Știri
Știri din categoria Apărare
Două sisteme antiaeriene modernizate pentru lupta antidronă nu au trecut recepția, ceea ce prelungește livrarea și activează penalități pentru contractul derulat cu Rheinmetall, potrivit news.ro. Informația indică un blocaj operațional în punerea în serviciu a capabilităților antidronă, în condițiile în care două dintre cele patru sisteme trimise la modernizare au „picat” testele de recepție.
Potrivit G4Media.ro, care citează un document al Ministerului Apărării Naționale, este vorba despre două dintre cele patru sisteme de apărare antiaeriană formate din 24 de tunuri, trimise de România la compania germană Rheinmetall pentru modernizare și transformare pentru lupta antidronă. Primele două sisteme ar fi trebuit livrate în aprilie 2026, însă nu au trecut testele de recepție.
În acest context, compania germană „și-a asumat înlocuirea” celor două sisteme, iar partea română a aplicat penalități pentru întârzieri, conform aceleiași surse citate în material.
Președintele Nicușor Dan a comentat miercuri, la New York, situația, afirmând că astfel de cazuri pot apărea și că procedura de recepție poate fi ajustată.
„Legat de ce mă întrebați cu Rheinmetall, se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta. Din câte înțeleg, nu este pe programul SAFE, ci pe o achiziție anterioară a statului român, se mai întâmplă lucrurile astea”
Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Antena 3, potrivit news.ro.
Din datele prezentate în articol, consecințele imediate sunt:
Materialul nu oferă detalii despre calendarul noilor livrări sau despre valoarea penalităților aplicate.
Recomandate
România pregătește noi penalități pentru întârzierile Rheinmetall , iar factura de 8,7 milioane de euro (aprox. 43,3 milioane lei) emisă pe 8 noiembrie este doar o sancțiune parțială, potrivit Digi24 . Ministrul Apărării, Radu Oprea, spune că alte facturi ar putea urma până la livrarea sistemelor antiaeriene, în condițiile în care Armata Română a cerut refacerea echipamentelor pentru a respecta specificațiile contractuale. Oficialul a declarat, în direct la Digi24, că primele echipamente refăcute conform cerințelor Armatei ar urma să ajungă în decembrie. În același timp, Oprea a precizat că explicațiile furnizorului privind întârzierile nu schimbă poziția autorităților, care susțin că au nevoie de echipamente și vor continua să aplice penalități. „Presupun că facturi vor mai fi emise până la data la care vom primi echipamentele respective, pentru că este o factură parțială.” De ce întârzie livrările, potrivit ministrului Întrebat dacă Rheinmetall a oferit justificări convingătoare, ministrul a spus că argumentele invocate țin de presiunea asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu echipamente militare, pe fondul cererii ridicate la nivel mondial. „Lanțurile de aprovizionare sunt întinse la maximum, pentru că există o cerere foarte mare, la nivel global, de echipamente militare și, câteodată, unele dintre produse întârzie.” Cu toate acestea, Oprea a arătat că aceste explicații „nu” mulțumesc partea română și că penalitățile sunt aplicate tocmai pentru că livrările sunt necesare, iar specificațiile trebuie respectate. Ce urmează: penalități până la livrare Factura de 8,7 milioane de euro emisă pe 8 noiembrie este prima penalizare anunțată public în legătură cu întârzierile Rheinmetall, iar sancțiunile ar putea continua până când echipamentele vor fi livrate, potrivit ministrului. Separat, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în contractul cu Rheinmetall, încheiat în cadrul programului SAFE și negociat în perioada în care Cancelaria prim-ministrului era implicată în proces, „nu există clauze păguboase pentru România”. [...]
