Știri din categoria Apărare
Știri Apărare
Prezența trupelor americane cu tancuri Abrams în România intervine în contextul ajustării forțelor SUA - menținere a angajamentelor NATO
SUA va disloca în România un detașament cu tancuri Abrams , în cadrul prezenței rotaționale pe flancul estic al NATO, potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , făcute pentru TVR. Mesajul central al anunțului este legat de angajamentul aliat pentru apărarea României: Washingtonul ar urma să păstreze nivelul contribuției cu forțe și să crească „calitatea și letalitatea” forțelor dislocate, adică puterea de luptă efectivă a unităților prezente. „Statele Unite a convenit să își mențină același nivel de contribuție cu forțe, ba mai mult să îmbunătățim calitatea si letalitatea forțelor dislocate în Romania și cel mai bun exemplu este și cel pe care l-a dat și SACEUR în vizita din România: în perioada următoare urmează să fie dislocat în România un detașament de soldați americani dotați cu tancurile Abrahms”, a adăugat generalul Gheorghiță Vlad. Generalul a legat această evoluție de discuțiile cu comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), în timpul vizitei acestuia în România, și de faptul că NATO își menține angajamentul de a contribui cu forțe la apărarea țării „în conformitate cu planurile regionale”. În termeni practici, mesajul este că postura de descurajare și apărare a Alianței rămâne activă pe teritoriul României, iar accentul se mută pe capabilități mai robuste, nu neapărat pe creșteri de efective. HotNews.ro notează că detașamentul american cu tancuri Abrams este prezentat ca parte a prezenței „normale” a SUA în România, în regim rotațional, și nu ca o majorare a numărului de militari. Contextul este important: în octombrie, SUA au anunțat reducerea prezenței de trupe în România prin retragerea unui batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO, menținând în continuare circa 1.000 de militari în țară, potrivit aceleiași surse. Dislocarea de tancuri Abrams are și o dimensiune de interoperabilitate și semnal strategic în cadrul NATO, în condițiile în care România se află, la rândul ei, în proces de achiziționare a 54 de tancuri Abrams. În paralel, România continuă să găzduiască și forțe europene, iar totalul militarilor americani și europeni rămași staționați după decizia Washingtonului este de aproape 3.500, conform surselor citate de HotNews.ro. [...]
Europa accelerează producția de armament propriu - eforturi pentru independență în contextul tensiunilor cu SUA
UE rămâne dependentă de armamentul american cel puțin încă un deceniu , arată Biziday , care rezumă o analiză Wall Street Journal despre costurile și limitele efortului european de reînarmare. Pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și al tensiunilor politice transatlantice, întrebarea centrală este cât de repede poate Europa să-și asigure singură capacitățile militare critice, fără sprijinul SUA. Din perspectiva bugetelor, Europa a accelerat, dar decalajul rămâne mare. Statele europene au cheltuit anul trecut 560 de miliarde de dolari pentru înarmare, de două ori mai mult decât acum zece ani, însă UE ar ajunge abia în 2035 la un nivel echivalent cu 80% din bugetul Pentagonului (850 de miliarde de dolari în 2025). În 2019, bugetele de apărare ale țărilor UE reprezentau doar circa 30% din alocările SUA, ceea ce explică de ce dependența de echipamente și tehnologii americane nu poate fi redusă rapid. Miza nu este doar financiară, ci și tehnologică și operațională. Costul înlocuirii echipamentului și personalului militar american aflat în prezent în Europa este estimat la aproximativ o mie de miliarde de dolari, iar unele capabilități nu pot fi substituite „deocamdată”, potrivit analizei citate: avioane invizibile (stealth), rachete cu rază lungă și sateliți militari. Un exemplu invocat este Finlanda, al cărei președinte, Alexander Stubb, a spus la Davos că flota de avioane americane a țării nu poate opera pe termen lung fără piese de schimb și actualizări de