Știri
Știri din categoria Apărare
NATO își întărește schimbul de informații pentru a gestiona riscul de sabotaj și atacuri hibride atribuite Rusiei, pe fondul multiplicării incidentelor în Europa și al evaluărilor care indică o creștere a amenințării în lunile următoare, potrivit Kyiv Post.
Într-un interviu telefonic acordat Reuters, generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a îndemnat partenerii să rămână calmi, susținând că alianța are instrumentele necesare pentru a gestiona riscul. Kremlinul continuă să respingă acuzațiile privind operațiuni hibride pe teritoriul NATO și neagă că ar urmări o confruntare cu alianța.
Declarațiile vin după o evaluare a serviciului de informații al apărării din Danemarca, care anticipează intensificarea atacurilor hibride ale Moscovei împotriva partenerilor occidentali ai Ucrainei, inclusiv sabotaj, atacuri cibernetice și o incursiune terestră limitată. Conform Reuters, aceeași evaluare indică un risc „scăzut, dar în creștere” ca Rusia să lanseze o lovitură militară limitată asupra unuia sau mai multor membri NATO, în special statele baltice.
În paralel, lideri europeni au ridicat public nivelul de alertă. Săptămâna trecută, premierul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat că evaluările serviciilor de informații arată că Rusia plănuiește să lovească țări care sprijină Kievul, inclusiv Polonia. În ultimele luni, incursiunile cu drone și alte acțiuni hibride „aproape s-au dublat”, iar mai multe state membre ajung să le trateze drept atacuri directe, nu incidente izolate.
Grynkewich a indicat între episoadele care au generat îngrijorare o tentativă eșuată de atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle din Germania și un incident în care o navă rusă a tras rachete de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez, episod pe care Moscova l-a prezentat drept prevenirea unei „provocări” daneze.
În regiune, sursa menționează și:
Generalul a spus că, deși un atac rusesc limitat asupra teritoriului NATO este puțin probabil, nu poate fi exclus complet.
În același context, Reuters notează că la comandamentul NATO din Norfolk (Virginia), responsabil de operațiuni în Arctica și nordul Europei și de protejarea liniilor de aprovizionare dintre America de Nord și Europa, urma să aibă loc o schimbare de comandă de la un viceamiral american la un general britanic. Mișcarea este prezentată ca parte a unei reorganizări mai ample, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca Uniunea Europeană să își asume o parte mai mare din propria apărare.
Grynkewich a afirmat că Washingtonul va continua să ofere capabilități „critice, dar mai limitate”, pe măsură ce UE preia o parte mai mare din povară. În plus, un ofițer din UE ar urma să conducă și Comandamentul NATO al Forțelor Întrunite din Napoli, Italia.
Recomandate
NATO își intensifică schimbul de informații între statele membre, ca răspuns la valul de sabotaje și incidente asociate sau aparent asociate cu Rusia, în timp ce riscul unui atac militar limitat rămâne evaluat ca redus, potrivit Biziday . Alexus Grynkewich , general al Forțelor Aeriene ale SUA și comandant suprem al NATO în Europa, a declarat pentru Reuters că Alianța își consolidează cooperarea pe zona de informații (intelligence) în contextul „războiului hibrid” – acțiuni sub pragul unui conflict deschis, precum sabotaje, intimidări sau operațiuni clandestine. De ce contează: răspuns operațional la „războiul hibrid” Mesajul central al comandantului NATO este că, deși un atac limitat al Rusiei asupra unui aliat este „improbabil”, Alianța tratează riscul ca pe unul care nu poate fi exclus și își ajustează mecanismele de prevenție și reacție. În acest cadru, schimbul de informații devine o măsură practică de reducere a vulnerabilităților și de creștere a capacității de anticipare. Ce a declanșat intensificarea cooperării Declarațiile vin după o avertizare a serviciului danez de informații militare, care a indicat că Rusia ar putea intensifica în lunile următoare acțiunile de tip „hibrid” împotriva Occidentului. Evaluarea daneză menționează și un „risc încă scăzut, dar care are potențialul de a crește” privind un atac militar limitat împotriva uneia sau mai multor țări NATO care se învecinează cu Rusia. În ultimele săptămâni, seria de incidente invocată include: o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului german Leipzig/Halle (context în Biziday ); un incident în care o navă rusească a tras rachete de semnalizare asupra unui elicopter militar danez (context în Biziday ). „Improbabil, dar nu putem exclude” Grynkewich a spus că situația este „îngrijorătoare”, dar a transmis aliaților să rămână „calmi și încrezători” în capacitatea NATO de a gestiona riscurile. Întrebat direct despre posibilitatea unui atac rusesc limitat pe teritoriul NATO, acesta a indicat că este o evoluție puțin probabilă, însă nu poate fi eliminată complet din scenarii. Totodată, a respins ideea că președintele Vladimir Putin ar putea considera un moment oportun pentru a testa NATO pe fondul consumului ridicat de muniții de precizie al SUA în războiul cu Iranul. Context: prezența militară americană în Europa rămâne în discuție Oficialul NATO a încercat să îi liniștească pe aliați și în privința rolului SUA în Europa, afirmând că Washingtonul va continua să furnizeze „capabilități critice, dar mai limitate”, pe măsură ce europenii își asumă un rol mai important. El a precizat că nu există „un rezultat predeterminat” privind numărul de militari americani care vor rămâne în Europa sau ce capabilități ar putea fi relocate. În prezent, în Europa sunt aproximativ 80.000 de soldați americani, potrivit informațiilor citate de Reuters în materialul preluat de Biziday. [...]