Detectarea unei ținte aeriene lângă granița maritimă a României a declanșat proceduri de alertare și interceptare , după ce două aeronave F-16 au fost ridicate pentru monitorizare, iar populația din estul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în seara de 14 noiembrie, sistemul său de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la est de Insula Șerpilor . În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru a monitoriza situația. Alertarea populației: RO-Alert pentru estul județului Tulcea Conform MApN, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de est a județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 20:51. Ce înseamnă operațional: activarea serviciului de Poliție Aeriană Ridicarea celor două aeronave F-16 indică activarea procedurilor de reacție rapidă ale Forțelor Aeriene, în cadrul misiunilor de Poliție Aeriană, pentru supraveghere și evaluarea unei posibile amenințări în proximitatea spațiului aerian de interes pentru România. Informațiile publicate nu precizează natura țintei aeriene detectate și nici evoluția ulterioară a incidentului, dincolo de măsurile inițiale de monitorizare și alertare. [...]
Ridicarea de urgență a două F-16 și alertarea populației din nordul județului Tulcea arată că procedurile de reacție rapidă sunt activate imediat când apare un risc aerian în proximitatea graniței , după detectarea unei ținte aeriene la sud-est de Insula Șerpilor , în spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 , care citează Ministerul Apărării Naționale (MApN). MApN a transmis că, în seara de 13 noiembrie, sistemul de supraveghere radar a detectat ținta aeriană, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești . În paralel, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației. La ora 21:53 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, conform informării MApN publicate pe Facebook. Ce s-a întâmplat cu alerta MApN a anunțat ulterior că alerta aeriană a încetat la ora 22:58. În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre natura țintei aeriene sau evoluția acesteia, dincolo de localizarea indicată (sud-est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian ucrainean). De ce contează pentru zona de graniță Evenimentul evidențiază componenta operațională a apărării aeriene: detectarea radar, ridicarea aeronavelor aflate în serviciul de Poliție Aeriană și alertarea civilă prin RO-Alert, ca măsură de precauție pentru populația din proximitatea frontierei. [...]
Comisia Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră , un proiect inițiat de România împreună cu Bulgaria și integrat între timp în strategia UE, potrivit HotNews , care relatează declarațiile comune ale președintelui Nicușor Dan și ale Ursulei von der Leyen de la Palatul Cotroceni. Finanțarea anunțată vine pe fondul intensificării incidentelor de securitate în regiune și are ca miză creșterea capacității de supraveghere și reacție în Marea Neagră, o zonă descrisă de cei doi oficiali drept critică atât pentru securitatea Europei, cât și pentru rutele comerciale și securitatea energetică. Hubul de securitate la Marea Neagră: calendar și bani europeni Președintele Nicușor Dan a indicat hubul de securitate la Marea Neagră drept „punctul concret, important” al discuțiilor, subliniind că proiectul trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene”. Ursula von der Leyen a spus că ideea a fost deja inclusă în strategiile europene și a anunțat un acord cu România și Bulgaria pentru accelerarea activității, „cu un calendar pentru finalizare” și 50 de milioane de euro alocați . De ce contează: supraveghere, răspuns la incidente și război hibrid În declarațiile de la Cotroceni, Nicușor Dan a legat securitatea Mării Negre de comerțul global, de securitatea energetică a Europei și de perspectivele de reconstrucție a Ucrainei, argumentând că aceasta nu poate fi eficientă fără o mare sigură. Șeful statului a enumerat incidente recente din regiune, de la incursiuni cu drone la sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat în spectrul „războiului hibrid”. La rândul ei, Ursula von der Leyen a insistat pe menținerea libertății navigației și pe consolidarea supravegherii în Marea Neagră, inclusiv prin imagini satelitare, precum și pe întărirea securității în spațiul informațional, în contextul manipulării și interferențelor care pot însoți incidentele cu drone. Alte finanțări și instrumente UE invocate în discuție Pe lângă alocarea pentru hub, Ursula von der Leyen a anunțat o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare. Tot în contextul consolidării apărării, președinta Comisiei Europene a menționat programul SAFE (program de achiziții în apărare) și a afirmat că România va primi „mai mult de 16 miliarde de euro” . În același cadru, ea a dat ca exemplu inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina, apreciind că este nevoie de mai multe proiecte similare. Ce urmează: discuții la Guvern și vizite în regiune După întâlnirea de la Cotroceni, Ursula von der Leyen urma să aibă o întrevedere și cu premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria, conform programului citat. Marți, ea urma să fie în Bulgaria, la Varna, pentru întâlniri la nivel înalt și o vizită la Academia Navală „Nikolai Babțarov”, iar ulterior agenda include participări la reuniuni internaționale în Turcia și Irlanda. [...]