hardware din SUA. WSJ mai notează și un stimulent economic invers: Europa generează circa 10% din veniturile producătorilor americani de armament, ceea ce reduce interesul SUA pentru o „decuplare” rapidă. Dependența se vede și în structura importurilor de armament ale unor state europene, cu diferențe mari între țări: Olanda și Italia importă din SUA peste 97% din echipamentele militare achiziționate din exterior. România importă din SUA 61% din armamentul său din import. Germania este la 70%, peste România. Franța este la 17%, semnificativ mai puțin decât restul exemplelor menționate. În paralel, industria europeană își extinde capacitatea, dar ritmul nu acoperă încă nevoile unui conflict de intensitate mare și nici nu elimină dependențele-cheie. Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi și ar urma să ajungă anul acesta la 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, peste producția industriei americane; MBDA și-a mărit de patru ori producția de rachete antiaeriene, însă la un nivel de circa 40 pe lună. Totuși, experții consultați de WSJ spun că „momentul de cotitură” în îndepărtarea Europei de SUA nu a avut loc: UE nu va putea avea propriul avion stealth mai devreme de zece ani și depinde de SUA inclusiv pentru sateliți și pentru capacități de cloud computing (infrastructură de calcul și stocare la distanță) folosite în „câmpul de luptă digitalizat”. Proiecte precum rachete cu rază de peste 1.500 km sunt în lucru, dar nu ar deveni operaționale mai devreme de 2030 . [...]
NATO propune o zonă automatizată la frontiera cu Rusia - teste în România și Polonia pentru sisteme defensive avansate
NATO pregătește testări în România și Polonia pentru o „zonă automatizată” defensivă , potrivit HotNews.ro , care citează declarațiile generalului Thomas Lowin , adjunctul șefului de stat major al NATO pentru operațiuni, acordate publicației germane Welt am Sonntag . Conceptul descris de Lowin vizează o fâșie de-a lungul frontierei cu Rusia care să funcționeze ca tampon defensiv înainte ca eventuale forțe inamice să ajungă într-o „zonă fierbinte”, unde s-ar putea desfășura lupte convenționale. În această arhitectură, senzorii ar detecta mișcări și desfășurări de armament, iar sistemul ar putea activa mijloace de apărare precum drone, vehicule de luptă semi-autonome, roboți tereștri și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă. Orice decizie de a utiliza arme letale ar fi „întotdeauna sub responsabilitatea umană”, a precizat el. Punctul de interes pentru România și Polonia este că, potrivit relatării ziarului german, în cele două țări există deja programe în care sunt testate capacitățile propuse pentru această „zonă automatizată”. În practică, asta înseamnă validarea în teren a integrării dintre senzori (pe sol, în aer, în spațiu și în zona cibernetică) și sisteme defensive care pot reacționa rapid, cu sprijinul inteligenței artificiale, dar cu decizia finală privind folosirea forței letale păstrată la nivel uman. Generalul Lowin a mai susținut că rețeaua de senzori ar acoperi „câteva mii de kilometri” și ar transmite informații „în timp real” către toate statele NATO , cu rolul de a consolida armele și forțele deja desfășurate. Conform aceleiași relatări, aliații ar trebui să facă demersuri pentru ca sistemul să devină operațional până la finalul anului 2027, ceea ce plasează testările din România și Polonia într-un calendar accelerat de implementare. În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz , a declarat pentru cotidianul Gazeta Wyborcza că Varșovia este pe cale să semneze, la finalul lunii ianuarie, un contract pentru „cel mai mare sistem anti-drone din Europa”, fără a indica valoarea și fără a preciza consorțiul, menționând doar că inițiativa răspunde „unei cereri operaționale urgente”. În contextul planului NATO, astfel de achiziții și testări pot deveni relevante pentru modul în care capabilitățile anti-dronă și de supraveghere sunt conectate într-un sistem comun, testat inclusiv în România și Polonia. [...]
