Știri
Știri din categoria Apărare
Contractul de 2,6 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei) pentru 232 de blindate Lynx va lăsa în afara producției din România componenta cea mai scumpă, turela, ceea ce limitează în practică „localizarea” la pragul minim asumat, de 40%, potrivit informațiilor prezentate de HotNews. Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că vehiculul va fi realizat local „mai puțin turela”, iar obligația contractuală vizează demonstrarea valorii produse în România, nu lista exactă de subansamble.
La nivel de program, România urmează să contracteze prin SAFE (Security Action For Europe) 232 de vehicule șenilate de luptă KF-41 Lynx pentru circa 2,598 miliarde de euro (aprox. 12,9 miliarde lei), cu producție la Automecanica Mediaș (deținută de Rheinmetall) și un grad de localizare de minimum 40%. Prețul calculat per vehicul este de 11,2 milioane de euro (aprox. 55,8 milioane lei).
Întrebat ce înseamnă concret „40% produs în România”, ministrul Apărării a indicat că limitarea majoră este turela, care reprezintă aproximativ jumătate din valoarea unui Lynx și pentru care „tehnica” de producție nu poate fi realizată în România. În consecință, producția locală ar urma să acopere „aproape 100% din restul vehiculului”, astfel încât, la nivel de valoare, să fie atins pragul minim de 40%.
„Jumătate din valoarea Lynx-ului este turela, iar tehnica pentru a produce turela nu poate fi făcută în România. Și atunci este o obligație pentru ei de a face aici aproape 100% din restul vehicului. Per ansamblu este minim 40%”, a spus ministrul Radu Miruță.
În context, HotNews amintește că Rheinmetall anunța anterior extinderea producției locale și construirea unei rețele de furnizori din România, orientată spre producția locală a vehiculului Lynx la Rheinmetall Automecanica, cu dependență redusă de furnizori externi (detalii în comunicarea companiei: Rheinmetall).
O diferență față de lista inițială SAFE este valoarea totală cerută acum spre aprobare: pentru 298 de vehicule, estimarea a urcat la 3,33 miliarde de euro (aprox. 16,6 miliarde lei), față de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) anterior, adică o creștere de 12%, potrivit informațiilor prezentate Parlamentului.
Din cele 298, doar 232 de vehicule ar urma să fie contractate prin fonduri SAFE (circa 2,6 miliarde de euro), iar diferența de 66 de vehicule ar urma să fie contractată post-2030 din alte surse de finanțare.
Ministrul Apărării a explicat creșterea prin cerințe suplimentare, în special includerea rachetelor ghidate antitanc Spike, care nu erau în cererea inițială. El a mai susținut că, raportat la prețurile practicate de Rheinmetall în alte țări, România ar plăti sub media calculată intern de MApN pentru același produs.
Parlamentul a aprobat sumele și companiile pentru contracte de achiziții militare de 8,33 miliarde de euro (aprox. 41,5 miliarde lei) din SAFE. Din această sumă, un pachet de 7 programe, în valoare totală de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,3 miliarde lei), urmează să fie semnat cu Rheinmetall.
Pe lângă contractul Lynx, în pachet sunt menționate și alte achiziții care merg către grupul german, inclusiv proiecte navale și sisteme de apărare antiaeriană, cu valori mai mari decât estimările inițiale, conform informațiilor din documentele transmise Parlamentului și sintetizate de HotNews.
Miza operațională imediată este înlocuirea MLI-84M „Jderul”, ajunse la final de viață, cu o platformă modernă. Din perspectiva industriei, însă, detaliul-cheie este că „localizarea” de 40% este construită în jurul valorii adăugate, nu al fabricării integrale: componenta dominantă ca preț – turela – rămâne în afara țării, iar producția locală se concentrează pe restul vehiculului și pe lanțul de furnizori asociat. În lipsa altor detalii publice despre structura exactă a lucrărilor și subansamblelor, nu este încă clar ce capacități industriale noi vor fi dezvoltate efectiv în România dincolo de asamblare și integrare.
