Ministerul Finanțelor: Bucureștiul va găzdui biroul regional pentru flancul de sud al viitoarei Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență - România, stat fondator, vizează acces la finanțări pentru apărare și infrastructură critică

Bucureștiul devine un punct de decizie pentru finanțarea apărării pe flancul sudic , după ce România a obținut găzduirea biroului regional al viitoarei Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), potrivit Economedia , care citează un anunț al Ministerului Finanțelor . Miza este accesul la un instrument financiar internațional dedicat investițiilor strategice în apărare, infrastructură critică și reziliență, cu potențial de a direcționa proiecte și capital către regiune. România s-a alăturat marți, la Ankara, statelor aliate care au semnat Declarația de intenție comună pentru înființarea băncii, coordonată de Canada, conform informațiilor transmise de președintele României, Nicușor Dan. În paralel, Ministerul Finanțelor susține că a fost implicat „din fazele incipiente” în definirea arhitecturii instituționale și a modelului de guvernanță, cu obiectivul de a construi o instituție credibilă pentru investitori și capabilă să mobilizeze capital public și privat. Ce câștigă România: acces la finanțare și influență în alocarea ei Statutul de stat fondator ar urma să ofere României acces la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finanțările către proiecte relevante pentru securitatea regională, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare, potrivit Ministerului Finanțelor. Găzduirea biroului regional pentru flancul de sud este prezentată ca o poziționare care poate transforma rolul strategic al României în proiecte și investiții. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat explicit proiectul de nevoia de finanțare „predictibilă” și de mobilizarea capitalului pentru infrastructură strategică și industrie. „Apărarea colectivă are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nouă sursă de finanțare pentru proiectele strategice ale României și pentru companiile românești din domenii cu valoare adăugată ridicată – apărare, infrastructură critică, energie, securitate cibernetică și tehnologii emergente.” Cum ar urma să funcționeze banca și cine poate beneficia DSRB este descrisă ca un mecanism care „completează” arhitectura financiară internațională existentă, fără să o înlocuiască, prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare și de a accelera investițiile în apărare, securitate și reziliență. Pentru România, Ministerul Finanțelor indică oportunități de finanțare atât pentru proiecte strategice, cât și pentru companii – cu accent pe întreprinderile mici și mijlocii din industria de apărare și sectoare conexe – în funcție de instrumentele pe care banca le va dezvolta, precum: împrumuturi; garanții; investiții de capital (participații), pentru extinderea capacităților de producție, inovare, tehnologii emergente și integrarea în lanțurile internaționale de aprovizionare. Inițiatorii proiectului indică trei direcții principale: capital pe termen lung la costuri reduse pentru guverne, achiziții publice mai rapide și „inteligente” în apărare și mobilizarea capitalului privat prin garanții care să faciliteze finanțarea companiilor de-a lungul lanțului de aprovizionare. De ce contează: biroul regional poate influența fluxul de proiecte și capital Din perspectivă operațională și economică, găzduirea biroului regional poate crește vizibilitatea și capacitatea României de a conecta proiecte locale și regionale la finanțări dedicate apărării și rezilienței, inclusiv în domenii precum transport, energie, digitalizare, securitate cibernetică și tehnologii emergente. Totuși, materialul nu include un calendar de operaționalizare, dimensiunea capitalului sau criteriile concrete de eligibilitate, care vor depinde de arhitectura finală și de instrumentele financiare adoptate de viitoarea instituție. [...]