Italia pregătește investiții de 9 miliarde euro în programul Global Combat Air - decizie parlamentară crucială pentru tehnologia de apărare până în 2035
Italia intenționează să investească 9 miliarde de euro în programul Global Combat Air (Gcap) până în 2035 , conform Euronews . Parlamentul italian urmează să decidă în săptămânile viitoare asupra alocării acestor resurse semnificative. Italia colaborează cu Regatul Unit și Japonia pentru a dezvolta un sistem de avioane de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască treptat platforme precum Eurofighter Typhoon și Mitsubishi F-2. Programul Gcap este rezultatul unificării proiectelor britanic Tempest și japonez FX, având ca scop crearea unui sistem de luptă aeriană integrat, capabil să opereze în contexte de război complexe. Documentul de Planificare Multianuală a Apărării estimează contribuția Italiei la aproximativ 9 miliarde de euro până în 2035, fără a include costurile viitoare legate de producția de serie sau ciclul de viață operațional al sistemelor. În 2025, alocarea pentru Gcap depășește 600 de milioane de euro, ceea ce face ca acest program să fie unul dintre cele mai costisitoare din sectorul aviației militare, alături de F-35 și modernizarea Eurofighter. Programul va coexista cu Eurofighter și F-35 pentru o perioadă, înainte de a le înlocui treptat. Italia deține în prezent 118 Eurofighter și planifică să aibă 115 F-35 până în 2040. Un aspect distinctiv al Gcap este angajamentul față de accesul egal la tehnologie, oferind Italiei o autonomie operațională și tehnologică mai mare comparativ cu programul F-35, care a fost dominat de Statele Unite. În cadrul Gcap, Italia va avea o participare egală cu Regatul Unit și Japonia, fiecare având o cotă de 33,3%, asigurându-se astfel beneficii industriale semnificativ mai mari. Programul Gcap reprezintă o investiție fără precedent pentru Italia , dar și un test de risc ridicat. Complexitatea programului necesită coordonare constantă între industrie și instituții, iar interoperabilitatea cu Eurofighter și F-35 și actualizările continue sunt puncte critice. Gestionarea informațiilor clasificate și integrarea lanțului de aprovizionare sunt provocări majore, în timp ce capitalul uman, în special inginerii și tehnicienii STEM, este esențial pentru succesul tehnologic al Italiei. În final, resursele rămân o necunoscută. Programul necesită investiții regulate și consistente, iar întârzierile sau incertitudinile financiare pot afecta rentabilitatea industrială și maturizarea tehnologiilor cheie. Lipsa unui cadru clar pentru schimbul de componente și exporturi poate încetini cooperarea internațională, slăbind unul dintre cele mai ambițioase proiecte întreprinse vreodată de apărarea italiană. [...]
Taiwan alocă 1,25 trilioane TWD (~39,6 miliarde USD) pentru achiziția de drone militare - oportunități pentru producătorii locali în contextul modernizării apărării
Taiwan ia în calcul achiziția a peste 200.000 de drone de la producători locali , în cadrul unui buget special de 1,25 trilioane dolari taiwanezi (TWD), relatează TechNews.tw . Potrivit publicației, dronele (vehicule fără pilot) sunt unul dintre cele șapte capitole ale „planului de întărire a rezilienței defensive și a capabilităților asimetrice”, iar pe lângă modele cumpărate de la furnizori americani precum Anduril , o parte semnificativă ar urma să fie contractată din Taiwan. Contextul este accelerarea modernizării apărării după izbucnirea războiului Rusia–Ucraina, conflict care a evidențiat rolul dronelor în operațiuni de recunoaștere și lovire. Taiwan a creat în august 2022 o „echipă națională” pentru drone și un centru de cercetare-dezvoltare la Chiayi, cu obiectivul de a integra lanțul industrial local și de a folosi comenzi militare pentru a ajuta companiile să atingă volum (economii de scară) și să maturizeze