UE pune 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) pe masă pentru securitatea la Marea Neagră , cu 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) destinate operaționalizării hub-ului de securitate maritimă dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare, pe fondul intensificării incidentelor din regiune, potrivit Economedia . Anunțurile au fost făcute la București, după discuțiile dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele României, Nicușor Dan, axate pe securitatea la Marea Neagră și răspunsul european la amenințări hibride. Finanțarea indică o trecere de la declarații politice la măsuri cu buget și calendar, într-un moment în care libertatea navigației este prezentată ca miză economică directă pentru UE, inclusiv pentru securitatea alimentară, pe lângă dimensiunea militară și de protecție a infrastructurii. Ce acoperă finanțarea: hub-ul și intervenția rapidă Pachetul anunțat include două componente distincte: 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pentru „operaționalizarea” hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, proiect dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și integrat într-o strategie europeană; 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare , în contextul creșterii incidentelor de securitate din zonă. Von der Leyen a legat explicit aceste măsuri de escaladarea recentă, menționând atacuri cu drone care au vizat nave comerciale și pierderi de vieți omenești în rândul marinarilor. De ce contează economic: navigație, comerț și energie În declarațiile comune, miza Mării Negre este descrisă și în termeni economici, nu doar de apărare. Nicușor Dan a argumentat că regiunea este relevantă pentru Europa prin: rolul în comerțul global (inclusiv perspectiva „coridorului de mijloc”); securitatea energetică a UE, cu referire la extracția viitoare din Marea Neagră și conexiunea cu zona Mării Caspice; legătura cu sprijinul pentru Ucraina și perspectiva reconstrucției. În același timp, von der Leyen a insistat că libertatea navigației în Marea Neagră trebuie „menținută și restaurată”, descriind ruta drept „vitală” pentru economia europeană și securitatea alimentară. Context operațional: amenințări hibride și supraveghere extinsă Cei doi oficiali au descris o paletă largă de riscuri: incursiuni cu drone, sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, încadrate ca elemente ale unui „război hibrid”. În acest context, von der Leyen a indicat că supravegherea în Marea Neagră ar urma să fie consolidată inclusiv prin imagini satelitare furnizate de Copernicus (programul UE de observare a Pământului) și prin măsuri de întărire a securității spațiului informațional, pe fondul manipulării și interferențelor. Legătura cu achizițiile de apărare: SAFE și rolul României În declarațiile sale, președinta Comisiei Europene a menționat și instrumente mai largi de finanțare pentru apărare, inclusiv programul SAFE (mecanism UE pentru achiziții în domeniul apărării), afirmând că România „va primi mai mult de 16 miliarde de euro”. Tot în acest registru, a indicat că România este un exemplu privind producția comună de drone cu Ucraina și că UE are proiecte de apărare de interes comun la care România participă. Ce urmează Pentru hub-ul de securitate maritimă, von der Leyen a spus că, „în acord cu România și Bulgaria”, activitatea va fi accelerată cu un calendar pentru finalizare și cu alocarea de 50 milioane euro . În paralel, finanțarea de 10 milioane euro pentru căutare și salvare este prezentată ca răspuns pentru intervenții rapide la incidentele din regiune. [...]