Incursiunea de 42 de secunde a unui elicopter rusesc în spațiul aerian polonez ridică din nou nivelul de alertă pe flancul estic al NATO , într-un context în care Varșovia spune că astfel de episoade indică testarea repetată a apărării aeriene, potrivit HotNews . Comandamentul Operațional al Armatei Poloneze a anunțat miercuri că un elicopter militar rusesc Mi-8 a intrat „pentru scurt timp” în spațiul aerian al Poloniei, venind din exclava rusă Kaliningrad . Conform postării autorităților poloneze pe X, aparatul a rămas 42 de secunde în spațiul aerian polonez și a pătruns până la o adâncime maximă de aproximativ 300 de metri. În reacție, Polonia a mobilizat avioane de vânătoare, iar forțele și mijloacele terestre au fost menținute în stare de alertă. În comunicatul citat, autoritățile poloneze afirmă că „natura incidentului indică faptul că Rusia testează din nou gradul de pregătire al apărării noastre aeriene”. Un tipar de presiune în zona Mării Baltice Incidentul cu elicopterul vine după un alt episod raportat marți de ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz : interceptarea unui avion de recunoaștere rusesc în largul coastei poloneze a Mării Baltice. Potrivit ministrului, un avion Il-20 a fost interceptat de avioane poloneze la aproximativ 40 km de coastă, iar el a descris situația ca parte a unui „model susținut de presiune”, nu ca incidente izolate. În același context, autoritățile poloneze susțin că au existat interceptări repetate ale unor aeronave rusești care zburau fără planuri de zbor sau cu transponderele oprite (transponderul este echipamentul care transmite automat identificarea și poziția aeronavei către sistemele de control și supraveghere). Context: avertismente privind escaladarea și riscul de provocări Materialul amintește că Polonia se află în stare de alertă sporită în privința oricărei incursiuni în spațiul său aerian legate de războiul Rusiei din Ucraina. În plus, sunt menționate avertismente recente ale premierului Donald Tusk, care a spus că următoarele șase luni ar putea fi decisive și că nu trebuie excluse provocări ale Rusiei împotriva unui stat NATO, inclusiv prin drone sau rachete. Totodată, șeful serviciului de securitate ceh este citat cu un avertisment privind posibile acțiuni precum „o incursiune limitată”, „provocări sub steag fals” sau o campanie masivă de influențare, într-un orizont de „câteva luni”. Ambasada Rusiei la Varșovia nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de a comenta incidentul, mai notează articolul. [...]