producția. În prima rundă de licitații pentru „drone militare pe standard comercial” (platforme comerciale adaptate cerințelor militare), Ministerul Apărării a avut 13 ofertanți, iar în august 2024 au fost anunțați patru câștigători, cu contracte totale de circa 6,887 miliarde TWD. Companiile menționate ca adjudecatare au fost: Evergreen Aviation Technologies (tip „naval” pentru supraveghere/recunoaștere) Chih Fei Technology (tip „terestru” pentru supraveghere/recunoaștere) Coretronic Intelligent Robotics (tip „micro” și tip pentru supraveghere/recunoaștere) MiTAC Information Technology (tip „micro” pentru achiziția țintei și tip „micro tactic”) În august 2025, aceleași patru companii au primit un al doilea contract, iar în noiembrie a fost lansată o nouă cerere publică pentru achiziția a 48.750 de drone în 2026–2027, împărțite în cinci tipuri (A–E) definite prin distanță de control și performanțe (de exemplu, multirotor cu peste 6 km sau peste 25 km, aripă fixă cu autonomie și timp de zbor minim, respectiv aripă fixă cu decolare/aterizare verticală). TechNews.tw notează că livrările pentru loturile anterioare (3.000 de unități și cele 48.750 planificate) sunt programate până la finalul lui 2027, ceea ce pune presiune pe capacitatea de producție; dacă bugetul special va fi aprobat, cererea de „peste 200.000” de drone ar putea depăși posibilitățile celor patru câștigători inițiali, deschizând competiția și pentru ceilalți nouă ofertanți din prima rundă. [...]
Canada pregătește un model de apărare împotriva unei posibile invazii a SUA - Răspuns la dorința lui Trump de a anexa Groenlanda
Forțele Armate ale Canadei au elaborat un model pentru scenariul unei invazii americane , potrivit The Telegraph , pe fondul declarațiilor repetate ale lui Donald Trump despre anexarea unor teritorii și al tensiunilor politice legate de Groenlanda. Planurile, care exclud recrutarea obligatorie, ar marca prima dată în aproximativ 100 de ani când Ottawa ia în calcul explicit posibilitatea unui atac dinspre vecinul de la granița sudică, notează publicația britanică. Documentele subliniază însă că un astfel de atac este considerat „extrem de improbabil”. Ce prevede modelul militar: rezistență și tactici neconvenționale Conform unui material citat de The Globe and Mail , generalii canadieni ar aprecia că, în fața superiorității militare a SUA, Canada ar fi împinsă către un tip de război neconvențional, bazat pe ambuscade și acțiuni „hit-and-run” (lovire și retragere). Modelul descrie tactici comparate cu cele folosite de mujahedinii afgani împotriva forțelor americane în Afganistan, inclusiv implicarea trupelor și a civililor înarmați în acțiuni de hărțuire. În plus, dronele ar putea avea un rol în provocarea de pierderi forțelor de ocupație, prin analogie cu utilizarea lor de către Ucraina împotriva Rusiei, potrivit articolului. De ce contează: dezechilibrul de forțe și fereastra de pregătire Oficiali canadieni din domeniul apărării ar considera că o invazie dinspre sud ar putea copleși apărarea Canadei „în doar două zile”. Unul dintre scenariile de lucru ar fi trecerea rapidă la o insurgență de durată, similară conflictului de 20 de ani purtat în Afganistan împotriva SUA. Articolul oferă și repere de ordin numeric: armata canadiană are 71.500 de militari și aproximativ 30.000 de rezerviști, în timp ce armata SUA ar avea 2,8 milioane de persoane înrolate. Corpul Pușcașilor Marini americani, indicat ca forță probabilă pentru o operațiune de asalt, are circa 186.000 de militari activi și 40.000 în rezervă. Rezerve, aliați și semnalul politic de la Davos Pentru a reduce decalajul, șefa Statului Major al Apărării, generalul Jennie Carignan , anunțase anterior un plan de constituire a unei rezerve de 400.000 de voluntari, cu rol de a perturba forțele invadatoare. Un „senior defence source” citat de publicație