Polonia își asumă finanțarea unei baze americane permanente, cu investiții de până la 4,4 miliarde de dolari (aprox. 20,2 miliarde lei), într-un demers care poate schimba pe termen lung prezența operațională a SUA pe flancul estic al NATO , potrivit Mediafax . Varșovia spune că a primit un răspuns favorabil din partea Pentagonului, iar decizia finală este așteptată la începutul lunii decembrie, conform informațiilor publicate de Breaking Defense. Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , după o întâlnire la Pentagon cu secretarul american al Apărării, Pete Hegseth . Oficialul polonez susține că Pentagonul a dat „undă verde” pentru înființarea bazei, însă hotărârea finală ar aparține Casei Albe. „Prezența permanentă a trupelor americane în Polonia este prioritatea noastră absolută și nu vom renunța la acest obiectiv”, a declarat ministrul polonez. Potrivit oficialilor polonezi, Donald Trump ar urma să analizeze planul pe 3 sau 4 decembrie. Ce presupune proiectul: amplasamente și capacitate Autoritățile poloneze au identificat patru posibile locații pentru bază: Bydgoszcz, Poznań, Szczecin și Wrocław. Toate sunt în vestul Poloniei, la vest de râul Vistula, poziționare descrisă ca fiind în linie cu preferințele părții americane. Orașele au deja infrastructură militară poloneză, americană sau NATO: Bydgoszcz și Szczecin găzduiesc centre de comandă ale Alianței, iar la Poznań funcționează un comandament al armatei americane. Wrocław este prezentat ca fiind aproape de baze de antrenament și având conexiuni rutiere și aeroportuare pentru transport de trupe și echipamente. Noua bază ar urma să poată găzdui aproximativ 25.000 de persoane, inclusiv 5.000 de militari americani, familiile acestora și personal auxiliar. Costuri și implicații operaționale Costurile infrastructurii sunt estimate la 15–17 miliarde de zloți, echivalentul a 3,8–4,4 miliarde de dolari (aprox. 17,5–20,2 miliarde lei). Polonia s-a oferit să suporte cheltuielile, care includ locuințe și facilități pentru militari și familiile lor. „Suntem pregătiți. Am pregătit amplasamentele și suntem pregătiți să construim infrastructura necesară și să asigurăm finanțarea”, a precizat ministrul polonez al Apărării. Din perspectivă operațională, proiectul ar transforma o parte din prezența americană din Polonia din rotațională (cu unități înlocuite periodic) într-una pe termen lung, cu staționare permanentă pentru circa 5.000 de soldați. Context: repoziționarea SUA în Europa și cerințe pentru aliați În paralel, administrația Trump analizează redistribuirea trupelor americane din Europa și cere statelor NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare. În articol este menționată o strategie denumită „NATO 3.0”, care ar presupune ca țările europene să preia rolul principal în apărarea convențională a continentului, în timp ce SUA își concentrează resursele și în alte regiuni. Polonia argumentează că o bază permanentă ar consolida securitatea țării și prezența NATO în estul Europei, în apropierea Rusiei și Belarusului. Achiziții și cooperare industrială: Tomahawk și mentenanță Patriot în Europa Varșovia vrea să cumpere din SUA rachete de croazieră Tomahawk și lansatoarele aferente. Ministrul polonez al Apărării afirmă că Pentagonul susține achiziția, dar aprobarea finală ar depinde de Congresul SUA. Cele două țări au semnat și o declarație de intenție pentru extinderea cooperării în industria de apărare, inclusiv producție și întreținere. În octombrie, Departamentul american al Apărării a anunțat că Polonia va găzdui primul centru de întreținere și reparare a rachetelor Patriot PAC-3 din afara SUA, ceea ce ar permite efectuarea lucrărilor în Europa, fără transport peste Atlantic. Hegseth a apreciat investițiile militare ale Poloniei, despre care spune că se apropie de 5% din PIB, și a afirmat că țara construiește una dintre cele mai puternice armate din Europa. [...]
