, care a pus presiune pe stocurile globale de arme critice. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că a ajuns la o înțelegere cu „mai multe țări” pentru a le lua locul la coadă pentru rachete Patriot din SUA, dar a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă Ucraina plătește contractul. Rutte a declarat că SUA „fac ce pot” pentru a livra Ucrainei rachete Patriot PAC-3 și PAC-2, interceptoarele folosite de sistemul Patriot. Miza pentru summitul NATO din iulie Disputa privind finanțarea și livrările are loc în timp ce NATO încearcă să vină cu un angajament financiar concret înaintea summitului liderilor alianței din iulie, unde Zelenski urmează să participe „în marja” reuniunii. Anterior, aliații au respins o propunere a lui Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina. Acum, potrivit a trei diplomați NATO citați de Politico, este analizată o propunere germană care ar crește transparența contribuțiilor și ar fi asociată cu o țintă absolută de finanțare, încă nedefinită. [...]

Valul de bani din „defense tech” riscă să se lovească de „Valea Morții” dintre prototip și producție , iar diferența dintre startupurile care rezistă și cele care dispar ține, în esență, de capacitatea de a trece de la contracte-pilot la contracte reale de producție, potrivit unei discuții prezentate de TechCrunch . Materialul notează că tehnologia de apărare este „în fierbere” în acest moment, pe fondul creșterii rapide a evaluărilor unor companii precum Anduril și Mach Industries. În paralel, guvernul SUA propune o majorare cu 40% a bugetului de apărare, ceea ce alimentează interesul pentru contracte publice și atrage un nou val de startupuri care încearcă să intre pe această piață. Punctul critic, însă, este ceea ce investitorul Ross Fubini descrie drept „Valea Morții” — perioada în care o companie trece de la un contract pentru prototip la un acord de producție la scară. Fubini, prezentat ca investitorul care a scris primul cec pentru Anduril și ca fondator și managing partner al XYZ Venture Capital (firmă construită pe rețeaua de foști angajați Palantir), susține că „majoritatea” noilor jucători se vor pierde în această etapă, înainte să ajungă la producție efectivă. Discuția este parte dintr-un episod al podcastului „Equity” al TechCrunch, în care Rebecca Bellan îl întreabă pe Fubini ce separă „supraviețuitorii” de restul într-un sector în care finanțarea și așteptările cresc mai repede decât capacitatea multor companii de a livra operațional. [...]