afirmă că Ottawa ar avea, în cel mai bun caz, până la trei luni pentru pregătiri, iar primele indicii ar fi o acumulare de forțe americane. Documentele de planificare ar prevedea și apelarea la aliați precum Marea Britanie sau Franța. În acest context, The Telegraph relatează că Mark Carney l-a salutat pe Emanuel Macron la Davos , într-un gest de unitate, pe fondul reacțiilor europene după ce Trump și-a reînnoit promisiunea de a anexa Groenlanda. Declarațiile lui Carney și scepticismul unor militari retrași Mark Carney, premierul Canadei, a declarat marți că a existat o „ruptură” în ordinea mondială după ce Donald Trump a cerut preluarea Groenlandei . Trump a afirmat în repetate rânduri că ar dori ca Canada să devină parte a SUA, ironizându-l pe fostul premier Justin Trudeau drept „guvernator” și numind Canada „al 51-lea stat”. Un fost planificator strategic al forțelor canadiene, general-locotenent (r) Mike Day, a calificat drept „fantezist” scenariul unei invazii americane, dar a argumentat că și în acest caz SUA ar avea dificultăți să ocupe toate marile orașe. „E un scenariu fantezist să vorbești despre o invazie americană, dar chiar și atunci SUA ar avea probleme să controleze toate marile orașe. Și, la fel ca Ucraina, pentru mine e de neimaginat să capitulăm doar pentru că ne-ar lua capitala.” În planul mai larg al relației bilaterale, articolul amintește că Trump și-a justificat interesul pentru Canada prin ideea că Ottawa nu ar gestiona adecvat amenințările din nord asociate Chinei și Rusiei. În 2025, el a impus tarife de 35% Canadei, ulterior reduse, iar un raport recent al NBC News susține că Trump are în continuare o „fixație” legată de transformarea Canadei într-o parte a SUA. [...]
Încă 200 de posturi americane tăiate din NATO - Ce urmează pentru alianță?
Statele Unite intenționează să reducă aproximativ 200 de posturi din structurile NATO , conform unui raport publicat de Reuters . Această decizie, comunicată de administrația Trump către mai multe capitale europene, ar putea intensifica îngrijorările din Europa privind angajamentul SUA față de alianță. Reducerea personalului va afecta mai multe centre de comandă cheie ale NATO , inclusiv Centrul de fuziune a informațiilor din Marea Britanie și Comandamentul forțelor speciale aliate din Bruxelles. De asemenea, personalul STRIKFORNATO din Portugalia, care supervizează operațiuni maritime, va fi redus. Sursele care au furnizat aceste informații au solicitat anonimatul și nu au specificat motivul exact al acestor reduceri. Aceste măsuri par să fie în concordanță cu intenția administrației Trump de a transfera mai multe resurse către emisfera vestică . În ciuda reducerilor, schimbările sunt considerate minore în raport cu prezența militară americană în Europa, care numără aproximativ 80.000 de militari, aproape jumătate fiind staționați în Germania. Decizia de reducere a personalului vine într-un moment tensionat pentru alianță, în contextul în care președintele Trump a avut anterior o atitudine critică față de NATO. În plus, recentele sale acțiuni, cum ar fi campania pentru achiziționarea Groenlandei și amenințările cu tarife împotriva unor țări NATO, au alimentat îngrijorările europene privind viitorul alianței. Un oficial NATO a declarat că astfel de schimbări în rândul personalului american nu sunt neobișnuite și că prezența SUA în Europa este mai mare decât în anii anteriori. Totuși, aceste măsuri simbolice ar putea avea un impact semnificativ asupra percepției angajamentului SUA față de NATO. Recent, administrația SUA a cerut Europei să preia majoritatea capacităților de apărare convenționale ale NATO până în 2027, un termen considerat nerealist de oficialii europeni. Această solicitare, alături de alte acțiuni ale administrației Trump , ridică întrebări cu privire la prioritățile strategice ale SUA în Europa. [...]