Recomandate
Rheinmetall își împinge sistemul mobil Skyranger 30 în prim-planul apărării antidrone din NATO , urmând să îl prezinte la Eurosatory 2026 de la Paris, într-un moment în care statele europene caută soluții rapide pentru apărarea aeriană de proximitate, potrivit Interesting Engineering . Skyranger 30 este un sistem de apărare aeriană mobil, construit pe șasiul vehiculului de luptă Lynx KF41 , care combină senzori moderni cu „putere de foc” ridicată. Miza operațională este acoperirea unui gol de capabilități în apărarea aeriană cu rază scurtă, pe fondul proliferării dronelor și a munițiilor rătăcitoare (loitering munitions – muniții care pot „patrula” deasupra zonei înainte de atac). De ce contează: apărarea de proximitate devine prioritate în Europa Publicația notează că sistemul câștigă importanță în mai multe țări NATO, în cadrul inițiativelor europene de apărare. Contextul invocat este schimbarea rapidă a amenințărilor pe câmpul de luptă, unde arhitecturile tradiționale de apărare aeriană sunt tot mai des puse sub presiune de ținte aeriene ieftine și greu de interceptat, precum dronele. În acest cadru, Rheinmetall poziționează Skyranger 30 ca soluție mobilă pentru protecția unităților în mișcare și a unor obiective critice, inclusiv infrastructură, printr-o combinație de senzori, angajare automată a țintelor și interceptori de tip tun și rachete. Ce poate face Skyranger 30: tun de 30 mm, muniție programabilă și rachete SHORAD La baza sistemului se află un tun tip „revolver” de 30 mm (30mmx173 KCE), cu o rază efectivă de până la 3.000 de metri. Interesting Engineering menționează utilizarea muniției programabile cu explozie în aer (airburst), care ar crește probabilitatea de lovire împotriva micro-dronelor. Pentru distanțe mai mari, turela are un design modular și poate integra rachete de apărare aeriană cu rază scurtă (SHORAD – short-range air defense). Sistemul include: radar de căutare integrat; senzori electro-optici; supraveghere și urmărire a țintelor la 360 de grade; posibilitatea de operare autonomă sau în rețea, conform unui comunicat citat de publicație. Adoptare în UE și NATO, pe fondul lecțiilor din conflictele recente Interesting Engineering scrie că mai mulți membri ai UE și NATO, inclusiv Germania, au ales în ultimii ani soluția Skyranger 30. Articolul leagă accelerarea cererii de experiența conflictelor recente, în special de utilizarea extinsă a dronelor și a munițiilor rătăcitoare în Ucraina, care a împins în sus interesul pentru sisteme mobile de apărare aeriană terestră cu rază scurtă și foarte scurtă. Rheinmetall urmează să prezinte Skyranger 30 la Eurosatory 2026, iar mesajul central este că sistemul ar răspunde unei cereri „urgente” pentru apărare aeriană mobilă și rezilientă în fața amenințărilor aeriene actuale. [...]
Rheinmetall mizează pe lansare rapidă și dispersată a dronelor kamikaze din containere standard , într-o abordare care poate transforma rețelele obișnuite de logistică în puncte mobile de lovire, potrivit Interesting Engineering . Compania germană a prezentat la Eurosatory 2026 un lansator autonom containerizat (Containerized Missile Launcher – CML), gândit să opereze ca „multiplicator de forță” pentru noul său sistem de muniție rătăcitoare FV-014 (Loitering Munition System – LMS). CML este descris ca un sistem modular, complet autonom, integrat într-o rețea de recunoaștere și lovire a Rheinmetall. În practică, conceptul urmărește să reducă timpii de reacție prin posibilitatea de a disloca rapid lansatorul și de a lansa mai multe drone FV-014 către ținte de pe câmpul de luptă. Ce aduce FV-014 în plan operațional FV-014 este o muniție rătăcitoare portabilă de 20 kg, destinată să lege rapid recunoașterea de sprijinul de foc „organic” (adică disponibil direct unității, fără a depinde de alte structuri). Conform descrierii din material, drona are propulsie electrică „silencioasă” și un design aerodinamic al aripii pentru operare discretă. Pentru observare și conștientizare situațională, FV-014 are un gimbal frontal rotativ la 360 de grade. Parametrii de utilizare indicați sunt: autonomie de zbor de până la 70 de minute; rază operațională maximă de 100 km; legătură de date de 60 km. Încărcătura și controlul loviturii Rheinmetall spune că FV-014 folosește o încărcătură explozivă HEDP (High-Explosive Dual Purpose – exploziv cu dublu rol), dezvoltată intern. Aceasta combină efecte de fragmentare anti-personal cu penetrare anti-blindaj, iar compania afirmă că poate străpunge peste 600 mm de blindaj. În plus, arhitectura software ar permite unui singur operator să comande mai multe drone într-o formație coordonată de tip „roi”. Sistemul ar impune și un protocol „human-in-the-loop”, ceea ce înseamnă că decizia finală pentru o lovitură letală rămâne la un operator uman. Materialul mai susține că drona este proiectată să funcționeze în medii cu bruiaj și război electronic intens. Producție în UE și semnal de piață: acord-cadru „multi-miliard” cu Bundeswehr FV-014 este prezentat ca element central al Rheinmetall Reconnaissance Network (AWV), controlat printr-o stație de sol „ușor de folosit” și capabil să combine date cu alte platforme, inclusiv drona de recunoaștere LUNA NG, pentru a construi o imagine operațională comună. Un element cu relevanță economică și de achiziții: sistemul ar fi fost validat într-o demonstrație cu foc real pentru un client NATO în februarie 2026, iar în aprilie 2026 ar fi urmat semnarea unui acord-cadru „masiv”, de ordinul mai multor miliarde de euro, cu forțele armate germane (Bundeswehr). Articolul nu precizează valoarea exactă și nici structura contractuală. Pe fondul creșterii capacităților de producție, Rheinmetall poziționează combinația CML–FV-014 ca soluție scalabilă pentru nevoile de apărare moderne, cu accent pe dispersie, mobilitate și lansare rapidă din infrastructuri logistice standardizate. [...]