Polonia vizează creșterea prezenței militare americane la 15.000 de soldați , un obiectiv care ar consolida flancul estic al NATO și ar implica o extindere logistică și operațională pe termen lung, potrivit Adevărul . Ținta a fost avansată de ministrul adjunct al apărării, Stanislaw Wziatek, într-o intervenție la postul RMF FM. Planul descris de oficial include aproximativ 10.000 de militari americani rotați periodic și între 3.500 și 5.000 staționați permanent. În prezent, Polonia găzduiește „între 6.500 și 7.000 de soldați americani prin rotație”, a mai spus Wziatek. Implementare graduală, cu orizont până în 2039 Extinderea prezenței americane ar urma să fie făcută treptat, până în 2039, conform declarațiilor ministrului adjunct. Calendarul lung sugerează un proiect de infrastructură și organizare militară care depășește rotațiile curente și presupune capacități stabile de găzduire și sprijin. Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump , a vorbit săptămâna trecută despre „progrese majore” privind înființarea unei baze militare americane permanente în Polonia, în contextul revizuirii prezenței SUA în Europa. Context: presiunea de securitate pe flancul estic Varșovia își justifică demersul prin deteriorarea mediului de securitate regional, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care se apropie de a cincea iarnă. În plan intern, premierul Donald Tusk a avertizat asupra intensificării amenințărilor „hibride” din partea Rusiei, inclusiv atacuri „accidentale” cu drone și rachete care ar putea viza statele ce sprijină Ucraina. Polonia, membră NATO și UE, a acuzat în repetate rânduri Rusia de „sabotaj” începând din 2022. Totodată, țara se află între statele NATO cu cele mai mari cheltuieli de apărare raportate la PIB, alocând aproape 5% pentru acest sector. [...]
Un politolog rus apropiat de Kremlin indică România între primele ținte ale unor lovituri asupra Europei în 2027 , într-un scenariu pe care îl leagă de sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit Mediafax . Miza pentru România este una de securitate și de continuitate operațională: astfel de mesaje urmăresc să descurajeze logistica de sprijin și să crească presiunea asupra statelor de pe flancul estic. Serghei Karaganov , prezentat drept un veteran rus în domeniul securității, afirmă că la Moscova „sunt discutate planuri” pentru atacuri „mult mai serioase” nu doar împotriva Ucrainei, ci și împotriva unor țări europene pe care le descrie ca fiind „implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei”. El susține că acest lucru „se va întâmpla în decurs de un an”. „Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare.” De ce apare România în lista de ținte invocată de Karaganov Karaganov indică Germania, România și Polonia drept primele state vizate, iar în cazul României invocă explicit rolul de „sursă a livrărilor de arme către Ucraina”. „În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania.” În aceeași logică, el pledează pentru „urcarea bruscă pe scara escaladării” și pentru lovituri mai dure, argumentând că Rusia „s-ar putea epuiza” dacă războiul continuă și că ar fi nevoie de „acțiuni mult mai hotărâte”. Escaladare și componenta nucleară în discursul strategului rus Karaganov afirmă că Moscova ar fi greșit pentru că nu a folosit „potențialul nuclear” „nici măcar politic” de la începutul războiului și susține că ar fi trebuit să recurgă la exerciții și teste nucleare ca parte a escaladării. El spune că Rusia a început să furnizeze arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru „multe alte mijloace de lansare”, pe care le descrie drept „trepte ale escaladării”. Deși califică folosirea armelor nucleare drept un „păcat uriaș”, nu exclude utilizarea lor, pe care o consideră justificabilă dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”. În plus, afirmă că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, admițând că un astfel de atac ar ucide „milioane de oameni”. Context: profilul lui Karaganov și istoricul declarațiilor Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză influent în Rusia, și a fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă (2001–2013). Mediafax notează că este considerat apropiat de Vladimir Putin și de ministrul de Externe Serghei Lavrov și că se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului. Publicația mai arată că amenințările la adresa statelor europene nu sunt noi: în 2023, Karaganov vorbea despre posibilitatea folosirii „câtorva arme nucleare” împotriva unor țări europene implicate în sprijinirea Ucrainei, iar în 2026 a avansat scenarii de lovituri convenționale asupra unor obiective „simbolice sau logistice” urmate de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda. Interviul citat a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, la rândul ei, sub sancțiunile Uniunii Europene. [...]