Ucraina va partaja cu aliații date de luptă pentru antrenarea AI - miză în apărarea antidrone
Ucraina va partaja cu aliații date de luptă pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială , potrivit Reuters , în cadrul unei reforme „bazate pe date” anunțate de noul ministru al apărării, Mykhailo Fedorov . Reformă de management și „matematica războiului” în Ministerul Apărării Fedorov, fost ministru al digitalizării, a preluat funcția săptămâna trecută, la solicitarea președintelui Volodîmîr Zelenski, cu mandatul de a accelera inovația și de a întări apărarea Ucrainei pe front și în spațiul aerian. El a spus că va începe cu o reorganizare a managementului din minister, astfel încât performanța să fie măsurată și recompensată. „Dacă oamenii nu demonstrează rezultate măsurabile, nu pot rămâne în sistem.” Ministrul a afirmat că echipa sa a adunat „date de înaltă calitate” despre cheltuielile ministerului și despre zonele unde pot fi făcute economii, în condițiile unui deficit bugetar important. El a subliniat că autoritățile au început să „calculeze totul sistematic”, insistând pe importanța a ceea ce a numit „matematica războiului”. Sisteme de „mission control” pentru drone și artilerie O măsură concretă anunțată este lansarea, în perioada următoare, a unui sistem de tip „mission control” (platformă de coordonare și monitorizare a misiunilor) pentru zborurile dronelor. Scopul este creșterea volumului de date privind performanța echipajelor și eficiența operațională, pentru a accelera deciziile de comandă și control. Un sistem similar ar urma să fie dezvoltat și pentru echipajele de artilerie. Fedorov a spus că vrea „imaginea completă” pentru a simplifica și grăbi deciziile de management și a adăugat că obiectivul său este creșterea pierderilor Rusiei până la un nivel „nesustenabil”. Date de luptă pentru antrenarea AI și proiectul „Dataroom” cu Palantir Fedorov a declarat că Ucraina va crea un mecanism prin care aliații să își poată antrena modelele militare de inteligență artificială folosind datele de luptă acumulate de Kiev în timpul războiului, ajuns la aproape patru ani. Marți, el a scris pe rețelele sociale că Ucraina lansează un proiect cu Palantir, numit „Dataroom”, pentru dezvoltarea de soluții AI bazate pe date de luptă, cu aplicație în interceptarea dronelor rusești. Reuters notează că, din februarie 2022, Ucraina a colectat informații extinse de pe câmpul de luptă, inclusiv statistici de luptă înregistrate sistematic și milioane de ore de filmări realizate de drone. Astfel de seturi de date sunt relevante pentru antrenarea modelelor AI, care au nevoie de volume mari de informații din lumea reală pentru a identifica tipare și a anticipa comportamente ale oamenilor sau obiectelor. Înlocuitor local pentru DJI Mavic, testat în ianuarie Ministrul a mai spus că Ucraina va testa în această lună un înlocuitor produs local pentru drona chinezească DJI Mavic , folosită pe scară largă pentru recunoaștere aeriană de ambele părți. El nu a precizat cine este producătorul. Kievul a exprimat anterior îngrijorări legate de dependența de Beijing pentru drone și componente, în contextul apropierii diplomatice dintre China și Rusia. Fedorov a afirmat că Ucraina își propune „un analog Mavic”, cu „aceeași cameră”, dar cu o rază de zbor mai mare. [...]