Germania și Polonia își extind cooperarea militară pentru apărarea flancului estic al NATO , printr-un nou acord care include mobilitate militară , infrastructură, apărare cibernetică și tehnologii noi, precum și sprijin pentru „ Scutul Estic ” construit de Polonia la granițele cu Belarus și Rusia, potrivit Antena 3 . Acordul a fost semnat miercuri și vine pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia și al incertitudinii legate de angajamentul SUA în Europa, notează materialul, care citează Euronews. În acest context, Varșovia vrea ca aliații europeni să preia un rol mai mare în apărarea frontierei estice, iar Berlinul caută parteneri în procesul de revitalizare a armatei germane. Ce include acordul și ce se schimbă operațional În forma prezentată, acordul ar urma să cuprindă planuri pentru protejarea regiunii Mării Baltice și detalii de cooperare în mai multe zone: mobilitate militară și infrastructură (capacitatea de a deplasa rapid trupe și echipamente); apărare cibernetică; noi tehnologii; contribuții la dezvoltarea „Scutului Estic” al Poloniei. Ministrul adjunct al apărării din Polonia, Cezary Tomczyk, a declarat că soldați germani, printre alții, vor contribui la dezvoltarea în continuare a „Scutului Estic”, descris ca un sistem de fortificații extinse pe care Polonia îl construiește din 2024 la granițele cu Belarus și Rusia. De ce contează pentru arhitectura de securitate a Europei Miza principală este funcționarea planurilor de apărare ale NATO în zona baltică. Justyna Gotkowska, director adjunct al think tank-ului Center for Eastern Studies din Varșovia, afirmă că Germania are un rol esențial în apărarea regiunii baltice, însă fără cooperarea cu Polonia acest lucru „nu va fi posibil”. În material se arată și că statele baltice sunt adesea considerate cea mai probabilă țintă a Rusiei în cazul unui viitor atac asupra teritoriului NATO, ceea ce crește presiunea pentru coordonare între aliații europeni de pe flancul estic. Context politic: relație mai pragmatică și presiune pentru includerea Poloniei Relațiile germano-poloneze au devenit „mai pragmatice” în ultimii ani, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina din 2022 și al venirii la putere a unui guvern liberal în Polonia în 2023, potrivit articolului. Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a spus la Varșovia: „Nu uităm trecutul. Dar politica viitorului, dezvoltarea și securitatea sunt obligația noastră.” Totodată, textul menționează că, în pofida rolului tot mai important al Poloniei, Germania a preferat să ia decizii majore privind Ucraina sau Iranul împreună cu Franța și Regatul Unit, lăsând Varșovia în afara formatului. Premierul polonez Donald Tusk ar fi cerut ca Polonia să fie inclusă în discuțiile despre viitorul Ucrainei și al regiunii, după întâlnirea de la Londra din 7 iunie cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În paralel, Germania își asumă ambiția de a construi „cea mai puternică armată convențională” din partea europeană a NATO, un proces care, potrivit materialului, ar urma să o transforme într-un pilon central al apărării europene în anii următori. [...]