Jean-Luc Mélenchon condiționează apărarea flancului estic de tratatele UE, nu de NATO , susținând că Franța ar continua să protejeze „frontierele comune” ale Europei chiar dacă ar părăsi Alianța, potrivit Politico . Întrebat dacă ar retrage trupele franceze staționate în prezent în Estonia și România în cadrul unui dispozitiv NATO, candidatul de extremă stânga la prezidențialele din Franța a răspuns că întrebarea este „irelevantă”, deoarece cele două state sunt membre ale Uniunii Europene și intră sub incidența tratatelor europene. El a adăugat că ieșirea din NATO „nu înseamnă” abandonarea apărării granițelor comune. Miza este una operațională pentru securitatea Europei de Est: Mélenchon se poziționează pentru o decuplare de NATO, dar încearcă să transmită că prezența și angajamentele Franței pe flancul estic ar putea continua pe o bază juridică europeană, nu aliată. În același timp, Politico notează că atât Mélenchon, cât și rivala sa de extremă dreapta, Marine Le Pen , vor o retragere a Franței din alianța militară, ceea ce a alimentat îngrijorări la sediul NATO privind direcția viitoarei politici de apărare a Parisului. Critici la adresa reînarmării Germaniei și a sprijinului militar pentru Ucraina În același interviu, Mélenchon și-a reiterat opoziția față de reînarmarea accelerată a Germaniei, acuzând Berlinul că nu s-a coordonat cu vecinii și invocând „istoria” atacurilor germane împotriva Franței. Totodată, el a spus că ar dori să se ajungă la interzicerea loviturilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, argumentând că folosirea armelor franceze și britanice ar transforma statele furnizoare în părți beligerante. Context politic: alegeri prezidențiale cu miză de securitate Politico arată că Mélenchon este între favoriții pentru alegerile prezidențiale de primăvara viitoare, care vor decide succesorul lui Emmanuel Macron. În acest cadru, dezbaterea despre NATO, prezența militară franceză în Europa de Est și coordonarea europeană în apărare devine un subiect central, cu potențiale efecte directe asupra posturii de descurajare pe flancul estic. [...]
Președintele Nicușor Dan avertizează că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amenințarea dronelor , deși a făcut „unele îmbunătățiri” cu sprijin american, într-un context în care incursiunile și incidentele de la granița războiului din Ucraina pun presiune pe capacitatea de apărare și pe coordonarea în NATO, potrivit HotNews . Declarațiile au fost făcute într-un interviu la CNN, acordat în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 01:30 (ora României). Întrebat despre riscul unui atac militar al Rusiei asupra unui stat NATO, Nicușor Dan a spus că un astfel de scenariu este „puțin probabil” pe termen scurt, dar a insistat că aliații trebuie să fie pregătiți, invocând precedentul invaziei din Ucraina, potrivit News.ro. Drona ca risc operațional: „nu suntem complet pregătiți” Șeful statului a recunoscut că România nu este „complet pregătită” pentru acest tip de amenințare, pe care a descris-o drept relativ nouă. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî. Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri.” Contextul invocat este unul concret: pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane, iar în ultimele luni au fost raportate mai multe incursiuni ale dronelor în spațiul aerian românesc. HotNews amintește și incidentul din Galați, într-un material separat despre drona prăbușită pe un bloc . Reechilibrarea efortului în NATO și rolul SUA în regiune Nicușor Dan a spus că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă „cu mai multă seriozitate”, menționând creșterea cheltuielilor de apărare și cooperarea mai strânsă, în ideea unui „reechilibru” al efortului față de Statele Unite. În acest context, președintele a afirmat că „Trump are dreptate” când cere o contribuție mai proporțională a Europei la apărarea comună. Totodată, el a subliniat importanța unei prezențe militare americane puternice în Europa. În România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani, iar un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari care opera în România, Bulgaria și Ungaria a fost retras, a precizat președintele. Nicușor Dan a vorbit despre oportunitatea unei „redistribuiri proporționale” a trupelor americane în interiorul Europei și a argumentat că prezența SUA în apropierea Mării Negre și a Mediteranei este „un beneficiu pentru Statele Unite”. Atac direct vs. operațiuni hibride Președintele a făcut distincția între un atac militar direct și acțiuni hibride atribuite Moscovei. În opinia sa, pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al statelor NATO nu ar fi intenționată, însă a indicat drept deliberate alte tipuri de acțiuni: dezinformare, atacuri hibride, atacuri asupra infrastructurii critice (submarine sau terestre) și sabotaje. Potrivit lui Nicușor Dan, aceste operațiuni ar urmări două obiective: subminarea încrederii cetățenilor în autorități și subminarea sprijinului european pentru Ucraina. Președintele se află în această perioadă la New York pentru Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU și urmează să susțină miercuri discursul național în plenul Adunării Generale. [...]