Parteneriat Renault–Turgis Gaillard pentru drone tactice - Contextul reînarmării europene după Ucraina și schimbări SUA
Renault intră în zona apărării printr-un parteneriat pentru drone militare , potrivit Reuters . Constructorul auto francez a anunțat că se asociază cu Turgis Gaillard pentru a dezvolta drone, într-o mișcare menită să sprijine creșterea capacității de producție pentru armata franceză. Reuters notează că eforturile militare legate de invazia Rusiei în Ucraina, precum și noile nevoi identificate de Europa pe fondul evoluției politicii externe a SUA, au generat cerințe suplimentare pentru armament și echipamente pe care industriile tradiționale de apărare ar putea să nu le poată acoperi rapid. Un purtător de cuvânt al Renault a transmis, într-un e-mail trimis luni seara, că o inițiativă în industria dronelor prinde contur printr-un proiect în parteneriat cu Turgis Gaillard , sub supravegherea agenției franceze de achiziții pentru apărare. „În urmă cu câteva luni, am fost contactați de Ministerul francez al Forțelor Armate cu privire la un proiect de dezvoltare a unei industrii franceze de drone”, a declarat marți Fabrice Cambolive, Chief Growth Officer al Renault, la postul de știri BFM TV. Cambolive a mai spus că Renault a fost căutat pentru „expertiza industrială, de producție și de proiectare”, dar compania nu a confirmat informațiile publicate de revista franceză Usine Nouvelle potrivit cărora dronele ar urma să fie produse în masă la uzinele Renault din Cléon și Le Mans. Totodată, el a subliniat că activitatea de bază a grupului rămâne industria auto. Conform cotidianului francez La Tribune , cei doi parteneri ar putea produce o dronă tactică, cu o anvergură de circa zece metri, „la un preț extrem de competitiv”, cu un ritm de producție de până la 600 de unități pe lună până la finalul primului an de activitate, însă Renault a refuzat să comenteze aceste informații. În paralel, Reuters amintește că industria auto franceză și europeană a fost solicitată în ultimele luni să contribuie la proiectarea și producția de echipamente militare, inclusiv prin implicarea furnizorului Valeo într-un „pact pentru drone de apărare” și prin planurile Fonderie de Bretagne de a produce componente pentru muniție. [...]
Armata și IGSU extind pregătirea populației pentru crize și război - reziliența națională devine prioritate
Șeful Armatei Române spune că populația trebuie pregătită pentru „efort de război” , potrivit Biziday , într-o declarație făcută marți, 20 ianuarie 2026, la Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE), în cadrul unei conferințe comune cu generalul american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Declarația a venit după ce Vlad Gheorghiță a fost întrebat dacă România a luat măsuri pentru a pregăti populația în eventualitatea unui conflict. Șeful Statului Major a indicat modificări legislative recente și planuri de instruire pe bază de voluntariat în Ministerul Apărării Naționale (MApN), condiționate de resursele bugetare. Modificări legislative și instruire voluntară în MApN Gheorghiță a spus că, „începând din acest an”, există o modificare a legii privind pregătirea populației pentru apărare, promulgată de președinte „acum două săptămâni”. În paralel, MApN își propune să atragă tineri voluntari pentru pregătire militară, cu continuarea programelor în funcție de buget. „Trebuie să avem o populație pregătită și pentru a susține un efort de război.” În 2026, obiectivul anunțat este pregătirea a circa 1.000-2.000 de militari, iar în anii următori ar putea exista „două, trei serii de pregătire pe an”. Potrivit șefului Armatei, capacitatea de instruire a Armatei Române este între 2.000 și 10.000 de militari pe an. Reziliență națională: de la dezastre naturale la scenarii de securitate Șeful Statului Major a legat tema pregătirii populației de conceptul de „reziliență națională”, care include, în viziunea sa, pregătirea pentru situații de criză precum incendii și cutremure, dar și pentru scenarii de securitate care ar presupune susținerea unui efort militar. În acest context, el a spus că există „foarte multe programe de pregătire”, derulate în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), fără a detalia calendarul sau conținutul acestora. Articolul 5, zona economică exclusivă și infrastructura energetică offshore Generalul Gheorghiță Vlad a reluat și o poziție exprimată anterior, potrivit căreia zona economică exclusivă a României nu este acoperită de Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), din perspectiva activării juridice a acestuia. În același timp, a subliniat că platformele petroliere sunt „teritoriu național”, inclusiv în contextul proiectului Neptun Deep. Pe această linie, șeful Armatei a indicat nevoia de investiții în Forțele Navale Române și în „capabilitățile MAI”, argumentând că statul are obligația de a apăra infrastructura critică. Mesajul SACEUR: descurajarea Rusiei și rolul nivelului de pregătire La rândul său, generalul Alexus G. Grynkewich a declarat că Rusia ar fi fost descurajată să atace o țară membră NATO datorită nivelului de pregătire al Armatei Române. El a invocat „amenințarea rusească de-a lungul Alianței” și intențiile Moscovei de a ataca teritorii NATO, apreciind că nivelul de pregătire reprezintă „vestea bună”. Declarațiile vin într-un moment în care România își calibrează atât cadrul legislativ pentru pregătirea populației, cât și programele de instruire voluntară, pe fondul preocupărilor legate de securitatea regională și de protecția infrastructurii strategice, inclusiv în Marea Neagră. [...]