Finlanda a eliminat interdicția privind armele nucleare, deschizând un nou cadru legal pentru operațiuni NATO pe teritoriul său , după ce parlamentarii au votat ridicarea restricției printr-un amendament la Legea energiei nucleare, potrivit Politico . Miza este una de reglementare și operare militară: Helsinki își aliniază legislația la statutul de stat membru NATO, permițând, la nevoie, primirea, transportul și facilitarea deplasării armelor nucleare în cadrul apărării aliate. Votul a trecut cu 125 la 61, iar ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , a numit schimbarea „esențială” pentru securitatea țării, insistând însă că Finlanda nu intenționează să staționeze permanent arme nucleare pe teritoriul său. Ce se schimbă concret: de la interdicție legală la opțiune operațională Amendamentul elimină o restricție veche de decenii care, în forma anterioară, limita posibilitatea Finlandei de a participa fără constrângeri legale la anumite planuri și mișcări logistice ale Alianței. În termeni practici, decizia: permite Finlandei să primească arme nucleare în contextul operațiunilor de apărare ale NATO; permite transportul și tranzitul acestora pe teritoriul finlandez; oferă bază legală pentru facilitarea mișcării armelor nucleare, dacă situația de securitate o cere. Häkkänen a afirmat, într-o postare pe X după vot, că parlamentul a aprobat amendamentul cu o majoritate de două treimi și că reforma „întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu”. „Această reformă istorică întărește securitatea Finlandei și a NATO în ansamblu.” Contextul deciziei: integrarea în NATO și presiunea de securitate din regiune Potrivit aceleiași surse, votul închide un proces de schimbare a politicii de apărare accelerat după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Finlanda a aderat la NATO în 2023 și are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia. În acest an, Häkkänen a argumentat că restricțiile nucleare, datând din 1980, nu mai reflectă realitățile geopolitice ale unui stat membru NATO. Nivelul de alertă a rămas ridicat: în mai, autoritățile finlandeze au ridicat avioane de luptă după ce o dronă suspectă ar fi intrat în spațiul aerian al țării, în apropiere de Helsinki. Președintele Alexander Stubb a spus ulterior că Finlanda nu se confruntă cu „nicio amenințare militară directă”, iar oficiali militari au indicat că au existat informații prealabile despre incident. Ce urmează: discuții despre descurajarea nucleară europeană Decizia vine în paralel cu evaluarea unei implicări mai strânse în planurile președintelui francez Emmanuel Macron privind o descurajare nucleară europeană mai amplă. Premierul Petteri Orpo a semnalat interes pentru cooperare, dar Finlanda nu a luat încă o decizie finală, potrivit Politico. [...]
Liderii G7 au convenit să crească livrările de apărare antiaeriană și capabilități cu rază lungă pentru Ucraina , un pachet care combină sprijin militar imediat cu posibile măsuri de creștere a producției interne de armament și cu întărirea rezilienței energetice înainte de iarnă, potrivit Kyiv Post . Decizia, anunțată după summitul G7 de la Évian (Franța), vine pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete și drone asupra orașelor, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. În declarația comună, liderii G7 afirmă că rămân „uniți” în sprijinul pentru Ucraina și invocă „un nou impuls” în evoluțiile recente de pe câmpul de luptă. „Pentru a sprijini și accelera acest nou impuls, suntem de acord să creștem livrarea de capacități de apărare aeriană, sisteme și interceptoare suplimentare, precum și capabilități cu rază lungă”, se arată în declarația comună citată de publicație. Ce include angajamentul G7 Potrivit articolului, înțelegerea are câteva direcții operaționale: Extinderea apărării aeriene : livrări mai mari de sisteme și interceptoare pentru protejarea orașelor și a infrastructurii critice. Capabilități cu rază lungă : sprijin suplimentar pentru a întări capacitatea Ucrainei de a perturba operațiunile militare ruse. Producție de apărare : G7 spune că este pregătit să ia în calcul extinderea licențelor care ar permite creșterea producției militare interne a Ucrainei. Reziliență energetică : sprijin suplimentar pentru a trece peste iarna următoare, în contextul atacurilor continue asupra facilităților energetice. Patriot și licențe de producție: miza industrială Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, conform aceleiași surse, că președintele SUA Donald Trump a răspuns pozitiv solicitării Ucrainei pentru mai multe rachete Patriot (interceptoare pentru sistemul antiaerian Patriot ). Zelenski a mai spus că cei doi au discutat și despre posibile licențe americane care ar permite Ucrainei să producă intern rachete Patriot. Presiune economică asupra Rusiei În paralel cu componenta militară, liderii G7 au reiterat intenția de a crește presiunea asupra economiei de război a Rusiei , inclusiv prin întărirea sancțiunilor care vizează sectoarele de petrol și gaze . Zelenski a mai afirmat că summitul reflectă o înțelegere comună că Rusia „nu câștigă războiul” și că trebuie împinsă către un acord, potrivit articolului. [...]
MApN scoate la concurs 6.763 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști , într-o nouă campanie de recrutare care vizează unități militare din toată țara, potrivit Mediafax . Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a fost aprobat „ planul de recrutare a candidaților pentru corpul soldaților și gradaților profesioniști, seria I 2026 ”, iar numărul de posturi disponibile este de 6.763. Mesajul a fost transmis de MApN pe Facebook. Ce trebuie să știe candidații Pentru înscriere și întocmirea dosarului, cei interesați se pot adresa direct unităților militare unde există posturi vacante. Informațiile despre procesul de recrutare și selecție, precum și lista unităților, pot fi obținute prin biroul de informare-recrutare la care este arondată fiecare persoană, mai arată anunțul citat. MApN indică și o pagină cu datele de contact ale birourilor de informare-recrutare: https://www.recrutaremapn.ro/contactbir.php . [...]