Ministerul Apărării crește dislocarea la granița cu Ucraina - răspuns la riscul de drone în zone locuite
România va disloca mai mulți militari la granița cu Ucraina , pe fondul riscului ca drone rusești să ajungă și în zone locuite, relatează Euronews România . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că măsura va fi aplicată în funcție de nivelul de pericol din teren și de evaluările strategice. Potrivit informațiilor citate de Euronews România din Digi24, au fost înregistrate cel puțin 14 cazuri în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al României, precum și 70 de atacuri în zona Dunării. Ministrul a avertizat că, deși desfășurarea de forțe este „impresionantă”, unele drone nu sunt depistate de radare și ajung să se prăbușească, inclusiv în curțile oamenilor, subliniind că niciun stat nu poate elimina complet acest tip de risc, chiar dacă probabilitatea este „mică”. În acest context, Armata Română a mărit treptat dispozitivul de apărare antiaeriană din proximitatea graniței cu Ucraina, cu „câteva zeci” de cadre militare, radare și sisteme GEPARD (platforme antiaeriene cu tunuri, folosite inclusiv împotriva dronelor). Miruță a explicat că repoziționarea urmărește să crească șansele ca eventualele drone scăpate de interceptare să cadă în zone nelocuite, nu în localități, admițând însă că riscul nu poate fi garantat la zero. Euronews România mai notează că, la sfârșitul săptămânii trecute, Armata ar fi aflat de la o femeie despre prăbușirea unei drone rusești într-o curte din județul Vrancea, la aproape 200 de kilometri de granița cu Ucraina. În paralel cu capabilitățile românești, militarii americani au operaționalizat în România sistemul MEROPS, descris ca o soluție care folosește inteligență artificială pentru detectarea aparatelor de zbor și lansează drone de interceptare, inclusiv împotriva țintelor care zboară la altitudini mici sau au puține componente metalice. [...]
Oleksandr Sîrsk, comandantul Armatei Ucrainene, spune că forțele sale pregătesc operațiuni ofensive pentru acest an
Comandantul Armatei Ucrainei anunță pregătirea unor operațiuni ofensive în 2026 , potrivit Biziday , în contextul în care Kievul susține că mobilizarea s-a îmbunătățit în ultimele luni, iar pierderile proprii au scăzut. Declarațiile îi aparțin generalului Oleksandr Sîrski, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, care afirmă că Rusia „nu și-a schimbat planurile” și urmărește „întreaga Ucraina” în 2026. Sîrski spune că Ucraina va desfășura în acest an operațiuni ofensive, argumentând că „nu se poate obține victoria doar prin apărare”. El susține că menținerea „inițiativei operaționale” ar urma să oblige Rusia să aloce resurse suplimentare – personal, armament și muniție – pentru a contracara acțiunile ucrainene. Generalul a mai indicat că Ucraina a obținut rezultate „pozitive” la completarea efectivelor și mobilizare față de situația de „acum șapte luni”, pe fondul îmbunătățirii activității centrelor teritoriale de recrutare și a proceselor de pregătire și lucru cu personalul. Conform acestuia, în 2025 pierderile armatei ucrainene au scăzut cu 13%, iar pierderile Rusiei ar fi crescut, Sîrski afirmând că în 2024 și 2025 pierderile totale ale forțelor ruse (morți și răniți) ar fi depășit 850.000 de soldați, informație atribuită de Biziday publicației Pravda.ua . [...]